Gornist, sergent adjutant, sergent, soldat ╚Öi caporal de ro╚Öiori (Foto: Franz Duschek / Muzeului Militar Na┼úional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ)

Cu ce erau echipa╚Ťi osta╚Öii rom├óni pe frontul din Bulgaria

Ca ╚Öi ├«n cazul uniformelor, echipamentul folosit de c─âtre Armata Rom├ón─â ├«n timpul R─âzboiului de Independen╚Ť─â era compus dintr-o serie de piese comune unor categorii de trupe, c├ót ╚Öi din elemente specifice fiec─ârei specializ─âri.

E╚Öarfa avea aspectul unei centuri din fir galben lucitor br─âzdate longitudinal de dou─â trese de m─âtase aflate la distan╚Ťe egale una de cealalt─â ╚Öi de margini; cea de sus era de culoare ro╚Öie, iar cea de jos de culoare albastr─â. La un cap─ât e╚Öarfa se termina ├«ntr-o fund─â cu bucle aplatizate de unde se continuau dou─â capete ale galonului terminate cu doi ciucuri gro╚Öi cu franjuri aurii. Aceast─â e╚Öarf─â era purtat─â de to╚Ťi ofi╚Ťerii, mai pu╚Ťin cei din trupele c─âl─âri ╚Öi artilerie, ├«ncins─â pe talie ├«n dreptul ultimilor doi nasturi ai vestonului, cu funda ╚Öi ciucurii ├«n partea st├óng─â a corpului. Adjutan╚Ťii purtau e╚Öarfa ├«n bandulier─â, pe um─ârul drept, pe sub epolet, iar ciucurii at├órnau pe ╚Öoldul st├óng.

Centuronul de fir auriu avea aspectul similar cu al e╚Öarfei, doar c─â, ├«n locul fundei ╚Öi al ciucurilor, se ├«ncheia prin dou─â paftale rotunde cu un cap de leu stampat ├«n relief pe acestea, unite printr-un ÔÇ×SÔÇŁ. Acesta se purta pe sub tunic─â de to╚Ťi cei care purtau e╚Öarfa ╚Öi de trupele c─âl─âri, iar artileria ╚Öi serviciul sanitar ├«l purtau ├«n locul e╚Öarfei, peste tunic─â. ├Än acest mod putea fi purtat la mare ╚Ťinut─â ╚Öi de c─âtre adjutan╚Ťi, care purtau e╚Öarfa ├«n bandulier─â. Escadronul de tren intenden╚Ťa ╚Öi administra╚Ťia aveau centuronul ╚Öi paftalele argintii. ├Än plus, paftalele serviciului sanitar aveau bastonul lui Esculap ├«n locul capului de leu. ├Än cazul flotilei, centuronul se purta la ╚Ťinuta de ceremonie peste frac, era lucrat ├«n m─âtase albastr─â cu dungi aurii ╚Öi avea o singur─â pafta cu ancor─â. La restul ╚Ťinutelor era din m─âtase neagr─â ├«n loc de albastr─â. De acest centuron erau prinse belierele de care at├órna sabia, realizate din acela╚Öi material ca centuronul.

Sergen╚Ťii majori ╚Öi sergen╚Ťii adjutan╚Ťi de infanterie care aveau drept de sabie ╚Öi revolver precum ofi╚Ťerii, purtau centuron de piele neagr─â ├«ncheiat cu o singur─â pafta rectangular─â. Belierele acestora erau din acela╚Öi material.

Trupele pedestre și de marină purtau centură de piele neagră simplă, iar trupa de cavalerie și artilerie, centură albă. Din același material erau realizate belierele pentru cei care aveau dreptul la sabie sau port-baioneta, port-tesacul sau port-lopata, pentru celelalte trupe.

