Tranziția la creștinism la sfârșitul Antichității: Descoperiri arheologice la Agrigento
Cea de-a unsprezecea campanie de săpături arheologice desfășurată în cartierul elenistico-roman din Agrigento a adus descoperiri deosebit de importante privind evoluția urbană și religioasă a vechiului oraș Agrigentum (Akragas).
Cercetările, realizate în cadrul colaborării dintre Campusul din Ravenna al Universității din Bologna și Parcul Arheologic și Peisagistic din Agrigento, au vizat al patrulea cvartal al orașului antic, situat în apropierea unui vast complex termal investigat și în campaniile anterioare, informează La Brujula Verde.
Conform sursei cutate, cea mai importantă descoperire este o clădire utilizată aproape neîntrerupt timp de aproximativ opt secole, din secolul al III-lea î.Hr. până cel puțin în secolul al V-lea d.Hr. Această continuitate de locuire oferă un exemplu excepțional pentru studiul transformărilor arhitecturale și funcționale din Sicilia antică, ilustrând trecerea de la perioada elenistică și romană la Antichitatea târzie și începutul Evului Mediu.
Istoria clădirii a fost reconstituită prin analiza succesiunii diferitelor niveluri de pardoseală, fiecare corespunzând unei etape distincte de utilizare. Cea mai veche fază este reprezentată de un pavaj din calcar local de culoare galbenă, ulterior înlocuit cu un strat de cocciopesto, tehnică romană care utiliza fragmente ceramice amestecate cu var și care păstrează încă urme de pigment roșu.
În etapa târzie a ocupării, această pardoseală a fost acoperită de un mozaic policrom cu motive geometrice, foarte bine conservat și considerat unul dintre cele mai importante rezultate ale campaniei. Echipele de restaurare au curățat și consolidat mozaicul, în timp ce specialiștii continuă analiza caracteristicilor sale tehnice și decorative.
Cu toate acestea, interesul major al cercetătorilor este concentrat asupra obiectelor descoperite într-un bazin pătrat asociat clădirii. În interior au fost găsite monede, fragmente de oase de animale și mai multe dopuri de amforă, dintre care unul poartă gravată o monogramă creștină.
Aceste descoperiri sunt interpretate drept depuneri votive, iar resturile faunistice sunt considerate posibile urme ale unor mese rituale. Împreună, ele indică existența unor practici ceremoniale asociate primelor manifestări ale creștinismului în Sicilia, între secolele al III-lea și al IV-lea d.Hr.
Importanța acestei descoperiri este amplificată de apropierea față de un spațiu de cult creștin identificat anterior într-o cisternă a complexului termal. Asocierea dintre cele două situri și prezența monogramei creștine oferă dovezi materiale privind răspândirea timpurie a creștinismului la Agrigentum și adaptarea unor construcții existente pentru noile practici religioase, într-o perioadă esențială pentru transformările culturale și spirituale ale Siciliei.
În paralel, cercetătorii analizează și contextele funerare descoperite, precum și materialele recuperate, inclusiv ceramica, monedele și resturile organice. Aceste studii vor permite stabilirea unei cronologii mai precise și vor contribui la înțelegerea dinamicii sociale și economice a acestui sector al orașului pe parcursul îndelungatei sale utilizări.
Proiectul de cercetare desfășurat la Agrigento din 2016 continuă să ofere informații valoroase despre evoluția unuia dintre cele mai importante orașe greco-romane din Sicilia. Documentarea riguroasă a săpăturilor, împreună cu măsurile de conservare preventivă aplicate imediat după descoperire, asigură protejarea vestigiilor, inclusiv a mozaicului recent identificat. Rezultatele analizelor aflate în desfășurare vor completa interpretarea istoriei celui de-al patrulea cvartal și vor contribui la o mai bună înțelegere a evoluției urbane și religioase a Agrigento, precum și a societăților antice din Sicilia și din bazinul central al Mediteranei.
Mai multe pentru tine...
