Tirolul de Sud  Re╚Ťeta succesului celei mai ├«nst─ârite regiuni a Italiei jpeg

Tirolul de Sud. Re╚Ťeta succesului celei mai ├«nst─ârite regiuni a Italiei

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: Olimpia Cop─âcenaru

Tirolul de Sud, regiune autonom─â situat─â ├«n extremitatea nordic─â a Italiei, la grani╚Ťa cu Austria, component─â a provinciei Trentino-Alto Adige, ╚Öi-a dob├óndit performan╚Ťele economice prin cooperarea ├«ntre locuitorii s─âi, dublat─â de un sistem administrativ eficient, fiind poate cel mai bun exemplu european de ÔÇ×unitate ├«n diversitateÔÇŁ. 

Dominat de piscurile Dolomi╚Ťilor, Tirolul de Sud (italian─â:Alto Adige, german─â:S├╝dtirol, ladin─â:Sudtirol) este o regiune a multiplelor identit─â╚Ťi. La ultimul recens─âm├ónt, 69% din popula┼úie s-a declarat vorbitoare de limba german─â, 27%-de limba italian─â ╚Öi doar 4%, aproximativ 15000 de persoane-de limba ladin─â, o variant─â a retoromanei, aceast─â componen╚Ť─â etnic─â f─âc├ónd ca Tirolul de Sud s─â se identifice mai mult cu Europa Central─â, de╚Öi face parte din Italia, un stat mediteranean. La prima vedere extrem de diferite, cele trei grup─âri reu╚Öesc s─â convie╚Ťuiasc─â ├«n armonie, pe baza unor reguli ╚Öi sisteme adaptate nevoilor locuitorilor, rezult├ónd una dintre cele mai prospere comunit─â╚Ťi la nivel global. 

language distribution in south tyrol italy 2011 en png png

Harta structurii lingvistive în Tirolul de Sud

Scurt istoric al regiunii autonome Tirolul de Sud

Istoria acestei p─âr┼úi a Italiei este deosebit de interesant─â ┼či plin─â de evenimente zbuciumate, ├«n principal datorit─â pozi┼úiei sale strategice, la intersec╚Ťia unor importante drumuri comerciale. Teritoriul actualei provincii Tirolul de Sud a apar╚Ťinut ini╚Ťial Romei, provincia fiind mai apoi cucerit─â de c─âtre ostrogo╚Ťi (secolul al V-lea), longobarzi (secolul al VI-lea), bavarezi (secolul al VIII-lea), habsburgi (secolul al XIV-lea), austrieci (sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-lea).

În anul 1919, prin Tratatul de Pace de la Saint-Germain-en-Laye, regiunea este anexată definitiv de către Italia, fiind divizată în două provincii:una sudică, vorbitoare de limba italiană, având capitala la Trento, și una nordică, de limbă germană, cu capitala la Bolzano sau Bozen.

├Än timpul regimului fascist se fac eforturi pentru a ┼čterge elementul cultural german din istoria regiunii, statul italian trimi╚Ť─ând aici oficiali, solda┼úi ┼či al┼úi coloni┼čti, ai c─âror descenden╚Ťi alc─âtuiesc ├«n prezent aproximativ un sfert din popula┼úia Tirolului de Sud. Mai mult, un pact ├«ntre Germania Nazist─â ┼či Italia Fascist─â d─âdea popula┼úiei vorbitoare de limb─â german─â sau de ladin─â posibilitatea de relocare ├«n Germania. Pu┼úini au acceptat, iar dintre ace┼čtia ÔÇô majoritatea s-au ├«ntors ├«n regiunea natal─â dup─â r─âzboi.

├Än anul 1948, cele dou─â provincii se unesc, d├ónd na┼čtere regiunii autonome Trentino-Alto Adige, iar popula┼úiei vorbitoare de limb─â german─â i-a fost garantat─â prin constitu┼úie autonomia administrativ─â ╚Öi legislativ─â, care ├«ns─â a fost pus─â efectiv ├«n practic─â abia ├«n anii 1970-1980.

