Aurul negru din Congo sau cum este susţinută industria electronică prin conflicte sângeroase jpeg

Aurul negru din Congo sau cum este susţinută industria electronică prin conflicte sângeroase

Congo-s─âr─âcie, analfabetism, crime, haos. Lumea civilizat─â-telefoane mobile, calculatoare, console ┼či ├«n general multe electronice, de care ne bucur─âm zi de zi, dar pentru care au pl─âtit ┼či pl─âtesc ├«n continuare cu s├ónge milioane de oameni atra┼či ├«n ceea ce s-ar putea numi r─âzboiul mondial din Africa.

├Än aproape toate dispozitivele electronice din jurul nostru se g─âse┼čte un mineral pre┼úios pentru care se r─âzboiesc constant fac┼úiuni rivale, un aur negru recuperat cu m├óna din minele amenajate primitiv ┼či direc┼úionat c─âtre pia┼úa mondial─â. Din 1998 p├ón─â ├«n 2003, ├«n cursa pentru acest mineral blestemat au pierit peste 5 milioane de oameni. Coltan se nume┼čte ÔÇť the conflict mineralÔÇŁ ┼či este de fapt o prescurtare de la columbit-tantalit, de unde se extrag elementele niobiu ┼či tantal, ultimul un element cheie ├«n producerea de condensatori care controleaz─â fluxul de curent, pentru c─â are o conductivitate de 80 de ori mai mare dec├ót cuprul, este foarte rezistent la temperaturi ├«nalte ┼či nu oxideaz─â. Este nevoie de c├óteva micrograme pentru fiecare condensator care se g─âse┼čte ├«n electronice.

Congo este o ┼úar─â foarte bogat─â ├«n resurse naturale, de la diamante, aur, petrol, cobalt p├ón─â la mas─â lemnoas─â, dar principala bog─â┼úie o reprezint─â acest mineral, ├«ntruc├ót nu mai pu┼úin de 80% din rezerva mondial─â se g─âse┼čte aici. Coltan mai g─âsim ├«n Australia sau Brazilia. Nu ar trebui deci s─â ne surprind─â obsesia pentru controlul minelor, preponderente ├«n estul ┼ú─ârii, mai ales ├«n provincia Kivu, aproape de grani┼úa cu Rwanda ┼či Burundi ┼či departe de ac┼úiunea trupelor guvernamentale din jurul capitalei Kinshasa.

Minerii muncesc ├«n condi┼úii mizere de diminea┼ú─â p├ón─â seara, pentru a c├ó┼čtiga c├ó┼úiva dolari pe zi, cu care se mul┼úumesc ┼úin├ónd cont c─â majoritatea popula┼úiei tr─âie┼čte cu mai pu┼úin de unul.

coltan in thecongo1 jpeg jpeg

├Än general, se sap─â bazine ├«n cursul v─âilor, cu t├órn─âcoape ┼či lope┼úi, iar oamenii caut─â mineralul ├«n noroi, iar uneori se folose┼čte ┼či explozibil pentru a-l aduce la suprafa┼ú─â. Copiii erau cei care cel mai adesea se ocupau de asta, dar ca urmare a presiunilor interna┼úionale recente ┼či anumitor reglement─âri ├«n cadrul companiilor, num─ârul muncitorilor minori a sc─âzut. Oricum, procedeul este foarte similar celui folosit de c─âut─âtorii de aur de acum 2 secole. Realitatea ni se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ├«n cruzimea ei ne┼ú─ârmurit─â:copii de 10 ani mor de epuizare pentru ca al┼úi copii s─â se joace pe Play Station. Conform ONU, goana dup─â coltan a fost ┼či una din cauzele r─âzboiului civil din Rwanda, c├ónd mili┼úiile hutu au m─âcel─ârit popula┼úia tutsi. Armata rwuandez─â a organizat raiduri ├«n Congo pentru a captura membri ai mili┼úiilor care s-ar fi ascuns printre refugia┼úi, dar mai multe surse indic─â de fapt dorin┼úa acestora de a prelua controlul asupra minelor. Rwanda export─â ┼či ea coltan, de┼či pe teritoriul ┼ú─ârii nu exist─â nici urm─â de astfel de z─âc─âminte.

Pe de alt─â parte, fac┼úiunile rebele congoleze ├«┼či finanteaz─â activit─â┼úile ┼či cump─âr─â arme folosind coltanul ca moned─â de schimb. ├Än r─âzboiul din regiune s-au implicat ┼čase state, iar de┼či tratativele de pace s-au ├«ncheiat acum aproape 14 ani, coltanul continu─â s─â fie exploatat ┼či oamenii continu─â s─â moara. Pentru c─â la mijloc sunt foarte mul┼úi bani, ├«ntr-o spiral─â nesf├ór┼čit─â a violen┼úei:fac┼úiunile se lupt─â pentru resursele care le ├«ntre┼úin armatele, iar aurul negru ofer─â cele mai multe posibilit─â┼úi, at├óta vreme c├ót ├«n ciuda unui embargo moral cererea marilor companii r─âm├óne uria┼č─â.

