Cea mai mare frescă medievală din Transilvania, restaurată cu studenți din șapte țări / FOTO
Cea mai mare frescă medievală din Transilvania, cu o suprafață de 260 de metri pătrați, care se află în satul Șmig, comuna Alma, este restaurată cu sprijinul unor studenți din șapte țări europene, a anunțat Consiliul Județean Sibiu, pe pagina de Facebook a instituției.
„Numără mai puțin de 800 de suflete, însă oferă nenumărate motive de uimire celor care ajung să-i cunoască trecutul sau să-i treacă pragul. Satul Șmig face parte din comuna Alma, numără șase biserici, are cea mai mare pictură murală din Evul Mediu din Transilvania, iar în secolul al XIX-lea, aici a fost descoperit mai mult de o jumătate de kilogram de aur, sub forma unui tezaur vechi de peste 3.500 de ani. Bătrânii satului mai vorbesc încă despre incidentul petrecut între cele două războaie mondiale, când o delegație a sașilor brașoveni a fost alungată cu o ploaie de pietre și bucăți de lemn, în contextul în care sătenii au preluat terenurile lui Papp Kálmán, un moșier armean falimentar”, scrie Consiliul Județean Sibiu, pe pagina de Facebook a instituției.
„În premieră, în acest an vom avea trei școli de vară destinate studenților care se pregătesc în conservarea suprafețelor arhitecturale. Ei provin din România, Ungaria, Germania, Franța, Olanda, Austria și Italia, toți fiind conștienți de șansa unică pe care o întâlnesc aici, în Șmig, unde pot învăța practic despre restaurare și conservare pe o frescă din Evul Mediu. În Europa nu mai există prea des astfel de ocazii, majoritatea lucrărilor de acest tip fiind deja restaurate”, a declarat Alexander Kloos, cetățean german implicat în proiectul de restaurare, conform sursei citate.
Fresca reprezintă Legenda Sfântului Ladislau, Rugăciunea Sfintei Ecaterina sau Crucea Vie, teme importante specifice catolicismului medieval. O frescă atât de mare într-o biserică de sat este greu de întâlnit chiar și în Europa”.
Specialistul restaurator Lorand Kiss a precizat că pictura murală a fost descoperită în urmă cu aproximativ două decenii și, cel mai probabil, a fost realizată de același artist care a lucrat și la biserica din Mălâncrav.
„Este o frescă despre a cărei existență nu știa nimeni în urmă cu 20 de ani. A fost realizată, probabil, de același pictor care a lucrat și la biserica din Mălâncrav”, a precizat Lorand Kiss.
Legat de culori, acesta a dezvăluit câteva secrete din Evul Mediu.
„Pentru galben se utiliza inclusiv gălbenușul de ou, iar pentru suportul culorilor se apela la cazeina din lapte. Desigur, nu lipsea cărbunele pentru negru sau oxidul de cupru pentru verde”, a spus specialistul.
Fresca a fost acoperită în trecut cu var sau tencuială, în contextul schimbărilor confesionale, însă nu a fost distrusă, ceea ce a permis readucerea ei la lumină în ultimii ani.
Mai multe pentru tine...