├Änc─â din anii ÔÇÖ70 apar numeroase cereri pentru independen┼ú─â deplin─â sau alipire la Austria, momente dep─â╚Öite ├«ns─â prin mecanisme politice performante, care fac ca Tirolul de Sud s─â se eviden╚Ťieze ├«n prezent ca un model interna┼úional al cooper─ârii inter-etnice.

Sistemul financiar din Tirolul de Sud

Regiunea autonom─â Trentino-Alto Adige a sfidat criza economic─â av├ónd o ocupare aproape deplin─â a for┼úei de munc─â ┼či o economie s─ân─âtoas─â. ├Än Tirolul de Sud, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 30% mai mare dec├ót media na┼úional─â a Italiei ┼či de dou─â ori mai mare dec├ót ├«n Sicilia, iar un hectar de teren ├«n zona Bolzano ajunge s─â coste aproximativ 1 milion de euro.

Succesul regiunii se datoreaz─â probabil ╚Öi faptului c─â Tirolul de Sud ╚Öi-a exprimat ├«n nenum─ârate r├ónduri pozi╚Ťia conform c─âreia nu dore┼čte s─â contribuie la plata pentru o via┼ú─â bun─â a locuitorilor din regiunile mult mai s─ârace din sudul Italiei. Astfel, ├«n conformitate cu Constitu┼úia, Roma returneaz─â 90% din impozitele colectate de la Bolzano, acestea fiind reinvestite local.

Sistemul administrativ al ÔÇ×cotelorÔÇŁ

Sistemul de autonomie al Tirolului de Sud este apreciat de comunitatea interna┼úional─â drept unul dintre cele mai dezvoltate ┼či eficiente mecanisme juridico-institu┼úionale de protec┼úie a minorit─â┼úilor. Aici exist─â reguli extrem de bine puse la punct de ├«mp─âr┼úire a puterii ├«ntre grupurile lingvistice german, italian ┼či ladin din provincie. Introducerea cotelor lingvistice a fost determinat─â de evenimente istorice, dat fiind faptul c─â ├«n perioada fascist─â sudtirolezii ┼či ladinii au fost practic exclu┼či din via┼úa public─â, av├ónd loc dezechilibre majore ├«ntre majoritate ┼či minoritate ├«n ceea ce prive┼čte ocuparea posturilor publice. Impactul emo┼úional al politicilor de italienizare for┼úat─â se resimte ├«nc─â ├«n memoria colectiv─â a sudtirolezilor.

Sistemul ÔÇ×pe coteÔÇŁ presupune ocuparea posturilor ├«n administra┼úia public─â ┼či ├«mp─âr┼úirea resurselor financiare ├«n func┼úie de m─ârimea celor trei grupuri lingvistice. Scopul principal este reprezentarea propor┼úional─â, iar pentru calcularea cotelor este necesar─â o declara┼úie de apartenen┼ú─â lingvistic─â, de care depinde ┼či exercitarea ulterioar─â a unor drepturi. To┼úi func┼úionarii publici, indiferent de limba matern─â, trebuie s─â fie bilingvi sau chiar trilingvi ├«n v─âile locuite de ladini. Acest sistem d─â prioritate interesului colectiv ├«n fa┼úa interesului individual tocmai pentru a transpune ├«n realitate principul constitu┼úional al protec┼úiei minorit─â┼úilor lingvistice. ├Än ultimii ani, aplicarea sa a devenit mult mai flexibil─â, mai ales ├«n serviciile de s─ân─âtate public─â ┼či ├«n administra┼úia judiciar─â. ├Än principiu, sistemul pe cote nu se aplic─â organismelor private, dar exist─â o serie de excep┼úii, precum structurile privatizate ale po┼čtei sau c─âilor ferate.

Sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt sud-tirolez

├Än Tirolul de Sud educa┼úia este organizat─â ┼či func┼úioneaz─â ├«n baza a dou─â sisteme ┼čcolare separate ┼či paralele, unul ├«n limba german─â ┼či cel─âlalt ├«n italian─â, p─ârin╚Ťii fiind liberi s─â opteze pentru oricare dintre acestea. Totu╚Öi, este obligatorie predarea celei de-a doua limbi (italiana pentru sudtirolezi, respectiv germana pentru italieni) de c─âtre profesori vorbitori nativi ai limbii pe care o predau, ├«ncep├ónd cu clasa a II-a sau a III-a din ┼čcoala primar─â.

