Portretul lui Barbu Catargiu, realizat de Theodor Aman, la scurt timp după asasinarea omului politic

Realizat în 1862 de către Theodor Aman, la scurt timp după asasinarea omului politic conservator, portretul lui Barbu Catargiu are ca punct de plecare o fotografie făcută de către Carol Popp de Szathmary în 1859. Un portret aproape identic pictat de Theodor Aman în același an, 1862, se află în patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.

Barbu Catargiu, fiu al marelui vornic Ștefan Catargiu și al Stancăi Văcărescu, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 12 ani a fost înscris la școala grecească de la Măgureanu, iar în 1825 pleacă să-și desăvârșească studiile la Paris, având ca arii de interes din cele mai diverse: studiază literatura, dreptul, istoria, finanțele, economia politică. În 1834 se întoarce în țară și participă la formarea Societății Filarmonice, care își propunea înființarea unui teatru național, tipărirea de cărți românești și constituirea unei opoziții împotriva guvernului Alexandru Ghica. În politică avea să se afirme la vârsta de 34 de ani printr-un discurs remarcabil în Adunarea Obștească, devenind vocea și liderul partidei conservatoare, scrie Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.

La începutul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1843, este numit Director al Departamentului Dreptății, iar în anul următor este ridicat la rangul de clucer și mai târziu la cel de vornic și logofăt. Grație inteligenței și integrității sale exemplare a urcat rapid pe scara ierarhică primind demnități importante: membru suplimentar la Sfatul Vistieriei, judecător la Înalta Curte, Ministru al Finanțelor. La 11 ianuarie 1861, în urma recunoașterii depline a Unirii Principatelor de către Marile Puteri, ținea un discurs entuziast, emoționant și profund patriotic, care a impresionat întreaga adunare, deopotrivă simpatizanți și oponenți politici, iar la 22 ianuarie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi acorda șefia cabinetului de miniștri, devenind astfel cel dintâi prim-ministru al noului stat recunoscut.

„El era conservator în cel mai frumos înțeles al cuvântului, și anume credea că dreptul public ca și cel privat, ca să fie național, trebuie să fie nu rezultatul unor importațiuni streine sau fructul unor născociri de cabinet, ci produsul organic al gândirii și activității poporului întreg. Ca și limba, arta, religia, instituțiile unui popor trebue să ieasă nu din manualele filosofilor politici de peste graniță, ci din complexul vieței sale publice și private.” (Anghel Demetriescu, „Discursurile lui Barbu Catargiu”)

Prin poziția conservatoare în raport cu problema agrară, aflată în dezbatere la acel moment, și-a atras dușmani de temut în rândul liberalilor, iar în urma curentului de opinie defavorabil creat de agitatorii acestora s-a ajuns la asasinatul din 8/20 iunie 1862. În încheierea discursului din ședința Adunării din acea zi avea să afirme: „Pacea, domnilor, pacea și odihna sunt scăparea țării, și voi prefera moartea mai înainte de a călca sau a lăsa să se calce vreuna din instituțiile țării”. La ieșirea din Cameră, Nicolae Bibescu, prefectul Poliției, l-a invitat să plece împreună cu trăsura sa. Trecând pe sub clopotnița din Dealul Mitropoliei, asupra lor s-au tras două focuri de armă, unul nimerindu-l la baza craniului pe prim-ministru. Ucigașul nu a fost prins, fapt ce a creat controverse în jurul acestui asasinat.

Barbu Catargiu a rămas în istoria noastră ca o figură de seamă a curentului conservator, un rafinat om politic, apreciat pentru onestitate, admirabilele capacități oratorice, devotament, patriotism.

Autor text: Ionela Bucșa Șerban, muzeograf, Secția Artă, Muzeul Municipiului București

Portretul lui Barbu Catargiu poate fi admirat în cadrul expoziției „Gheorghe Tattarescu și portretul masculin în secolul al XIX-lea”, deschisă la Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu până pe 19 iulie 2026.

Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30), Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, București

Bilete:

30 lei – adulți | 15 lei – elevi, studenți, pensionari (include vizitarea tuturor expozițiilor de la Palatul Suțu)

20 lei – adulți | 10 lei – elevi, studenți, pensionari (nu include vizitarea expoziției „Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei”)