Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
Arhitectul italian Domenico Fontana a descoperit accidental ruinele orașului, în secolul al XVI-lea, însă lucrările de escavare au început abia în anul 1748, iar în 1763 a fost găsită inscripția Rei publicae Pompeianorum (comunitatea locuitorilor din Pompeii), care atesta că în acel loc se afla situl arheologic. Acesta este considerat drept începutul arheologiei moderne.
Sub patronajul lui Don Carlos, regele orașului Napoli, inginerul militar Karl Weber a efectuat studii sistematice între 1750 și 1764. Săpături timpurii au fost adesea întâmplătoare și iresponsabile, efectuate de căutătorii de comori sau de alți muncitori nepregătiți.
Când arheologul italian Giuseppe Fiorelli a devenit director al șantierelor în 1860, zonele situate între siturile excavate au fost curățate și documentate cu atenție. Săpăturile au fost reluate abia după cel de-al Doilea Război Mondial, iar până în 1990 fuseseră excavate doar două treimi din oraș.
Pompeii renaște an de an de sub cenușa Vezuviului
Descoperirea arheologică a orașului Pompei, care se face treptat de sute de ani și este în continuă desfășurare, este cu atât mai importantă cu cât oferă informații despre multe aspecte ale vieții sociale, economice, religioase și politice ale lumii antice. Brutăriile, dotate cu mori, mașini de frământat și cuptoare, unele conținând încă pâine (pietrificată), arată cum a fost produs acest aliment de bază.
Săpăturile au mai scos la iveală, pe lângă locuințe și clădiri publice, restaurante și hanuri unde se serveau mâncare și băutură oaspeților care-și petreceau timpul în grădinile umbroase.
Știri recente anunță că, după noi săpături în parcul arheologic din Pompeii, una dintre atracțiile turistice ale Italiei, s-au găsit în resturile vulcanice noi dovezi care îmbogățesc cunoștințele despre viața oamenilor din clasa de mijloc.
Astfel, au mai ieșit la iveală patru camere noi dintr-o casă, un cufăr, un dulap de vase din lemn, o masă decorativă cu trei picioare, acoperită cu boluri, dar și amfore, un pat, o lampă cu ulei decorată cu un basorelief care-l înfățișează pe Zeus transformat într-un vultur, unelte și alte obiecte uzuale.
În 2018, fusese excavată o curte decorată cu fresce cu plante, păsări și scene de vânătoare, o nișă care găzduia zeii paznici ai gospodăriei.
Descoperirile din luna august a acestui an sunt cu adevărat spectaculoase, deoarece continuă să dezvăluie, la mii de ani distanță, noi aspecte dintr-o viață curmată furtunos de erupția vulcanică a Vezuviului, sub a cărui cenușă încă zac comori arheologice nebănuite.
Acest text este un fragment din articolul „Bogățiile pământului. Descoperiri arheologice care scot la lumină culturi dispărute”, publicat în numărul 248 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.
Foto: Getty Images
Mai multe pentru tine...