┼×colile bilingve din v─âile ladine sunt un caz special. ├Än aceste municipalit─â┼úi doar gr─âdini┼úele sunt exclusiv ├«n limba ladin─â. ├Äncep├ónd cu ┼čcoala primar─â se studiaz─â limba ladin─â, istoria, cultura ┼či tradi┼úiile ladine, dar educa┼úia este bilingv─â pentru c─â jum─âtate din restul materiilor sunt predate ├«n italian─â, iar cealalt─â jum─âtate ÔÇô ├«n german─â.

Asocia╚Ťiile de produc─âtori ╚Öi cooperarea intercultural─â din Tirolul de Sud

Relieful muntos a ├«ngreunat dintotdeauna comunica┼úia ├«ntre diversele localit─â┼úi din regiune. ├Än consecin┼ú─â, unele dintre satele locale alc─âtuiesc ┼či ├«n prezent lumi aparte, foarte deosebite ├«ntre ele. De┼či ├«nvecinate, satele ┼či ora┼čele locuite de italieni ┼či de sud-tirolezi sunt divizate de limb─â. Se ├«nt├ómpl─â uneori ca, ├«ntr-una dintre comune, majoritatea locuitorilor s─â vorbeasc─â italiana, pentru ca ├«n alta, situat─â la numai 2 km dep─ârtare, austriecii s─â reprezinte 90% din popula┼úie. Statul italian sprijin─â schimburile comerciale intense, care aduc profituri ambelor grupuri etnice, sporind bog─â┼úia regiunii, prin ├«nfiin╚Ťarea unor asocia╚Ťii ale produc─âtorilor locali, ├«n special ├«n cazul agriculturii.

Un exemplu de succes este m─ârul tirolez, devenit un simbol al regiunii recunoscut la nivel interna╚Ťional prin eforturile de promovare depuse de asocia╚Ťiile locale. De╚Öi este o regiune predominant muntoas─â, aparent neprielnic─â, ├«n Tirolul de Sud se recolteaz─â 50% din produc┼úia de mere a Italiei ┼či 12% din cea a Uniunii Europene, aproximativ jum─âtate din recolt─â fiind exportat─â c─âtre ┼ú─âri ale Europei Centrale ┼či de Est.

apfel suedtirol cl jpg jpeg

M─ârul sud-tirolez ÔÇô brand al regiunii

Euroregiunea Tirol (Austria) ÔÇô Tirolul de Sud ÔÇô Trentino

Minorit─â┼úile austriac─â ┼či ladin─â din Tirolul de Sud se afl─â sub protec┼úia Austriei, conform unei conven┼úii din anul 1946. Scopul este acela de a asigura continuitatea etnic─â, social─â, cultural─â ┼či economic─â a acestor popula┼úii. ├Än anul 2011, regiunile Tirol (sudul Austriei), Tirolul de Sud ╚Öi Trentino au semnat un parteneriat, pe criterii istorice, devenind un model de cooperare intens─â ├«n domenii ce includ afacerile, transportul, comunica┼úii, cercetare, cultur─â ┼či educa┼úie, conservarea mediului ┼či turism, Austria sus┼úin├ónd puternic acest tip de cooperare transfrontalier─â ├«ntre autorit─â┼úile regionale.

karte index en gif gif

Componentele euroregiunii Tirol ÔÇô Tirolul de Sud-Trentino

Turismul în Tirolul de Sud

Pe l├óng─â elementele naturale reprezentate prin peisajele montane spectaculoase, turi╚Ötii aleg Tirolul de Sud pentru valorile tradi╚Ťionale pe care le ofer─â:arhitectura sud-tirolez─â, portul popular, elementele de gastronomie, obiceiurile, tradi╚Ťiile, legendele ╚Öi s─ârb─âtorile localnicilor. 

