1920, decembrie 25, București. Sala Senatului după explozie (© ANR, Colecția procese întocmite de organele Justiției, Siguranței și Jandarmeriei pentru comuniști, militanți ai mișcării muncitorești și ai organizațiilor de masă revoluționare (Colecția

Octavian Goga, la un pas de moarte în Atentatul de la Senat

În ziua de 8 decembrie 1920, la ora 14,30, când Senatul trebuia să-și reia lucrările, a avut loc o explozie puternică, în urma căreia și-au pierdut viața episcopul greco-catolic Demetriu Radu, ministrul Justiției Dimitrie Greceanu și senatorul Spirea Gheorghiu.

Printre demnitarii grav răniți s-a aflat și președintele Senatului, generalul Constantin Coandă, episcopul ortodox Nifon Nicolescu, și episcopul ortodox Roman Ciorogariu, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.

Explozia a avut loc înainte de reînceperea ședinței și a fost provocată de bomba artizanală amplasată în noaptea precedentă lângă scaunul tronului, în stânga și sub roba baldachinului ce acoperea tronul. Bomba a fost alcătuită din două obuze germane modificate, brichete și ceas.

Amorsarea bombei a fost făcută la ora 5 dimineața, ea fiind programată să explodeze la ora 15. Efectul nu a fost cel scontat, întrucât numai unul dintre obuze a explodat.

La ora programată a exploziei ar fi trebuit să ia cuvântul Octavian Goga, însă acesta fusese reținut de un elector pe hol și cedase locul său episcopului greco-catolic. Având în vedere că a fost vorba despre o bombă amplasată într-o sală de ședințe putem considera că ținta nu viza o singură persoană.

Opinia publică a fost șocată. A fost declarat doliu național. Autoritățile au intrat imediat în alertă. S-au făcute expertize privind cauzele exploziei și maniera în care s-a intrat în sala Senatului. S-a constatat că anarhiștii au pătruns în sala Senatului pe intrarea principală, după chei fiind făcute copii.

S-au făcut arestări în rândul simpatizanților comuniști. Toate indiciile au dus către Max Goldstein, comunist, originar din Bârlad. El a fost ajutat de Saul Osias, care a procurat materialele necesare, și Leon Lichtblau, care l-a ajutat să o amplaseze.

După atentat, Max Goldstein a plecat din București la Iași și apoi a fugit la Odessa. El nu era la primul atentat împotriva unor oficialități române. Cu o lună înainte încercase să arunce în aer trenul în care se afla ministrul de interne, Constantin Argetoianu.

Urmărit de autorități, a fost prins în toamna anului 1921, după ce trecuse frontiera, venind din Bulgaria. A fost judecat împreună cu alți comuniști în procesul din Dealul Spirii și condamnat la muncă silnică pe viață, fiind întemnițat la Doftana. Acolo a murit în anul 1924.

Vezi un fragment din raportul de expertiză pentru stabilirea cauzelor exploziei de la Senat pe pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României.

Foto sus: 1920, decembrie 25, București. Sala Senatului după explozie (© ANR, Colecția procese întocmite de organele Justiției, Siguranței și Jandarmeriei pentru comuniști, militanți ai mișcării muncitorești și ai organizațiilor de masă revoluționare (Colecția 96), dosar 182, fila 18-1)