„Intervenții artistice în peisajul urban post-socialist” - conferință la Muzeul Hărților
Pe 15 ianuarie, de la ora 18:00, va avea loc ultima conferință din seria „Riveranul”: „Intervenții artistice în peisajul urban post-socialist”, susținută de Alexandru Groza, managerul Muzeului Ororilor Comunismului din România, și Ioana Marinescu, muzeograf la Muzeul Hărților.
Invitatul special este arhitectul Alexandru Panaitescu. Evenimentul marchează finalul proiectului „Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean” și va oferi o perspectivă asupra interacțiunii dintre patrimoniul urban și expresiile artistice contemporane, informează un comunicat al Muzeului Hărților.
Conferința va avea loc la sediul Muzeului Hărților, Strada Londra nr. 39, sector 1, București. Evenimentul este organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale, iar intrarea este liberă, pe bază de înscriere, în limita locurilor disponibile. Pentru înscriere accesați acest link.
Cu ocazia acestei ultime întâlniri din seria de conferințe organizată în parteneriat de Muzeul Hărților (MH) și Muzeului Ororilor Comunismului din România (MOCR), vor fi prezentate concluzii privind sistematizarea apelor, viața urbană, dar și modul în care arta contemporană s-a integrat în această moștenire socialistă.
Evenimentul se va bucura și de un invitat special, arhitectul Alexandru Panaitescu, autorul volumului „De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în București 1945- 1989”. Acesta va explica despre relația orașului cu apele și experiența sa în proiectarea metroului bucureștean. Arhitectul Panaitescu a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii capitalei, dar și la discuțiile teroetice și la modul în care percepem istoria recentă.
Urmărind istora sistematizării arhitecturale, întâlnirea se va încheia cu un studiu de caz despre „imaginarul apelor” în arta contemporană și modul în care artiștii s-au raportat la moștenirea socialistă.
În 2004, după deschiderea Muzeului de Artă Contemporană în Palatul Parlamentului, mai mulți artiști ai Generației 2000 au devenit atenți la arhitectura și sistematizarea urbană. Aceștia au examinat critic moștenirea arhitecturală socialistă și au produs lucrări care ilustrează diferite reacții la aceasta. Un astfel de exemplu este și activitatea lui Daniel Gontz din perioada 2004 - 2007, când lucrările sale au depășit spațiul muzeului și al galeriilor într-o abordare inedită. În 2007, Daniel Gontz a colorat apa din fântânile bucureștene, producând un moment de entuziasm și interes din partea locuitorilor orașului care se fotografiau cu această instalație.
Conferința punctează ideea că arta contemporană este un vehicul important atunci când discutăm despre istorie și societate și că artiștii ne pot furniza perspective complexe despre cultura și orașul în care locuim.
Alexandru Groza (n. 1990) este managerul Muzeului Ororilor Comunismului din România, instituție înființată în decembrie 2020. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și a fost Fulbright Visiting Researcher la Institute of Slavic East European and Eurasian Studies (ISEEES) la Universitatea din California - Berkeley.
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Printre interesele sale se numără imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
Alexandru Panaitescu (n. 1948) a absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" în 1974. Între 1976 și 1993, a fost membru al echipei de proiectare a metroului bucureștean, contribuind semnificativ la arhitectura stațiilor Ing. C. Georgian, Piața Sudului și Aviatorilor, și colaborând la proiectarea altor stații precum Piața Unirii 1, Crângași și Piața Romană. Între 2010 și 2014, a ocupat funcția de vicepreședinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România (OAR).
Seria „Riveran. Memorie locală - Dâmbovița în imaginarul bucureștean" este un proiect inițiat de MOCR în parteneriat cu MH despre istoria și relația Bucureștiului cu Dâmbovița şi Colentina. Conferințele anterioare au inclus prezentări interdisciplinare susținute de arhitecții Dorothee Hasnaș și Dimitrie Grigorescu, arheologul și istoricul Mihai Florea. Aceștia au urmărit urbanizarea orașului în jurul râului Dâmbovița începând cu secolul al XIX-lea și culminând cu perioada comunistă și post-socialistă. Aceste discuții au reflectat evoluția capitalei, care s-a transformat dintr-un oraș cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundațiilor, într-o metropolă cu standarde de viață moderne.
𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐫𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 - 𝐌𝐎𝐂𝐑 este o instituție tânără, a cărei menire este de a conserva, expune și analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituția noastră și-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public și privat, național, dar și internațional. Crearea de expoziții, organizarea de conferințe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acțiune ale MOCR. https://www.mocr.ro/
𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐇𝐚̆𝐫𝐭̧𝐢𝐥𝐨𝐫 (MH) din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. MH îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. http://www.muzeulhartilor.ro/