P├ón─â acum c├ó┼úiva ani cel pu┼úin, tantalul era obligatoriu pentru produc┼úia de telefoane, calculatoare sau jocuri, fiecare con┼úin├ónd ├«n jur de 100-150 de condensatori. Ast─âzi, unii produc─âtori precum Sony Ericsson sau Nokia ├«ncearc─â alternative cum ar fi condensatorii din ceramic─â, ceea ce ar ├«mbun─ât─â┼úi situa┼úia oamenilor, animalelor ┼či mediului din Congo. Alte firme preiau substan┼úa doar din sursele legitime din Australia, dar inevitabil mult minereu a pornit din Africa ├«nc─â din anii ÔÇÖ90 c├ónd a fost descoperit. Teoretic, cei care exploateaz─â minele sunt obliga┼úi s─â semneze un act prin care s─â asigure c─â minereul nu va ajunge pe m├óinile rebelilor, dar actul nu are prea mare importan┼ú─â pentru proprietarii lipsi┼úi de scrupule ai minelor. ┼×i companiile au c─âutat mereu s─â profite. De exemplu, c├ónd a ie┼čit pe pia┼ú─â Playstation 2, pre┼úul coltanului a crescut de 5 ori pentru ┬Ż kg., ajung├ónd la 275 USD, iar consola a spart recordurile de v├ónz─âri, lucru imposibil f─âr─â complicitatea cu bandele criminale din estul congolez. Cum este lansat un produs nou, cum explodeaz─â ┼či cererea de mineral.

congo 2010 01 18 mcconnell congoresources edit jpg jpeg

├Än minele controlate de rebeli, minerii tr─âiesc practic ├«n sclavie, iar tortura sau violurile fac parte din peisajul cotidian. Cu c├ót sunt mai mici costrurile de produc┼úie, cu at├ót sunt mai mari c├ó┼čtigurile fac┼úiunilor sau trafican┼úilor. ├Än ad├óncul p─âdurilor tropicale din est, sate ├«ntregi au fost ├«nrobite pentru exploata minereul ┼či a sus┼úine deci industria de care depindem cu to┼úii. Corpora┼úiile care cump─âr─â servesc ┼či ele ca motor al conflictelor nesf├ór┼čite din RD Congo. Pe m─âsur─â ce tehnologiile se vor dezvolta ┼či ┼úin├ónd cont c─â tantalul are o gam─â extrem de larg─â de aplica┼úii dincolo de telefoane, incluz├ónd echipamente medicale, motoare de avion, airbaguri, sisteme GPS, turbine sau furnale, c├ót─â vreme lipsesc substitutele problema va persista. ┼×i chiar dac─â multe firme occidentale au ├«nceput s─â solicite garan┼úii asupra coltanului ┼či condi┼úiilor ├«n care este ob┼úinut, sunt alte regiuni precum China sau India care ezit─â s─â participe la efortul colectiv.

Dificultatea mai const─â ┼či ├«n faptul c─â nu se poate detecta provenien┼úa substan┼úei, neav├ónd precum diamantele amprente geologice. De asemenea, nici rutele comerciale nu se cunosc prea bine. Astfel, afacerile ilegale cu coltan cresc, ├«n ciuda cerin┼úei ca minele s─â fie explorate ├«n mod legitim. Nu numai oamenii sunt afecta┼úi, ci ┼či popula┼úia de gorile din parcul Kahuzi Biega, unde se practic─â defri┼č─âri masive pentru a u┼čura mineritul. Chiar ┼či ├«n minele care nu s-ar mai afla ├«n spirala conflictului, se lucreaz─â ├«n condi┼úii foarte periculoase, dar este singura alternativ─â la o s─âr─âcie crunt─â. Un fotoreportaj de la mina Luwow g─âsi┼úi AICI. Cam asta e situa┼úia din ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare, unde oamenii nu pot profita de pe urma propriilor resurse ┼či unde conflictele prelungite prezint─â numeroase avantaje pentru diverse grupuri de interese, iar consumatorul de r├ónd este prins ┼či el ├«n cercul vicios din jurul aurului negru. Re┼úeta dezastrului din RD Congo include o administrare execrabil─â a resurselor proprii, un trecut colonial problematic, incompeten┼úa liderilor, corup┼úia, ostilit─â┼úile interetnice, ingerin┼úe str─âine ┼či absenta unor investiga┼úii am─ânun┼úite din partea comunit─â┼úii interna┼úionale. ├Än ciuda prezen┼úei a mii de reprezentan┼úi ONU, publicul nu acord─â aten┼úie unui subiect care practic ne prive┼čte pe to┼úi ┼či care necesit─â mult mai mult─â vigilen┼ú─â din partea factorilor de decizie ┼či ONG-urilor.

Este nevoie de popularizarea pove┼čtii coltanului ┼či de studii am─ânun┼úite asupra implica┼úiilor exploat─ârilor pentru a putea propune m─âsuri concertate ├«n vederea amelior─ârii situa┼úiei dintr-o ┼úar─â care a suferit poate cel mai mare dezastru umanitar de dup─â WW2. Congo are o nevoie imperioas─â de un guvern puternic ┼či incoruptibil, care s─â dob├óndeasc─â controlul asupra ├«ntregului teritoriu, iar asta nu se poate realiza dec├ót printr-o strategie global─â. Pentru a ob┼úine ├«ns─â fie ┼či progrese mici, reforma ar trebui s─â vizeze ├«n primul r├ónd limitarea corup┼úiei, iar eforturile diplomatice s─â se concentreze pe monitorizarea comer┼úului cu coltan.

Pute┼úi viziona ┼či documentarul VICEpe aceast─â tem─â.

surse:conflictminerals.org;alltomvetenskap.se;globalpoliticy.org;dailymail.co.uk.