A fost descoperită cea mai veche dovadă a producerii focului de către oamenii preistorici

Oamenii de știință au descoperit cea mai veche dovadă a producerii focului de către oamenii preistorici într-un sit arheologic din comitatul englez Suffolk, sub forma unei vetre construite, se pare, de neanderthalieni în urmă cu circa 415.000 de ani, ceea ce înseamnă că acest moment-cheie din evoluția umanității s-a petrecut mai devreme decât se credea până acum, informează Reuters.

Într-o fostă carieră de argilă pentru confecționarea cărămizilor din apropierea satului Barnham, cercetătorii au descoperit o bucată de lut încălzit, câteva unelte din cremene distruse de căldură și două bucăți de pirită - un mineral care creează scântei atunci când este lovit de cremene pentru a aprinde iasca. Cercetătorii au considerat că aceste obiecte sunt indicii ale aprinderii repetate a focului, relatează Agerpres.

Vatra focului era situată în apropierea unui iaz unde acești oameni preistorici își plasau tabăra.

„Credem că oamenii au adus pirită în acest loc cu intenția de a face focul. E o descoperire cu implicații majore, care devansează cea mai timpurie dovadă a producerii focului”, a spus arheologul Nick Ashton, curatorul colecției paleolitice de la British Museum din Londra și conducătorul cercetării publicate miercuri în revista Nature.

Până acum, cea mai timpurie dovadă cunoscută a aprinderii focului data din urmă cu 50.000 de ani, descoperită într-un sit din nordul Franței și atribuită tot neanderthalienilor.

Folosirea controlată a focului a fost un reper important în istoria evoluției omenirii, nu doar pentru că permitea prepararea alimentelor și oferea protecție împotriva prădătorilor, ci și pentru că oferea căldura ce le permitea vânătorilor-culegători să prospere în zone cu condiții mai reci.

Prin prepararea alimentelor cu ajutorul focului, strămoșii noștri reușeau să elimine agenții patogeni din carne și toxinele din rădăcinile și tuberculii comestibili. Prin prepararea la foc, aceste alimente deveneau mai fragede și mai ușor de digerat, eliberând energia corporală din intestin pentru a alimenta dezvoltarea creierului.

Posibilitatea de a consuma o gamă mai variată de alimente a îmbunătățit supraviețuirea și a permis alimentarea unor grupuri mai mari de oameni, potrivit cercetătorilor.

Situl arheologic de la Barnham, din Paleolitic sau Epoca Pietrei Vechi, datează dinaintea celor mai vechi fosile cunoscute de Homo sapiens, descoperite în Africa.

Cercetătorii cred că neanderthalienii erau cei care aprindeau focul, o altă dovadă a inteligenței și ingeniozității acestor oameni arhaici, mult timp discreditați în cultura populară.

Paleoantropologul și coautorul studiului Chris Stringer a spus că nu au fost găsite rămășițe umane fosilizate la Barnham.

Neanderthalienii au dispărut acum circa 39.000 de ani, nu cu mult timp după ce Homo sapiens au ajuns în Europa. Moștenirea lor supraviețuiește în genomul majorității oamenilor de pe Terra, grație încrucișării dintre Homo sapiens și neanderthalieni înainte de dispariția acestora din urmă.