România Mare și consolidarea schimburilor comerciale cu Iugoslavia în cursul anului 1938
Anul 1938 a fost cel în care s-a atins un vârf de prosperitate economică în spațiul românesc capitalist și statul s-a implicat în schimburile comerciale cu țările vecine. Iugoslavia era un aliat militar și era normal să fie dezvoltate și livrările de produse care lipseau partenerului.
România a identificat dincolo de Dunăre o sursă prețioasă de fier și obiecte din acest metal rezistent și au fost cumpărate 114.599 t. Ar fi fost o soluție ideală un comerț cu statul vecin pentru a reduce costurile legate de transportul pe distanțe lungi. Au mai fost găsite și 1.481 t de alte metale. Piața românească era un adevărat burete ce nu se putea umple vreodată.
Iugoslavia dorea să motorizeze economia, dar nu avea combustibil lichid pentru grupurile propulsoare și acesta era cumpărat din România. Au fost luate 143.699 t de petrol și derivate, marfa voluminoasă fiind astfel repede trecută în posesia clientului. Erau efectuate și livrări incluse la categoria ape minerale și săruri, sarea din spațiul românesc fiind cunoscută încă din vremea sultanilor drept de calitate deosebită și era folosită chiar în bucătăria palatului imperial. Exportul a fost împins până la 42.550 t.
Exista și un schimb de mărfuri care nu depășeau suma de cinci milioane de lei și totul era inclus la rubrica Alte produse. Partea română importa 483 t și exporta 2.539 t. Patronii români reușeau să realizeze un comerț avantajos, dar se mai putea lucra la calitatea mărfurilor.
Balanța comercială era favorabilă părții române, cea care importa de 163,6 milioane de lei și exporta de 316,7 milioane de lei. Iugoslavia era o sursă de fonduri pentru România, stat ce ducea o politică de acumulare de capital în vederea asigurării stabilității monetare. În plus, se puteau achita datoria externă și cumpăra mărfuri scumpe din Occident. Datele pentru perioada 1931 – 1938 indică o forțare a exporturilor românești în vederea acaparării pieței vecine și pentru obținerea de capitaluri.
Afacerile cu Belgradul erau în plină expansiune, dar au intervenit marile puteri și au făcut un război devastator la nivel mondial, impactul fiind resimțit din plin și pe malurile Dunării. Politicienii nu pot genera decât nenorociri atunci când sunt conduși de iluzii și prosperitatea economică va fi alungată de Iosif Stalin, cel care a interzis legăturile comerciale dintre cele două state comuniste și vecine. A fost absolut normal să nu evolueze lagărul comunist și cu greu s-a pus în mișcare o colaborare mult lăudată de geograful Emil Borisovici Valev.
Foto sus: Orşova. Dunărea la Cazane. Frontiera româno-iugoslavă în perioada interbelică (© iMAGO Romaniae)
Mai multe pentru tine...
