România Mare, modernizată intensiv cu ajutorul tehnologiei germane în timpul Marii Crize Economice
Istoricii români au considerat că Al Treilea Reich a dorit cu orice preț să transforme statul din Carpați în simplă colonie agricolă și furnizoare de materii prime. Regimul nazist a fost unul odios și nu putea să facă vreo faptă bună. Teza istoriografică din comunista eră a fost rostogolită până când a devenit adevăr istoric. Dacă au scris specialiști renumiți astfel de idei, trebuie să le credem veșnic și să le respectăm.
Cercetarea istorică nu trebuie efectuată pornindu-se de la a crede, ci trebuie să fie interpretate deosebit de critic izvoarele istorice și fără să existe vreo referire la șabloanele impuse de cei din trecut. Trebuie să se ducă o luptă înverșunată cu puterea morților, așa cum a sugerat marele psiholog francez Gustave Le Bon.
Marea Criză Economică a început, în interpretarea tradițională, în octombrie 1929 prin crahul bursier din New York și a avut maxima intensitate până prin 1933, dar efectele puternice au avut impact și marasmul economic n-a fost eliminat până când a izbucnit un nou pârjol universal. Politicienii epocii n-au reușit să oprească prin bietele lor forțe intelectuale un fenomen economic devastator precum un tsunami.
Germania democratică a vândut României 8.290 de tone de mașini, motoare și utilaje necesare în economie la nivelul anului 1931. Ar fi trebuit ca livrările din Germania controlată de partidul totalitar nazist să fie mul mai mici, dar au sosit în 1938 27.534 t de mărfuri pentru economie. Sunt datele publicate în anuarul statistic românesc din anul 1940 și nu se poate spune că au fost falsificate de autoritățile germane pentru a cosmetiza relațiile dintre cele două state.
Există istorici care sunt conservatori și nu prea cred în ideile noi. Trebuie să le fie aduse multe argumente pentru a exista ceva șanse să le fie ștearsă din memorie amintirea vorbelor rostite de profesorii universitari pe la cursuri. Adevărul desprins din datele statistice este că Berlinul a fost de acord cu livrările de echipamente industriale și din 1935 au fost depășite cantitățile livrate în anul 1931.
Au sosit pe meleagurile românești 9.017 tone de echipamente, dar autoritățile românești n-au consemnat ce anume s-a cumpărat. Se presupune că toate erau de calitate germană și au ajutat la transformarea României de la stat agrar la stat agrar - industrial. Au existat scăderi semnificative în 1933, an în care noii ocupanți politici au dus acțiuni de răfuială cu fostele elite politice și economice, economia fiind grav afectată de deciziile celor ce nu aveau experiență, dar se considerau unicii deținători ai adevărului. Au fost depășite valorile din 1932, ultimul an democratic, chiar din 1934. Au fost cumpărate 6.265 t de mărfuri cu caracter economic în raport cu cele 5.604 t.
Regimul nazist a fost criminal prin deciziile politice luate, dar livrările de tehnică industrială indicau o modernizare a României și nu o transformare în stat agrar. Istoricii trebuie să caute alte informații pentru a demonstra existența unor măsuri cu caracter economic luate împotriva neamului românesc. Povestea o să mai fie repetată deoarece se renunță greu la ideile vechi, clasice. Creierul a fost întotdeauna obișnuit să fie comod și, mai ales la bătrânețe, autorii preferă să folosească datele acumulate pe parcursul vieții și pofta de cercetare dispare.
Trebuie să dispară șablonul privind dorința Germaniei de transformare a României în colonie economică!
Foto sus: Camion de fabricație germană, în perioada interbelică (© Bundesarchiv RH8II Bild-B0766-42 BSM)
Mai multe pentru tine...
