
Știați că primele biciclete nu erau deloc prietenoase cu echilibrul?
Velocipedul, strămoșul bicicletei moderne, se remarcă imediat prin roata din față supradimensionată și cea mică din spate.
Acest design spectaculos, popular în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, permitea atingerea unor viteze mai mari, dar cerea și curaj serios din partea utilizatorului. Urcatul și coborâtul erau adevărate probe de îndemânare, scrie Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.
În lipsa frânelor eficiente și a lanțului, mersul pe velociped era mai degrabă o demonstrație de echilibristică decât o plimbare relaxantă prin oraș.
Dacă vreți să descoperiți cum arătau „mijloacele de transport” înainte de confortul modern, velocipedul vă așteaptă în expoziția Timpul Orașului de la Palatul Suțu.
Velocipede și biciclete din vechiul București
În primăvara anului 1879, la cunoscutul circ Sidoli, bucureștenii admirau curioși giumbușlucurile unui clovn al cărui număr era cu totul deosebit față de ce văzuseră vreodată. Cocoțat pe o roată uriașă învârtită cu picioarele, personajul nostru își ținea cu îndemânare echilibrul, târând o minisculă rotilă agățată de coada curiosului vehicul, dând ocol arenei în aplauzele spectatorilor, care îl priveau ca pe un veritabil erou.
Velocipedul, „roata uriașă” ce stârnea curiozitatea, a trecut destul de repede din arena circului pe aleile Șoselei, și aproape tot la fel de curând au apărut din ce în ce mai multe „volocipede cu roate egale”, cunoscutele biciclete de astăzi.
Cine a mers primul cu velocipedul pe străzile orașului nu se știe, însă printre primii locuitori ai Capitalei care au folosit bicicleta ca mijloc de locomoţie se numără şi câteva personalităţi ale vremii, printre care Nicolae Velescu, Dr. Vasile Urechia, Alexandru Vlahuţă, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Alexandru Macedonski.
Noutatea apariției unui astfel de mijloc de transport nu a rămas nesemnalată de presă care scria că „bucureștenii se civilizează în chip grabnic, în ce privește mai ales mijloacele de locomoție”. De asemenea, cu această ocazie apar și publicații noi, precum revista „Bicicleta” sau diverse accesorii surprinzător de originale, precum „un frumos ceas care arată în afară de ore și 3 bicicliști alergând pe un velodrom, numai cu prețul de 5,20”.















