Suntem sau nu pe cale să repetăm istoria “tragică” premergătoare Celui De-al Doilea Război Mondial?

Luând în considerare creșterea tensiunilor la nivel mondial și mai ales în cazul României la granițele sale, o întrebare tot mai des adresată de experții, istoricii și chiar oamenii de rând este dacă nu cumva toate aceste dezbateri, discuții și conflictele aferente au un iz familiar. În 1939, odată cu începerea războiului, Europa pornea la luptă după mai multe încercări prealabile de evitare a unui conflict.

Un studiu de caz realizat de CTOL Digital Solutions enumeră motive pro și contra în ceea ce privește teza mai sus menționată. Concluzia, deși nu una tragică, indică factori periculoși ce ar putea duce la repetarea greșelilor trecutului. Același studiu evidențiază soluții pentru prevenirea unei astfel de catastrofe.

Citește și: Un istoric și expert militar german:„Rusia ar putea ataca UE și NATO chiar în aceasta toamna!”

Probleme economice care ne duc spre extreme

O primă mențiune în ceea ce privește comparația realizată de cei de la CTOL are de-a face cu problemele economice actuale și creșterea curentului extremist. La fel ca în trecut, astăzi ne confruntăm cu multiple probleme financiare, fiecare cu sursa și motivul ei. Principalul factor destabilizator în Europa îl reprezintă conflictul dintre Ucraina și Rusia.

Creșterea extremismului vine pe fondul mai multor probleme nerezolvate, inclusiv la nivel social, ce-și găsesc răspunsul în promisiunile populiste ale unor lideri politici. Acesta este cazul Germaniei și al grupării AfD (Alternative für Deutschland) care în cursa pentru Bundestag (parlamentul federal german) a ocupat a doua poziție la linia de sosire.

Conducătorii acestei grupări au insistat în repetate rânduri la adoptarea de către Germania a unei politici izolaționiste, blamând în mai multe rânduri numărul mare de imigranți, Uniunea Europeană și alte instituții cu rol decizional în statul german.

Alte țări susceptibile acestui curent includ Italia, Slovacia, Ungaria și chiar România. Creșterea nemulțumirii cetățenilor este un catalizator direct al acestei situații, dezinformarea reprezentând principala unealtă prin care aceste lipsuri sunt agravate. Ele pot conduce în cele din urmă la instigarea populației.

Pe malul celălalt al Atlanticului, SUA este și ea cuprinsă de un val naționalist care, în frunte cu al 47-lea președinte american, a declanșat o mișcare izolaționistă menită să opună rezistență actualilor aliați ai statului, inclusiv aceia de pe continentul european.

Pericolul banalizării istoriei și normalizării extremismului

Articolul celor de la CTOL mai menționează o creștere în rândurile celor care suferă de ceea ce este etichetat în document drept "amnezie istorică." Ce vrea să spună analiza de fapt? O parte tot mai mare din populație, mai ales în rândurile noilor generații, uită sau banalizează evenimente istorice importante, negând inclusiv Holocaustul sau chiar scuzând acțiunile vătămătoare din trecut ale anumitor grupări, fie ele militare, politice, ultra naționaliste sau rasiste.

Povara vinovăției devine o problemă de care oamenii se simt tot mai puțin atașați. Astfel, AfD în Germania, susținut de milionarul Elon Musk, a afirmat că este timpul ca germanii să treacă peste cele întâmplate in Cel De-al Doilea Război Mondial, ori articolul citat îndeamnă exact opusul acestei acțiuni.

Filozoful George Santayana concluziona asupra acestui fapt spunând : “Those who cannot learn from history are doomed to repeat it” (Cei care nu pot învăța din istorie riscă să o repete). CTOL Digital Solutions face referire directă la acest concept și menționează în mod direct politica țărilor europene conciliatoristă față de Adolf Hitler în 1939, o istorie ce pare, la prima vedere, că se repetă în cazul Rusiei lui Vladimir Putin.

O societate fragmentată este o societate pierzătoare

O altă lecție demnă de învățat din cele explicate de articolul celor de la CTOL este legată de fragilitatea democrației. În această lucrare se dă drept exemplu un film german numit Die Welle (Valul) în care se documentează, sub forma unui experiment social, atitudinea unei clase de copii față de principiile democratice, atunci când există o lipsă acută de coeziune în viziunea colectivului.

Fragmentarea sau divizarea societății prezintă un pericol în acest sens. Un vechi proverb roman spunea “Divide et impera” (Dezbină și stăpânește). Ideea expusă de articol este că o societate fragmentată întotdeauna este mai ușor de controlat și de manipulat. Pericolul este reprezentat implicit de procesul de normalizare al anumitor afirmații sau atitudini pro fasciste și naziste, comportamente ce erodează principiile democratice pe care se bazează majoritatea statelor moderne.

Tehnologia este o unealtă cu două tăișuri

Articolul face o schimbare de ton și aduce în prim-plan perspectiva tehnologiei ca factor de ajutor și în egală măsură periculos la adresa acestor noi tendințe extremiste. Concret, studiul enumeră rețelele sociale ca modalitate de răspândire a informației,  totodată menționând rolul egal al acestora în răspândirea dezinformării. Accesul mult mai rapid la informație poate reprezenta un avantaj, dar simultan și un dezavantaj.

Spre deosebire de acum 90 de ani, cetățenii unui stat sunt mult mai informați, având intrinsec datoria de a selecta și verifica surse relevante în ceea ce privește orice idee și perspectivă cu care intră în contact. Rămâne, deci, în atribuțiile omului de rând apărarea față de dezinformare și manipulare, de data aceasta având o paletă largă de unelte pentru a cerceta și trage concluzii de unul singur.

Ce se poate face pentru a evita o tragedie?

Articolul celor de la CTOL Digital Solutions argumentează posibilitatea de a evita repetarea istoriei prin menționarea câtorva direcții de dezvoltarea imperios necesare. Prima mențiune face referire la întărirea instituțiilor democratice pentru a fi mai puternice și a se bucura de o rată ridicată de încredere. Totodată, necesitatea unui public informat corespunzător, care opune rezistență ideologiilor periculoase este și el un factor extrem de important. În încheiere, articolul vorbește despre globalism în contextul interdependenței dintre statele lumii atunci când vine vorba de resurse și servicii necesare tuturor, menționând ideea drept principala diferență între diplomația secolului anterior și cea actuală.

Cercetarea concluzionează asupra faptului că avem, ca societate, la dispoziție uneltele necesare pentru a combate această degradare a democrației și că putem lupta cu dezinformarea și manipularea, adoptând o atitudine fermă, cinstită și bine informată atunci când există riscul de a cădea pradă unor idei sau practici eronate. Istoria se poate repeta, însă cu atenție și băgare se seamă putem evita o soartă nedemnă de o societate modernă și evoluată.

Sursa: https://www.ctol.digital/news/us-germany-repeating-pre-wwii-history/