Arhitectura regiunii Trentino-Alto Adige este dominat─â de influen┼úele austriece ┼či marcat─â de ambientul montan din Tirol, de condi╚Ťiile atmosferice ╚Öi de materiile prime disponibile ├«n zon─â, lemnul ╚Öi piatra. Se remarc─â balcoanele din lemn ├«mpodobite vara cu geranium, prezente ┼či ├«n provinciile austriece Tirolul de Nord ┼či de Est, vacan┼úele ├«n astfel de ferme ┼či cabane fiind foarte c─âutate.

villnss funes south tyrol italy jpg jpeg

Localitate tipic─â regiunii Tirolul de Sud

Portul popular tirolez nu este purtat doar la ocazii speciale, ci mulţi dintre localnici preferă să îl poarte zi de zi.

mgm00333frbl jpg jpeg

Port tipic Tirolului de Sud

Felurile de m├óncare servite ├«n zon─â se remarc─â prin simplitatea lor, localnicii ignor├ónd total a┼ča-numita nouvelle-cuisine. Mul┼úumit─â climei prielnice ┼či p─âm├ónturilor fertile, majoritatea ingredientelor utilizate ├«n buc─ât─âria sud-tirolez─â sunt de provenien┼ú─â local─â. Buc─ât─âria sud-tirolez─â este tipic austriac─â (tirolez─â), dar de┼úine ┼či anumite influen┼úe mediteraneene, elementele specifice fiind speck-ul, sortimente de br├ónzeturi sau produsele de patiserie, incluz├ónd faimosul ╚Ötrudel. Hanurile din Tirol reprezint─â specialit─â╚Ťi ale ÔÇ×┼ó─ârii din mun╚ŤiÔÇŁ, acestea folosind produse achizi┼úionate direct de la fermierii locali sau din gr─âdina proprie, ospitalitatea specific─â regiunii reg─âsindu-se ╚Öi ╚őn aceste hanuri, ce respect─â cele mai ridicate standarde ├«n domeniul calit─â┼úii.

De╚Öi extrem de modern─â ├«n ceea ce prive╚Öte organizarea, ├«n regiunea Tirolului de Sud se p─âstreaz─â ├«nc─â obiceiurile locale, precum transhuman╚Ťa, colindatul ╚Öi t├órgurile de Cr─âciun sau focurile tiroleze Herz-Jesu organizate ├«n jurul solsti╚Ťiului din 21 iunie, declarate patrimoniu cultural imaterial UNESCO.

Foto:Herz-Jesu ÔÇô Tradi╚Ťia focurilor de solsti╚Ťiu

herz jesu jpg jpeg

Turismul sud-tirolez este impulsionat ╚Öi de numeroasele legende cu vr─âjitoare, gigan┼úi ┼či cavaleri, fapt ce adaug─â o not─â de misticism locurilor. Aproape fiec─ârui loc din Tirolul de Sud ├«i este atribuit─â o legend─â, cele mai celebre fiind atribuite sutelor de castele medievale din regiune.

Calitatea serviciilor oferite ╚Öi excelenta organizare impun, ├«ns─â, ╚Öi pre╚Ťuri pe m─âsur─â, Tirolul de Sud fiind recunoscut pentru turismul exclusivist practicat, un turist cheltuind, ├«n medie, 120 de euro zilnic.

tourists in south tyrol3 jpg jpeg

Activit─â╚Ťile turistice ├«n Tirolul de Sud

Promovarea imaginii Tirolului de Sud în lume

Pe l├óng─â calitatea superioar─â a produselor exportate ╚Öi a serviciilor oferite, Tirolul de Sud a devenit un model la nivel global ╚Öi prin promovarea intens─â de care are parte. Spre exemplu, Tirolul de Sud este unul dintre sponsorii oficiali ai Carolinei Kostner, multipl─â campioan─â olimpic─â, european─â ┼či mondial─â la patinaj artistic, n─âscut─â ├«n Bolzano, beneficiind, la schimb, de promovare intens─â. Mai mult, Reinhold Messner, considerat cel mai mare alpinist al tuturor timpurilor ╚Öi primul care a cucerit cele mai ├«nalte 14 v├órfuri ale lumii, originar din Tirol, promoveaz─â imaginea regiunii ├«n cadrul muzeelor sale. 

Tirolul de Sud reprezint─â a╚Öadar un model reu╚Öit de ├«mbinare a tradi┼úiei cu diversitatea cultural─â ┼či armonia inter-etnic─â, secondate de o organizare riguroas─â ce vizeaz─â toate ramurile economice ╚Öi sociale.