⬆

Banca Anglo-Palestiniană din Ierusalim, în perioada interbelică (© Wikimedia Commons)

Comerțul României Mari cu Palestina în anul 1938

România putea să cumpere fructe exotice și au sosit 9.109 t din cele 11.417 t importate. Populația orașelor era în căutarea unor noi gusturi și a traiului bun. Au fost identificate și 1.604 t de obiecte din fier, metal rezistent ce era deosebit de căutat pe piața internă. Orășenii nu prea mai suportau mirosul natural al trupului omenesc și au sosit patru tone de parfumuri.

Cererea era mult mai mare la capitolul mărfuri românești și în anul 1938 au fost livrate 157.172 t, cele mai importante fiind cele din domeniul lemnului (69.055 t) și petrolului (66.184 t). Chiar dacă teritoriul pietros și deșertic din regiune nu era favorabil cultivării cerealelor, au fost achiziționate numai 10.664 t. Era deosebit de puțin, dar perspectivele erau bune. Palestina era un debușeu de produse românești și se demonstra că economia statului din Carpați începea să se globalizeze.

Teritoriul asiatic era și un interesant aducător de venituri prin faptul că importurile se ridicau la 119,6 milioane de lei și exporturile urcau la 626,5 milioane de tone. Se aduna valută forte în țară, chiar dacă ar fi fost bine dacă s-ar fi realizat o prelucrare superioară a materiilor prime în vederea creșterii prețurilor.

Declanșarea războiului mondial a dus la o întrerupere a comerțului maritim și astfel ambele entități politico - administrative au avut de suferit. Politicienii timpului au zis că rezolvă o criză economică și au făcut doar un război planetar. Elitele economice și politice din perioada interbelică au avut mari probleme legate de logică și moralitate, gândirea rațională lipsind în cea mai mare parte a cazurilor.

Patronii români începeau să realizeze afaceri frumoase pe toate continentele, dar nu se vedea acest proces de globalizare din cauză că marile puteri aveau grijă să profite de poziția de forță și să obțină câștiguri cât mai frumoase. Uniunea Sovietică a reușit să nenorocească mediul de afaceri din România Mare și să aducă o sărăcie generalizată, cea care a fost împinsă până la genocid prin înfometare după alegerile din 1946. Prăpădul cel mare a fost în cursul anului 1947, dar istoricii nu prea scriu despre această consecință a politicilor socialiste.

_{Foto
sus: Banca Anglo-Palestiniană din Ierusalim, în perioada
interbelică (© Wikimedia
Commons)}