Brâul de cavalerie

Peste tunici, ofi╚Ťerii de ro╚Öiori ╚Öi c─âl─âra╚Öi purtau br├óul de cavalerie. Acesta era era o centur─â din fire alb-g─âlbui de m─âtase unite c├óte trei, cu noduri ╚Ťesute din fir auriu la distan╚Ťe egale. Leg─âtura se f─âcea printr-o bucl─â ╚Öi un nasture lunguie╚Ť. ├Än dreptul leg─âturii exista un nod ├«mpletit circular de unde at├órnau doi ciucuri tari, deasupra pulpei drepte. Din acest nod pleca, un ╚Önur dublu care at├órna pe piciorul drept ╚Öi se lega de cheutoarea din cap─ât. Acela╚Öi tip de br├óu era purtat ╚Öi de trupa de ro╚Öiori, ├«ns─â firele de m─âtase erau ├«nlocuite de fire de l├ón─â. Trupa de c─âl─âra╚Öi purta, ├«n locul acestuia, un br├óu ÔÇ×╚Ť─âr─ânescÔÇŁ, adic─â o e╚Öarf─â de l├ón─â sub╚Ťire ro╚Öie ce ├«nconjura trupul de dou─â ori ╚Öi se ├«nnoda ├«n partea st├óng─â a corpului l─âs├ónd capetele libere ├«n jos. Regulamentar, un br├óu similar de culoare albastr─â trebuia purtat ╚Öi de trupa de doroban╚Ťi, pe sub centur─â, ├«ns─â imaginile arat─â c─â, ├«n campanie, acesta lipsea de multe ori.

To╚Ťi militarii care purtau sabie sau spad─â aveau legat de gard─â un dragon. Pentru ofi╚Ťeri, indiferent de arm─â sau specialitate, acesta era format dintr-un galon de fir galben dublat terminat la cap─ât cu un ciucure tare de fir galben. Ca ╚Öi ├«n cazul e╚Öarfei sau centuronului, acesta avea dou─â trese de m─âtase longitudinale, una ro╚Öie ╚Öi una albastr─â. Scopul acestui dragon era acela ca, ├«n lupt─â, militarul s─â ├«╚Öi treac─â m├óna prin acesta pentru a nu pierde sabia ├«n cazul ├«n care ar fi sc─âpat-o din m├ón─â. ├Än cazul sergen╚Ťilor majori ╚Öi sergen╚Ťilor adjutan╚Ťi cu drept de sabie, dragonul era din m─âtase neagr─â, cu trei trese tricolore iar ciucurele era din fir galben amestecat cu m─âtase. Dragonul trupei cu drept de sabie era din piele alb─â.

Cartu╚Öiera pentru trupele pedestre era realizat─â din piele neagr─â, de form─â rectangular─â, se ├«nchidea cu un capac ├«n fa╚Ť─â ╚Öi se purta pe centur─â. Trupa, ├«n mod normal, purta dou─â asemenea cartu╚Öiere, una ├«n fa╚Ť─â, ├«n centrul corpului ╚Öi alta ├«n spate. Cartu╚Öiera a doua se distribuia doar ├«n campanie, ├«n rest fiind folosit─â doar cea purtat─â ├«n fa╚Ť─â. ├Än cartu╚Öier─â exista un ╚Öablon pentru 10 cartu╚Öe, iar dac─â acesta era ├«nl─âturat, puteau fi introduse 20. Ofi╚Ťerii purtau o cartu╚Öier─â de dimensiuni mai mici pentru cartu╚Öele de revolver.

Echipamentul osta╚Öilor rom├óni ├«n timpul R─âzboiului de Independen╚Ť─â (Reconstituire grafic─â de Horia ╚śerb─ânescu)

