Misterul aurului dacic: legendele care au stârnit imaginația a generații întregi

Povestea aurului dacic a generat, de-a lungul ultimelor secole, nenumărate legende, stârnind imaginația a generații întregi. Chiar și azi avem detectoriști și vânători de comori care caută cu tenacitate și înfrigurare în zona Munților Orăștiei (și nu numai) tezaurele pierdute ale lui Decebal și ale nobililor săi. Tot așa cum avem și căutători de aur aluvionar în apele râurilor din Apuseni. Și pe vremea dacilor, și acum, tot cu șaitrocul se căuta aurul din râuri. Tehnologie neschimbată de 2.000 de ani.

Lipsa de interes a statului român față de patrimoniul și istoria sa a făcut ca siturile arheologice să fie literalmente devastate de căutătorii de comori. Nu se știe și, probabil, nu se va ști niciodată cât de multe podoabe din metale prețioase au fost descoperite și furate, dar cu siguranță faima acestor comori a depășit cu mult granițele realității.

În episodul de astăzi al podcastului Colecționarul de Istorie vorbim despre aurul dacic și încercăm să separăm adevărul de legendă.

Cât de bogați în aur au fost dacii? De unde provenea aurul lor? La ce îl foloseau? I-au atacat romanii pentru a pune mâna pe comorile lor sau au existat și alte motive? De ce nu s-au găsit și mine de argint din perioada dacică și cea romană? S-a salvat Imperiul Roman cu prada capturată în Dacia? Unde și-a ascuns Decebal imensa comoară înainte ca regatul să fie cucerit de Traian? Ce tezaure s-au descoperit până acum? Ce s-a întâmplat cu ele? Sunt autentice brățările dacice?

Despre toate acestea, dar și despre multe altele, istoricul Andrei Pogăciaș îi povestește jurnalistului Matei Udrea în episodul 26 al podcastului Colecționarul de Istorie.

Specialiștii sunt de acord că în Carpații de pe teritoriul României există încă resurse de aur foarte mari, care pot fi exploatate ori prin galerii, ori cu șaitrocul în albiile râurilor. Mineritul urmărind filonul aurifer pare însă cel mai lucrativ. Totuși, chiar dacă existau zăcăminte de aur pe care dacii le-ar fi cunoscut și exploatat, obiectele din aur descoperite sunt foarte rare. Paradoxal, obiectele din argint sunt mai numeroase, chiar dacă zăcămintele de argint erau mai puține, iar tehnologia de extragere și prelucrare a acestuia era complicată și nu pare a fi fost cunoscută de către daci. Este, deci, posibil ca obiectele din argint să aibă originea în piese de proveniență străină, mai ales monede, topite, iar barele/lingourile, refolosite.

_{Foto
sus: Brățări dacice de aur expuse la Muzeul Național de Istorie a
României (© Cristian
Chirita / Wikimedia Commons)}