Au străbătut neanderthalienii deșertul Arabiei Saudite acum 55.000 de ani?
Neanderthalienii ar fi putut pătrunde adânc în deșerturile Peninsulei Arabice în urmă cu aproximativ 55.000 de ani, arată un nou studiu al unor unelte de piatră.
Cercetarea, publicată online în revista Quaternary Science Reviews, indică faptul că neanderthalienii ar fi putut trăi mult mai la sud decât credeau oamenii de știință, deși sunt necesare mai multe dovezi pentru a confirma această concluzie.
„Descoperirile noastre extind arealul neanderthalienilor mult mai la sud decât se știa până acum și în medii mult mai deschise din Arabia”, a declarat pentru Live Science, prin e-mail, Huw Groucutt, coautor principal al studiului și arheolog la Universitatea din Malta.
Studiul s-a concentrat asupra unor unelte de piatră descoperite la Jebel Katefeh-1 (JKF-1), un sit arheologic situat lângă un lac antic, în apropierea orașului Jubbah, în deșertul Nefud din Arabia Saudită.
În Arabia Saudită nu au fost găsite niciodată oase de neanderthalieni, astfel că cercetătorii s-au întrebat cine confecționa uneltele respective.
Noul studiu a constatat că uneltele descoperite la JKF-1 seamănă mai mult cu cele realizate de neanderthalieni decât cu cele confecționate de Homo sapiens.
În mod tradițional, neanderthalienii au fost considerați o specie adaptată frigului, prezentă în principal în Europa. Însă această imagine s-a schimbat de-a lungul anilor, pe măsură ce dovezile au demonstrat că aceștia au ajuns la mii de kilometri spre est, în Siberia, precum și în Orientul Mijlociu.
În lipsa oaselor sau a ADN-ului, Groucutt și colegii săi au identificat uneltele neanderthalienilor pe baza formei unice a fragmentelor de piatră. Cercetătorii au măsurat sute de fragmente ascuțite rezultate din prelucrarea unor unelte, desprinse dintr-un nucleu de piatră pregătit cu grijă, provenind de la JKF-1 și din alte situri din Arabia, Levant și nord-estul Africii.
Folosind tehnici statistice, cercetătorii au comparat formele fragmentelor în funcție de timp și spațiu. Pe baza diferențelor dintre uneltele de piatră provenite din alte situri, unde identitatea celor care le-au confecționat era bine stabilită, cercetătorii au creat un model statistic care să îi ajute să determine dacă un grup de unelte de piatră fusese realizat de neanderthalieni sau de Homo sapiens.
Atunci când au aplicat modelul asupra uneltelor de piatră de la JKF-1 și asupra celor provenite de la un sit mai mic din apropiere, numit ALM-3, rezultatele au arătat că era mult mai probabil ca uneltele să fi fost realizate de neanderthalieni și nu de Homo sapiens.
Pentru a determina cu mai multă precizie când au fost realizate uneltele, cercetătorii au săpat un nou șanț la JKF-1 și a datat granulele de nisip din sol folosind o metodă numită luminescență stimulată optic. Aceasta arată cu cât timp în urmă granulele respective au fost expuse ultima dată la lumina soarelui.
Cercetările anterioare dataseră uneltele într-un interval cuprins între 90.000 și 50.000 de ani în urmă. Noul studiu a restrâns însă acest interval. Uneltele au fost descoperite într-un strat în care nisipul deșertic mai vechi făcea trecerea către sedimente lacustre mai tinere, ceea ce arată că oamenii se aflau la JKF-1 în urmă cu aproximativ 55.000 de ani, chiar în perioada în care deșertul începea să devină mai umed.
Neanderthalienii erau singurul grup uman care trăia în sud-vestul Asiei în urmă cu 55.000 de ani. Această dată, împreună cu forma uneltelor, este motivul pentru care cercetătorii cred că acestea au fost realizate de neanderthalieni, chiar dacă până acum nu au fost descoperite oase de neanderthalieni în Arabia.
Groucutt este de acord că descoperirea unei fosile ar contribui la clarificarea problemei. El a remarcat însă că oasele și ADN-ul antic se păstrează foarte prost în climatul cald al Arabiei, astfel că, în prezent, uneltele de piatră reprezintă cea mai bună fereastră prin care arheologii pot studia trecutul îndepărtat al regiunii.
Mai multe pentru tine...