1. Echipamentul complet al unui gradat de infanterie: rani╚Ť─â cu geamant─âna╚Ö, manta ╚Öi foaie de cort rulate, be╚Ťe ╚Öi ╚Ť─âru╚Öi de cort ╚Öi gamel─â mic─â, centur─â cu dou─â cartu╚Öiere, baionet─â cu teac─â ╚Öi portbaionet─â, tesac cu teac─â ╚Öi porttesac, bidon ╚Öi sac de merinde; 2. Lop─â╚Ťic─â de infanterie Linneman model 1873; 3. Rani╚Ť─â cu gamela mare; 4. Rani╚Ť─â cu marmit─â; 5. Rani╚Ť─â cu bidonul mare; 6. Geant─â de ofi╚Ťer; 7. Cartu╚Öiera cu ledunc─â ╚Öi carabina ├«n bandulier─â a unui soldat de ro╚Öiori; 8. Cizm─â pentru trupele pedestre; 9. Opinc─â pentru trupa de doroban╚Ťi ╚Öi de mili╚Ťii; 10. Centuron pentru trupa de artilerie c─âl─ârea╚Ť─â. (Reconstituire grafic─â de Horia ╚śerb─ânescu)

Cartu╚Öiera pentru trupele c─âl─âri sau artilerie era similar─â cu cea a trupelor pedestre dar era purtat─â ├«n bandulier─â cu o curea de piele alb─â, ├«ncheiat─â cu cataram─â de alam─â. Cureaua alb─â era purtat─â pe um─ârul st├óng ╚Öi ╚Öoldul drept. O bandulier─â similar─â era purtat─â de trupa de ro╚Öiori din r├óndul al II-lea care purta carabina at├órnat─â pe partea dreapt─â a corpului, carabina fiind fixat─â de o ├«ncheietoare de alam─â ce se fixa pe partea inferioar─â a patului. ├Än mar╚Ö, ╚Ťeava carabinei, acoperit─â cu dop de protec╚Ťie, se fixa la ╚Öa. Principiul dup─â care se ghida acest vechi mod de prindere al carabinei era acela ca soldatul s─â poat─â apuca arma ├«n galop cu lejeritate ╚Öi deschide focul asupra inamicului. C─âl─âra╚Öii, pe de alt─â parte, purtau carabina ├«n diagonal─â la spate, cu ajutorul curelei armei.

Pentru ofi╚Ťerii trupelor c─âl─âri ╚Öi de artilerie exista o cartu╚Öier─â special─â denumit─â ledunc─â. Aceasta avea cartu╚Öiera propriu-zis─â, denumit─â ╚Öi tabacher─â, de format redus, lucrat─â ├«n lemn sau piele acoperit cu catifea de culoare distinctiv─â ╚Öi ├«nchis─â cu un capac de alam─â lucitoare cu cap─ât ├«n form─â de acolad─â. Pe acest capac se reg─âsea ├«nsemnul armei. Ledunca era realizat─â din fir galben cu c─âptu╚Öeal─â de catifea ro╚Öie cu cataram─â de alam─â. Ledunca era purtat─â ╚Öi de medici ├«n acela╚Öi mod. Ofi╚Ťerii de tren purtau ledunca la fel ├«ns─â din fir ╚Öi alam─â alb─â.

Ofi╚Ťerii, sergen╚Ťii majori ╚Öi adjutan╚Ťi, trupa de artilerie ╚Öi r├óndul I al regimentelor de ro╚Öiori cu drept de lance purtau revolvere. Revolverul era purtat ├«ntr-un toc de piele de lac sau natur pe partea st├óng─â a corpului, sus╚Ťinut de o curelu╚Ö─â de piele petrecut─â pe sub epoletul opus. Trupa ├«l purta prins la centuron iar ofi╚Ťerii la e╚Öarf─â sau centuronul de fir. Pentru a nu fi sc─âpat din m├ón─â revolverul avea un ╚Önur ce avea un cap─ât legat de inelul din partea inferioar─â a patului, iar cel─âlalt cap─ât era purtat de jur ├«mprejurul g├ótului, str├óns cu un inel de m─âtase ├«mpletit─â.

Sacul de merinde, rol dublu

Sacul de merinde era purtat de trupa ce lupta pe jos pe ╚Öoldul st├óng fixat cu o band─â ├«n diagonal─â pe piept. Acest sac era lucrat din p├ónz─â brut─â ╚Öi avea aspectul unei gen╚Ťi cu capac ├«ncheiat cu un nasture. Pe l├óng─â pesme╚Ťi ╚Öi hrana rece pentru o zi sau dou─â, ├«n sacul de merinde se purtau un surplus de cartu╚Öe, pentru a suplini cartu╚Öierele. ├Än contra sacului de merinde era purtat bidonul individual, de forma unei plo╚Öti suspendat de o curea de piele.

