Pagini din jurnalul reginei Maria referitoare la ziua nunții fiicei sale, Maria cu Alexandru I al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (© Arhivele Naționale ale României, fond Casa Regală. Personale. Maria. Memorii, III 133, f. 64 v și 65)

Nunta regelui sârb Alexandru I cu principesa Mignon, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria

La 8 iunie 1922, principesa Maria, alintată Mignon (al treilea copil al regelui Ferdinand și al reginei Maria), s-a căsătorit cu regele Alexandru I Karagheorghevici al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (din 1929, Iugoslavia).

Căsătoria a avut loc la catedrala Sfântul Mihail din Belgrad, cu numeroși participanți din casele regale europene. Martor al cununiei a fost ducele de York, viitorul rege George al VI-lea al Marii Britanii, notează Arhivele Naționale ale României (ANR), pe pagina de Facebook a instituției.

Mireasa a purtat podoabele de smaralde (tiară și colier) create de casa de bijutierii Bolin pentru țarina Maria Alexandrovna, dăruite apoi Marii Ducese Elisabeta Feodorovna și cumpărate de regele Alexandru de la fiica adoptivă a ducesei. Ceremonia a fost organizată de dramaturgul Branislav Nušić, cu origini aromâne.

Deși această căsătorie era parte din planul politic de alianțe „Mica Antantă”, promovată de statele balcanice, Maria și Alexandru s-au iubit sincer. Au avut trei copii: Petru, Tomislav și Andrei.

Maria și Alexandru Karagheorghevici (© ANR, colecția Documente fotografice, F V 2825)
Maria și Alexandru Karagheorghevici (© ANR, colecția Documente fotografice, F V 2825)

Regina Maria a Iugoslaviei a fost iubită de popor. Nu s-a implicat în politică, ci s-a preocupat de chestiuni sociale: a fondat spitale, școli, case de copii, cămine studențești și instituții de caritate (pentru orfani, săraci, veterani de război), sprijinind totodată mișcarea de educare și emancipare socială a femeilor din Iugoslavia. A patronat mișcarea culturală iugoslavă, susținând scriitori, artiști și asociații culturale. A avut relații bune cu biserica ortodoxă locală.

După asasinarea soțului său, în 1934, a fost marginalizată de regentul Paul Karagheorghevici, vărul regelui. Deși a purtat titlul de regină-mamă a fiului minor, Petru al II-lea, Maria nu a avut putere politică pentru a împiedica apropierea regentului de puterile Axei.

Suferind de reumatism, Maria s-a mutat în 1939 în Anglia, împreună cu cei doi fii mai mici, Tomislav și Andrei, și a trăit modest, cumpărând o fermă în Grandsen, Bedfordshire, fără a solicita sprijin casei regale a Marii Britanii, cu care se înrudea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a sprijinit prizonierii iugoslavi din lagărele germane, prin Crucea Roșie britanică, semnând pachetele cu numele Maria K. Gheorghevici.

După noiembrie 1945, când în Iugoslavia a fost abolită monarhia, întregii familii i s-a retas cetățenia iugoslavă. Fiul ei, Petru al II-lea, s-a stabilit în Statele Unite ale Americii. Fosta regină Maria a Iugoslaviei a trăit ultimii ani la ferma ei din Kent. A dus o viață simplă, participând uneori la întruniri ale comunității iugoslave în exil, la slujbe religioase la biserica ortodoxă Sfântul Sava din Londra și la activități artistice, având inclusiv expoziții proprii. A murit la 22 iunie 1961 la Londra, la vârsta de 61 de ani. Trupul ei a fost adus în Serbia în anul 2013 și a fost reînhumat în mausoleul regal de la Oplenac, alături de soțul ei, regele Alexandru.

Foto sus: Pagini din jurnalul reginei Maria referitoare la ziua nunții fiicei sale, Maria (Mignon) cu Alexandru I al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (© Arhivele Naționale ale României, fond Casa Regală. Personale. Maria. Memorii, III 133, f. 64 v și 65)

Mai multe pentru tine...