Primul volum în limba română din „Faust”, scris de Goethe, a cărui traducere a fost realizată de Vasile Pogor (foto: Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii)

Vasile Pogor fiul – „o figură măreață a Iașilor”

📁 Muzeele României
Autor: Iulian Pruteanu-Isăcescu

Unul dintre cele mai valoroase exponate din patrimoniul Muzeului „Vasile Pogor” – Casa Junimii este primul volum în limba română din „Faust”, scris de Goethe, a cărui traducere a fost realizată de Vasile Pogor la mijlocul secolului al XIX-lea.

Vasile Pogor fiul (1833-1906) s-a bucurat, în vremea lui, de o mare faimă. S-a născut la Iași, tatăl său fiind vornicul Vasile Pogor, iar mama sa, fiica lui Iancu Cerchez, Zoe. Pe linie paternă, provenea dintr-o veche familie boierească a Țării Moldovei, iar pe linie maternă, descindea din familiile Cerchez și Racoviță-Cehan, reprezentanții celei din urmă fiind urmași colaterali ai ramurii domnitoare.

După studii juridice la Paris, a ocupat diferite funcții publice: membru al Tribunalului Iași și al Curții de Apel Iași, prefect de Iași, deputat în Adunarea Constituantă din 1866 (unde a îndeplinit și funcția de secretar), președinte al Curții de Apel Iași, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în guvernul conservator al lui Manolache Costache Epureanu, primar al Iașilor în trei rânduri (1880-1881, 1888-1890, 1892-1894), deputat și vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Vasile Pogor și Junimea

Vasile Pogor, „tânărul, foarte bogat, care-și făcuse toate studiile în Franța, atât cele secundare cât și cele universitare, poseda gustul și măsura. (…) Ce zburdalnică îi era inteligența, și ce neînfrânte imaginația și ținuta! Ce pasionat era de istorie și de artă, ce disprețuitor de formule sociale, ce amestec de boem și de «grand seigneur»”1; „cugetător adânc și estet de rară finețe”2, rămâne cunoscut în istoria noastră ca unul dintre „părinții fondatori” ai Societății „Junimea”, alături de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp și Theodor Rosetti3: „De fapt, din ziua când acești oameni s-au împrietenit, Junimea era fondată. Tres faciunt collegium4. Așa încât vorba ce merge că originile acestei societăți «se pierd în noaptea timpurilor» este îndreptățită. Junimea nu s-a născut în cutare zi în fața cutărui felinar, și nici nu s-a născut în cutare toamnă, când s-a înapoiat Negruzzi din Berlin. Ea a luat ființă în nesiguranța unor clipe din imponderabila împreunare a unor inteligențe… poate înainte, poate mai târziu de data când a fost fondată”5.

Muzeul „Vasile Pogor” din Iași, interior (foto: Alex Calance)

Vasile Pogor a debutat ca traducător în „Ateneul român”, fiind apreciat de B.P. Hasdeu. A tradus versuri ale unor diverși autori, de la literatura chineză clasică până la literatura franceză contemporană, „produsele sale literare făcând podoaba «Convorbirilor literare»”6. A fost, de asemenea, primul traducător român al lui Charles Baudelaire și al nuvelelor lui Edgar Allan Poe7. A scris poezii, a avut mai multe proiecte de teatru și nuvelistică, care însă nu au fost finalizate. Înclinația spre satiră, moștenită de la tatăl său, l-a ghidat în încercările sale literare, abordând și poemul de meditație. Cel mai probabil sub influența lui Arthur Schopenhauer și a lui Mihai Eminescu, a scris poemul Nirvana. Calea vieţii, pe când nuvela Cele cinci surori de la Târgul Neamţului aminteşte de Cezara eminesciană8.

Demnă de reținut în activitatea sa literară este, fără îndoială, traducerea primei părți din Faust de Goethe, la care a început să lucreze înainte de 1859, asociindu-se, apoi, cu Nicolae Skeletti (1837-1872), poet și traducător. Traducerea a apărut în 1862, la Tipografia lui Adolf Bermann din Iași, fiind prima tălmăcire a lui Goethe în literatura română9, iar un exemplar din acest volum poate fi admirat în biblioteca reconstituită a lui Vasile Pogor din Casa Junimii.

MUZEUL „VASILE POGOR” IAȘI – CASA JUNIMII

Muzeul Vasile Pogor din Iași (foto: Alex Calance)

În inima Iașilor se află casa cu „ferestrele toate luminate”, în saloanele căreia își dădeau întâlnire multe dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Alexandru D. Xenopol, Vasile Conta, I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Creangă ș.a. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor (1833-1906), unul dintre fondatorii celebrei societăți „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste.

Muzeul „Vasile Pogor” din Iași, interior (foto: Alex Calance)

Clădirea a fost construită de vornicul Vasile Pogor (1792-1857), tatăl junimistului Vasile Pogor, în anul 1850. Vasile Pogor fiul a vândut casa, în anul 1901, principesei Maria Moruzzi (1863-1921), mama viitorului istoric, profesor și om politic Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), proprietar al casei între anii 1921 și 1945. După 1945 au fost găzduite aici sediile unor instituții de stat, până în august 1968, când a fost declarată monument istoric cu destinația unui muzeu de literatură.

Muzeul „Vasile Pogor” a fost inaugurat în data de 26 decembrie 1972 și a beneficiat de lucrări de restaurare în perioadele 1994 și 2006, 2018 și 2021. Începând cu ziua de 21 martie 2022, Muzeul „Vasile Pogor” a devenit Casa Junimii. A fost reamenajat muzeografic în jurul cunoscutei societăți „Junimea”, rezultând un spațiu prietenos și atractiv, care pune în valoare bogatul patrimoniu literar ieșean.

Acest articol a fost publicat în numărul 245 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.

Historia 245
Cumpără acum

Foto: Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, Alex Calance 

Note

1 C. Gane, P.P. Carp și rolul său în istoria politică a țării, vol. I, București, 1936, p. 75-76.

2 [Mihai] Codreanu, În Nirvana, în „Evenimentul”, anul XIV, nr. 32, Iași, 22 martie 1906, p. 1.

3 Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 473;

4 Trei se fac colegi (lat.).

5 C. Gane, op. cit., p. 76.

6 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, Iași, 1923, p. 239.

7 Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, p. 686.

8 Ibidem.

9 Pentru mai multe amănunte despre „prima pătrundere masivă și fructuoasă a operei lui Goethe în cultura și literatura noastră”, vezi Dan Mănucă, Cea dintâi traducere românească a lui „Faust”, în „Dacia literară”. Serie nouă, anul V, nr. 2(13), Iași, 1994, p. 6-8.

Mai multe pentru tine...