├Än mar╚Öuri sau ├«n campanie, trupa pe jos purta rani╚Ťa. Aceasta era lucrat─â din p├ónz─â gudronat─â ╚Öi se fixa cu ajutorul a dou─â curele pe umerii osta╚Öului, curele care aveau la capetele bretelelor ├«n fa╚Ť─â, c├órlige pentru fixarea pe centur─â. Pe rani╚Ť─â, ├«n partea superioar─â, se aflau trei curele de fixare iar ├«n laterale, c├óte una ╚Öi respectiv dou─â. Pe rani╚Ť─â se fixau foaia de cort ╚Öi mantaua rulate iar deasupra lor geamant─âna╚Öul, o geant─â de form─â cilindric─â, pentru mici efecte personale. ├Än dreapta rani╚Ťei se fixau dou─â be╚Ťe de cort ╚Öi trei ╚Ť─âru╚Öi de lemn lega╚Ťi cu sfoar─â pentru realizarea unei jum─ât─â╚Ťi de corti╚Öor. Astfel, doi oameni puteau monta un cort de trup─â, denumit ├«n epoc─â ╚Öi corti╚Öor, datorit─â dimensiunii reduse, comparativ cu corturile sanitare sau de comandament. Cu ajutorul curelei centrale era prins─â de capacul rani╚Ťei gamela. Aceasta avea forma unui castron circular din tabl─â sm─âl╚Ťuit─â. Pe l├óng─â gamel─â, ├«n cadrul unei sec╚Ťii, se mai distribuiau elementele necesare prepar─ârii hranei ca bidonul mare, gamela mare ╚Öi marmita, hr─ânirea fiind la nivelul fiec─ârei subunit─â╚Ťi.

Trupa c─âlare purta toate aceste elemente la ╚Öa sau ├«n tr─âsurile de bagaje ale trenului regimentar. ├Än cadrul acestor tr─âsuri erau transportate ╚Öi efectele ofi╚Ťerilor ╚Öi ale cancelariei regimentului sau batalionului. La ╚Öa se ata╚Öau mantaua rulat─â cu foaia de cort, cu gamela montat─â peste ╚Öi sacul de f├ón pentru cal, ├«n partea din spate ╚Öi coburii ╚Öi bidonul pentru efecte, ├«n partea din fa╚Ť─â. La ceremonie, ╚Öaua era acoperit─â cu o p─âtur─â special─â denumit─â ╚Öambrac─â, realizat─â ├«n culorile ╚Öi paspoalele uniformei. La campanie, aceasta era purtat─â sub ╚Öa sau ├«nlocuit─â cu o p─âtur─â de l├ón─â ser. Ofi╚Ťerii cu drept de cal purtau ├«n spatele ╚Öeii, geamant─âna╚Öul ├«n culorile ╚Öambracei ╚Öi ale uniformei iar ├«n fa╚Ť─â coburii acoperi╚Ťi de port-pistolete, devenite desuete prin folosirea tocurilor de revolver.

Ofi╚Ťerii inferiori ╚Öi sergen╚Ťii majori ╚Öi adjutan╚Ťi ai trupelor pedestre nu aveau drept de cal, ╚Öi, prin urmare, pentru efectele de nevoi imediate, purtau o geant─â de piele, de format ÔÇ×v├ón─âtorescÔÇŁ de culoarea pielii naturale, purtat─â ├«n bandulier─â.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Organizarea ╚Öi tactica Armatei Rom├óne ├«n R─âzboiul de Independen╚Ť─âÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 38 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 29 martie - 25 martie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

historia ro Historia Special, nr  38, Martie 2021 jpeg
Cump─âr─â acum!
Mai multe pentru tine...