Primăria Capitalei face primul pas pentru salvarea Palatului Voievodal

Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță Palatului Voievodal - Curtea Veche, monument aflat într-o stare avansată de degradare.

„Palatului Voievodal - Curtea Veche are 570 de ani și datează din secolul XV. Cel mai vechi monument medieval din București este într-o stare avansată de degradare, are infiltrații, plouă în interior, este plin de buruieni și are nevoie urgent de protecție. Primarul Ciprian Ciucu a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță”, scrie Primăria Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.

Conform sursei citate, lucrările ar putea începe în 3-4 săptămâni și ar dura 4-6 luni.

„Vestigiile se află fix în inima orașului, pe str. Franceză nr. 19-23. Ocupă o suprafață de 3.380 mp și conțin nouă corpuri de clădire. S-a mai încercat o punere în siguranță, în 2018, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu și abandonate. Nu au fost luate atunci nici cele mai mici măsuri de conservare a monumentului istoric. Până în 2015, aici a funcționat un muzeu. După punerea în siguranță, Curtea Veche va fi restaurată”, precizează Primăria Municipiului București.

Curtea Veche se află într-o stare avansată de degradare (© Primăria Municipiului București)

Despre Curtea Veche, ale cărei ruine se mai păstrează în Centrul Istoric al Capitalei, istoria amintește că a fost prima dintre cele patru reședințe domnești din București. O etapă importantă de construire îi este atribuită domnitorului Mircea Ciobanul în secolul al XVI-lea, cel care a ridicat palatul voievodal și biserica domnească cu hramul „Buna Vestire”. Curtea a fost refăcută și mărită succesiv de către domnitorii Țării Românești, o altă etapă semnificativă fiind cea a epocii de mari înfăptuiri edilitare din timpul domniei lui Matei Basarab, la jumătatea secolului al XVII-lea.

Declinul Curții Domnești a fost cauzat de incendiile anilor 1712 și 1718, de cutremurul din 31 mai 1738, dar și de războiul austro-ruso-turc dintre anii 1768-1774. După anul 1775, Alexandru Ispilanti construiește „Curtea Nouă”, moment din care vechea reședință a primit denumirea de „Curtea Veche”, pentru a se face distincția între cele două.

De la sfârșitul secolului al XVIII și până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, degradarea Curții Domnești a fost un proces continuu, culminând cu distrugerile din timpul marelui incendiu din 23 martie 1847, care a afectat inclusiv Biserica „Buna Vestire”. Aceasta din urmă a fost refăcută ulterior și în ea se slujește și astăzi, fiind cea mai veche biserică din București.

În perioada anilor 1969-1974, pe ruinele Curții Domnești a fost amenajat „Muzeul Curtea Veche”, care păstrează o parte semnificativă a istoriei bucureștene a secolului al XVIII-lea, precum și fragmente de ziduri din timpul domnitorului Vlad Țepeș, alături de fundațiile primei reședințe din secolul al XIV-lea.