Un nou muzeu pe harta culturală a României

Dacă în ţări cu tradiţie în domeniu, precum Franţa şi Germania, găsim mai multe muzee şi centre ale caricaturii, în ţările din Europa de Est, până anul acesta, existau doar două: Casa Umorului şi a Satirei de la Gabrovo (Bulgaria), din 1972 şi Muzeul Caricaturii din Varşovia (Polonia), din 1978. Iată de ce înființarea Casei Umorului Desenat de la Brăila este un eveniment de importanţă naţională şi internaţională şi devine un obiectiv cultural unic în ţara noastră care, cu siguranţă, va fi vizitat de numeroşi iubitori ai artei caricaturii şi nu numai.

Brăila, 20 septembrie 2023. În curtea de la nr 27-29, strada Ana Aslan, are loc vernisajul Salonului Internaţional de Caricatură, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila.

La cea de-a 18-a ediţie a manifestării s-au primit 611 lucrări, realizate de către 236 de caricaturiști din 52 de ţări. Doamna Alina Sulicu, directoarea Centrului de Creaţie, şi membrii juriului, Leonte Năstase – preşedinte, Florian Doru Crihană, Marian Avramescu şi Marius Tiţa, anunţă în faţa numerosului public premiile ediţiei 2023. Marele Premiu i-a revenit artistului francez de origine română Tudor Banuş. Celelalte premii şi menţiuni au fost împărţite unor competitori din Egipt, Cuba, Rusia şi România.

După care domnul Costin Croitoru, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, anunţă deschiderea Casei Umorului Desenat şi invită asistența să-i calce pragul.

Marii artiști români, în muzeul din Brăila

Curioşi, păşim într-o clădire de patrimoniu din secolul al XIX-lea, restaurată cu grijă. În holul de la intrare ne întâmpină doi mari artişti, nu doar simpli caricaturişti, ci ilustratori şi creatori de desene animate: Ion Popescu Gopo (1923-1989) şi Nell Cobar (1915-1993).

Este vorba, bineînțeles, de „desene pe pereţi” omagiale, minibiografii în maxi desene, realizate (evident, într-o manieră umoristică) de către caricaturistul gălăţean Viorel Baciu. Deasupra lor au fost înrămate câte trei portrete ale artiştilor, semnate de confraţii lor mai tineri. Pe pereții următori îi găsim pe Albert Poch (1930-2013), Alexandru Clenciu (1913-2000) şi Mihai Stănescu (1939-2018).

Sala din stânga holului este consacrată artistului Leonte Năstase. Născut în 1944 şi absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, dânsul şi-a consacrat întreaga viaţă nobilei arte a caricaturii şi desenului umoristic. Pe pereţi sunt expuse desene originale şi afişe ale unora dintre numeroasele sale expoziţii. Într-un colţ al sălii, o vitrină adăpostește câteva dintre trofeele şi diplomele primite de-a lungul a peste 50 de ani de carieră artistică.

Ghidați de simpaticele desene ale lui Viorel Baciu, urcăm scara la etaj. Holul este împărțit, în mod egal, între doi artişti şi prieteni care au contribuit enorm la buna organizare a Salonului de Caricatură de la Brăila, înainte şi după 1989: Victor Chiriloaie şi Florian Doru Crihană. Pe pereți găsim portretele celor doi artiști şi, înrămate, desene şi picturi originale ale lor. De asemenea, în vitrinele din mijlocul holului sunt expuse albume şi reviste ale lui Crihană şi caiete de schiţe şi publicaţii ale lui Chiriloaie.

Una din cele două săli de la etaj a fost consacrată caricaturistului multipremiat pe plan internaţional Constantin Pavel, iar în cealaltă a fost montată o expoziție colectivă, cu opere originale, oferite de unii dintre caricaturiștii cei mai proeminenți ai zilelor noastre: Marian Avramescu, Iulian Pena – PAI, Aurel Ştefan Alexandrescu – ALEX, Mihai Pânzaru – PIM, Radu Cleţiu – CLEAR, Gabriel Rusu, Anton Dragoş, Constantin Ciosu, Florian Vîlsan, Adrian Vasile Trestian, Ovidiu Ambrozie Bortă etc.

Urcând la mansardă, în sala de conferinţe, am avut surpriza să găsim expuse toate lucrările premiate de-a lungul celor 18 ani de existență a Salonului Internaţional de Caricatură de la Brăila. Sute de desene, cu subiecte diferite, cu tehnici de lucru dintre cele mai diverse, primite de pe toate meridianele globului pământesc, o adevărată comoară a hazului şi umorului de pe planeta noastră.

Dacă vrei să vizitezi muzeul, trebuie să-ţi rezervi câteva ore bune pentru a citi în tihnă sutele de caricaturi şi desene umoristice expuse. Garantat, vei pleca de acolo cu un sentiment de intensă bucurie, ai vizitat un muzeu unic în România.

Fragmentul face parte din articolul „Casa Umorului Desenat, un nou muzeu pe harta culturală” a României, publicat în numărul 262 al revistei „Historia” (revista:262), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 noiembrie - 14 decembrie, și în format digital pe platforma paydemic.