Nicolae Ceaușescu și distrugerea mijloacelor de transport în comun în perioada 1980

Sunt mulți nostalgici după epoca de dură dictatură impusă de tancurile sovietice în 1945, dar oamenii încă mai pot crede că ultimul tiran comunist a fost patriot adevărat și că a făcut ceva pentru țară. Sunt persoane hotărâte să participe în fiecare zi de 26 ianuarie la o comemorare a celui care a fost omul Moscovei pe meleagurile românești până când altcineva a preluat puterea în clasicul stil bolșevic.

Realitatea este însă una crudă și a fost un adevărat dezastru pentru România zisă socialistă. S-a trecut după 1980 la o plată rapidă a datoriei externe și astfel au apărut semnele prăbușirii. Nicolae Ceaușescu recomanda să se facă economie la capitolul transporturi și, în timp ce era lăudat sistemul de metrou din București, mijloacele de deplasare în comun ale maselor populare dispăreau de la o zi la alta.

În anul 1980, erau 11.601 autobuze în cele 187 de orașe motorizate ale țării, dar se putea constata că fiecare avea un consum ridicat de motorină și nu s-a mai permis achiziționarea de mașini noi. Fiecare se descurca după posibilități până la ruperea completă a mijlocului de transport. Nu erau suficiente cauciucuri și nici piese de schimb.

S-a ajuns astfel ca să fie numai 6.385 de autobuze în stare de funcționare la sfârșitul regimului comunist, ceea ce înseamnă că orașele mici aveau doar o prezență simbolică a autobuzelor statului ce promisese că rezolvă toate problemele comunităților în mod științific. Teoria este întotdeauna frumoasă și plină de lozinci pentru inducerea în eroare a maselor.

Este interesant de precizat că România socialistă dispunea de o fabrică specializată în București și statul ar fi putut să cumpere întreaga producție pentru piața internă și să dezvolte capacitățile pentru export, dar Nicolae Ceaușescu înțelegea ca poporul român să trăiască precum naufragiații.

România socialistă era statul cel mai decăzut în decembrie 1989 din tot lagărul comunist. Poate Albania cea plină de cazemate să fi fost mai jos decât patria de la nord de Dunăre. Conducerea de partid și de stat era împotriva poporului român, dar a reușit să inoculeze ideea că a fost o Epocă de aur în evoluția neamului.

_{Foto
sus: Uzinele „Autobuzul” din Bucureşti, în 1970 (© „Fototeca
online a comunismului românesc”, cota: 243/1970)}