O necropolă folosită timp de peste 3.000 de ani, descoperită de arheologi în Egipt
O misiune arheologică egipteană, desfășurată sub autoritatea Consiliului Suprem al Antichităților, a descoperit o necropolă, în situl de la Kom el-Khilgan, ale cărei origini datează din Perioada Predinastică și a cărei utilizare a continuat până în epocile greco-romană, precum și un sector rezidențial datând din A Doua Perioadă Intermediară a Egiptului Antic.
Descoperirea oferă informații noi despre evoluția culturală, practicile funerare și modelele de așezare din estul Deltei Nilului de-a lungul mai multor milenii, informează La Brujula Verde.
Ministrul Turismului și Antichităților din Egipt, Sherif Fathy, a apreciat rezultatele misiunii, considerându-le o contribuție științifică semnificativă la înțelegerea istoriei și dezvoltării civilizaționale a Deltei. El a subliniat, de asemenea, competența arheologilor egipteni și capacitatea acestora de a desfășura proiecte importante cu resurse umane naționale, în concordanță cu strategia de valorificare a patrimoniului cultural al Egiptului.
Secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităților, Hisham El-Leithy, a evidențiat importanța deosebită a sitului Kom el-Khilgan pentru studiul evoluției așezărilor umane, al ritualurilor funerare și al relației comunităților cu mediul natural. Cercetările continuă, urmărindu-se descoperirea unor noi date care să completeze imaginea istorică a regiunii.
Cele mai vechi vestigii aparțin culturii egiptene inferioare Buto I și Buto II, din prima jumătate a mileniului al IV-lea î.Hr. Au fost descoperite morminte simple, sub forma unor gropi ovale săpate în nisip, în care defuncții erau depuși în poziții diferite. Inventarul funerar era modest, constând în principal din vase ceramice modelate manual și cochilii de moluște marine. Densitatea mormintelor indică însă existența unei comunități numeroase încă din această perioadă timpurie.
O altă etapă importantă este reprezentată de A Doua Perioadă Intermediară (1782-1550 î.Hr.) și de continuitatea ocupării sitului în Noul Regat (1550-1070 î.Hr.). Au fost identificate structuri din cărămizi de lut, silozuri pentru cereale, cuptoare și vetre, care oferă informații despre activitățile cotidiene și economice ale locuitorilor. Au fost găsite, de asemenea, numeroase obiecte ceramice și unelte din piatră, precum și resturi de pești, păsări și mamifere, utile pentru reconstituirea alimentației populației.
Printre descoperirile importante se numără un mormânt din cărămizi de lut datând de la începutul Dinastiei a XVIII-a (secolul al XVI-lea î.Hr.), cu vase ceramice și obiecte din bronz, precum și fundațiile unei clădiri cu ziduri groase. Pentru perioada ptolemeică (305 - 30 î.Hr.) au fost identificate gropi funerare simple, inclusiv mormântul unui copil depus în două amfore reutilizate, practică funerară cunoscută în acea epocă.
Analiza preliminară a mormintelor din Dinastiile XV-XVII și de la începutul Noului Regat confirmă ocuparea sitului în timpul dominației hicsoșilor, fapt explicabil și prin apropierea de capitala acestora, Avaris. Diversitatea mormintelor și a ritualurilor, precum și inventarul format din podoabe, amulete, scarabei, unelte, arme de bronz și ceramica de tip Tell el-Yahudiyeh reflectă complexitatea culturală a perioadei.
Prin succesiunea stratigrafică ce se întinde de la Perioada Predinastică (înainte de 3100 î.Hr.) până la epoca romană, Kom el-Khilgan reprezintă un punct de referință pentru studierea ocupării estului Deltei și a transformărilor culturale produse într-o regiune aflată la intersecția dintre Valea Nilului și estul Mediteranei.
Mai multe pentru tine...
