Problema înființării unei flote NATO în Marea Neagră
Conform Convenției internaționale de la Montreux (Elveția) din 1936, țările neriverane Mării Negre nu au permisinea de a menține aici vase militare pe o perioadă mai mare de 21 de zile. În urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, a crescut semnificația militară a portului Sevastopol (Crimeea), principala bază a flotei ruse din Marea Neagră, în contextul declanșării unui nou Război Rece între NATO și Rusia.
Proiectul înființării unei forțe navale permanente a NATO în Marea Neagră a fost asumat de guvernul Dacian Cioloș în luna ianuarie 2016, cu denumirea „Lansarea iniţiativei pentru constituirea unei Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / Black Sea Flotilla”. Conceptul a fost susținut și de președintele Klaus Iohannis la ședința de bilanț a MApN din 3 martie, când preconiza „inițierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaționale” a Alianței în Marea Neagră. La rândul său, ministrul bulgar de externe, Daniel Mitov, anunța la 20 mai, la Bruxelles, că Bulgaria, Turcia și România poartă discuții despre „suplimentarea capacităţilor militare în zona Mării Negre”. În contextul summit-ului de la Sofia al Procesului de cooperare din Europa de Sud-Est de la 1 iunie, premierii bulgar și român au discutat și despre pregătirea summit-ului NATO de la Varșovia din 8-9 iulie. De asemenea, la reuniunea miniștrilor apărării ai Alianței Nord-Atlantice din 14 iunie, secretarul general Jens Stoltenberg confirma declarația lui Mitov. Pe de altă parte, reacționând la declarația lui Stoltenberg, Andrei Kelin, coordonatorul afacerilor europene din ministerul rus de externe, afirma tranșant că Marea Neagră „nu este în spațiul maritim al NATO și nu are nicio legătură cu Alianța”. El considera crearea unei forțe navale permamente aliate în această mare ca „un factor destabilizator”.
Dar, în mod suprinzător, proiectul a intrat în impas chiar în cursul vizitei președintelui Klaus Iohannis în Bulgaria din 15-16 iunie. Dificultatea a fost generată de pozițiile contradictorii, în contextul întâlnirilor oficiale din 15 iunie, avute de către omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, și prim-ministrul Boiko Borisov. În timp ce Plevneliev a susținut că țara sa va contribui la această inițiativă, pe care o considera în interesul strategic al Bulgariei, Borisov, care conduce un guvern de coaliție, s-a opus conceptului, argumentându-și astfel poziția, potrivit site-urilor bulgare 24chasa și Novinite:„Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar”. Cu toate acestea, Iohannis s-a arătat încrezător că această inițiativă regională se va concretiza, subliniind necesitatea obținerii într-un timp cât mai scurt a „umbrelei NATO”. Chiar și ministrul ucrainean al apărării, Stepan Poltorak, anunța în aceeași zi că țara sa este gata să se participe la proiectata forță comună a celor trei țări NATO riverane Mării Negre.
A doua zi însă, premierul bulgar și-a reiterat opțiunea, dând publicității o declarație semnată și de președinte și de ministrul apărării, Nikolai Nenchev. Borisov limita în mod clar domeniul de acțiune al vaselor aliate:„Nave NATO pot efectua patrule pe frontierele noastre doar în cazul unui aflux puternic de refugiaţi", iar Nenchev nega la NovaTV existența unei propuneri pentru o forță navală comună și a unei oferte ucrainene, precizând că România a propus doar manevre și exerciții comune. Mai mult, el atribuia indirect din punct de vedere informational această propunere Rusiei, sugerând că face parte dintr-un „război de propagandă cu elemente de tactici hibride”. În această situație, președintele român a surprins la rândul său, negând și el explicit că se dorește să se înființeze „o flotă NATO”, reducând proiectul la „exerciții comune ale forțelor navale” ale celor trei țări aliate. Și premierul Cioloș a reluat în aceeași zi noua viziune românească, calificând inițiativa ca „o cooperare navală” a Bulgariei, României și Turciei sub egida NATO.
În acest context, ministrul marinei SUA, Roy Mabus, aflat la bordul distrugătorului Mason din Marea Mediterană, a ținut să transmită un semnal puternic în această chestiune, explicând astfel motivul prezenței distrugătorului Porter în Marea Neagră: „Acesta e principalul motiv pentru care suntem acolo – să descurajăm posibile agresiuni”.
Pe de altă parte, reprezentantul rus la sediul NATO din Bruxelles, Aleksandr Grușko, anunța în aceeași zi că Moscova va urmări „îndeaproape” activitatea Alianței în Marea Neagră, inclusiv posibila implicare a Ucrainei, și că va exista o reacție pentru a asigura „o securitate fiabilă” a frontierelor sudice ale Rusiei. În viziunea sa, „SUA încearcă să cucerească această zonă maritimă” cu navele echipate cu rachete Aegis, dar a prevenit că Marea Neagră nu va deveni niciodată un lac al NATO. Este foarte posibil ca schimbarea de poziție a oficialilor bulgari față de proiectul forței navale comune din Marea Neagră să fi fost cauzată și de atitudinea general amenințătoare a Rusiei în bazinul Mării Negre.
Totuși, surse oficiale românești, citate de news.ro, evocau pe 17 iunie disponibilitatea Bucureștiului de a înființa forța comună navală doar cu Ankara, dacă situația politică internă din Bulgaria va împiedica în ultima instanță participarea vecinilor de la sud la acest proiect.
Șeful diplomației bulgare a încercat să atenueze pe 18 iunie impactul negativ creat în zona euroatlantică de declarațiile confuze ale celor două părți din zilele anterioare, subliniind că țara sa a promovat în mod constant o prezență militară mai puternică în Marea Neagră, dar sub egida NATO și nu într-un cadru „regional”. Mitov a confirmat că există de mult timp discuții în cadrul Alianței Nord-Atlantice referitoare la „instituirea unei prezențe mai puternice în bazinul Mării Negre”, dezbaterea fiind în curs de desfășurare. El a explicat subiectul dezbaterii prin necesitatea de a descuraja potențiala amenințare generată de sporirea forțelor ruse în bazinul Mării Negre și în Crimeea. Pe de altă parte, același ministru vorbea în numele Turciei, considerând că Ankara „este puternic legată” de convenția de la Montreux și nu va renunța la perioada de restricție de 21 de zile.
În ce privește evoluțiile din viitorul previzibil, agenția Reuters nota la 17 iunie că la summit-ul aliat de la Varșovia, este de așteptat ca România și Turcia „să facă presiuni pentru o mai mare prezență a NATO în Marea Neagră”.
SURSE
http://www.telegrafonline.ro/rusia-va-urmari-cu-atentie-activitatea-nato-in-zona-marii-negre
