
Castrul Roman Arutela, parte din Ruta Castrelor Romane din România, restaurat prin PNRR
Castrul Roman Arutela, situat în apropierea orașului Călimănești, județul Vâlcea, a fost restaurat printr-un proiect de reabilitare finanțat prin PNRR, anunță Ministerul Culturii.
Proiectul de reabilitare, finanțat prin PNRR, Componenta 11, Turism și Cultură, are la bază cercetări arheologice și istorico-arhitecturale desfășurate de-a lungul mai multor ani și a parcurs, în 2025, întregul proces de avizare de specialitate. Ministerul Culturii a emis avizul solicitat în urma deciziilor favorabile ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Comisiei Naționale de Arheologie și Comisiei Naționale «Limes». Inclus în situl UNESCO «Frontierele Imperiului Roman, Dacia», Castrul Arutela este valorificat prin soluții adaptate valorii sale istorice”, precizează Ministerul Culturii, pe pagina de Facebook a instituției.
Conform unui comunicat al Ministerului Culturii, includerea Castrului Arutela în situl serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 2024, a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de intervenție, iar proiectul a fost conceput cu conștiința deplină a acestei responsabilități.
Proiectul de reabilitare și punere în valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desfășurat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de specialiști în arheologie și istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentară pe care a fost conceput întregul proiect tehnic.
Din prisma soluțiilor arhitecturale, Castrul Roman Arutela, parte din Ruta Castrelor Romane din România, prezintă o serie de constrângeri peisagistice majore. Situl este mărginit de linii de înaltă tensiune, iar din interiorul lui se văd hotelurile cu fațade roșii de la Căciulata, precum și construcțiile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile încât perturbă relația dintre monument și peisajul natural din jur. Fără nicio intervenție, ele ar domina fundalul sitului. Soluția aleasă de echipa de proiectare este una contemporană: o fațadă din material reflectorizant, orientată spre castru. Ea reflectă imaginea patrimoniului roman chiar pe fațada porții și maschează, din perspectiva vizitatorului aflat în sit, atât infrastructura energetică, cât și construcțiile moderne din jur. Clădirea nu concurează vizual cu situl, ci îl „oglindește”: ruinele se reflectă în fațadă, iar elementele moderne dispar din câmpul vizual al publicului. Această abordare respectă principiile Cartei de la Veneția (documentul internațional de referință pentru restaurarea monumentelor), potrivit căruia orice intervenție contemporană trebuie să rămână recognoscibilă ca atare, fără să imite arhitectura istorică și fără să domine monumentul. Poarta nou construită nu intră în disonanță volumetrică cu incinta romană, ci este discretă și se integrează firesc în peisaj, precizează sursa citată.
Forma porții și a zidurilor de incintă, dispunerea clădirilor din interior și modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercetări arheologice, care depășesc nivelul cunoașterii din anii 1980, când a avut loc prima intervenție de restaurare. Poarta principală a castrului (porta praetoria) fusese reconstruită atunci pe baza unor ipoteze provizorii, recunoscute ca atare și în Repertoriul Arheologic Național. Proiectul actual corectează acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercetările desfășurate ulterior. Aceleași cercetări au arătat că intervenția din anii 1980 a afectat semnificativ substanța istorică a monumentului, cercetat inițial în deceniile 6-7 ale secolului XX. Diferențele de textură vizibile azi în tencuiala zidurilor marchează limitele acelei intervenții și rămân o mărturie a daunelor produse atunci. Echipa de restaurare a pornit așadar de la un monument care trebuia mai întâi evaluat prin prisma propriei sale istorii de restaurare.
Analize recente ale pietrei și mortarului, prelevate din zidul nordic, din poarta principală (porta praetoria) și din zidul exterior, confirmă faptul că substanța constructivă romană originală se păstrează în structura monumentului, dar doar în zona subterană, inaccesibilă privitorului. Această descoperire a stat la baza strategiei de conservare și a rețetei de mortar folosite în intervenție, gândită să respecte compoziția materialelor antice. Totodată, drumurile romane din interiorul castrului, până acum acoperite, sunt redescoperite și integrate într-un traseu de vizitare.
Mai multe pentru tine...

















