„Harakiri pentru o ceașcă de ceai. China, Japonia și Imperiile Asiei” – de la ceremonia ceaiului la marile imperii ale spiritului

Semnat de Dan-Silviu Boerescu și publicat în cadrul colecției „Marile imperii ale lumii”, volumul „Harakiri pentru o ceașcă de ceai. China, Japonia și Imperiile Asiei” propune o incursiune amplă în civilizațiile care au transformat ritualul, simbolul și disciplina interioară în instrumente de putere. De la China imperială la Japonia samurailor, de la Angkor la marile imperii ale Asiei, cartea explorează formele prin care ordinea, onoarea și sacrul au modelat istoria.

Istoria Asiei nu poate fi redusă la cronologii seci sau la succesiuni de dinastii. Ea se construiește prin ritual, simbol, disciplină și gesturi care concentrează o întreagă viziune despre lume. O frunză de ceai căzută într-o ceașcă, o tușă de penel trasată dintr-o singură mișcare, o sabie înfiptă în ocean sau un act extrem de onoare – toate pot deveni chei de lectură pentru înțelegerea unor civilizații imperiale care au funcționat după reguli diferite de cele ale Occidentului.

Volumul „Harakiri pentru o ceașcă de ceai. China, Japonia și Imperiile Asiei”, semnat de Dan-Silviu Boerescu, continuă colecția „Marile imperii ale lumii” cu o amplă explorare a Asiei imperiale, din Antichitate târzie până în epoca modernă. Cartea aduce în prim-plan marile construcții politice și culturale ale continentului: China dinastiei Ming, Imperiul Khmer sau Angkor din Indochina, Imperiul Mughal de pe subcontinentul indian și Japonia modernizată forțat în epoca Meiji.

Fiecare dintre aceste imperii a fost mai mult decât o putere militară sau o administrație eficientă. Ele au funcționat ca universuri culturale complete, în care arta, religia, codurile morale și ritualurile zilnice au fost instrumente de organizare socială și expresii ale autorității. De la Orașul Interzis și obsesia nemuririi în China imperială, la templele monumentale de la Angkor Wat, de la rafinamentul curților mogule la disciplina radicală a Japoniei samurailor, volumul propune o istorie care se citește prin simboluri, nu doar prin fapte.

Un fir central al cărții îl constituie raportul dintre putere și sensibilitate culturală. Ceremonia ceaiului, haiku-ul, caligrafia, floarea de cireș, codul Bushido, conceptele budiste despre suferință și iluminare sau simbolistica dragonului sunt analizate ca elemente esențiale ale unor civilizații care au înțeles imperiul ca formă de ordine spirituală, nu doar ca dominație teritorială. În aceste lumi, disciplina interioară și gestul ritualic au contat la fel de mult ca armatele și legile.

Autorul urmărește, de asemenea, felul în care Asia imperială a fost privită, interpretată și adesea simplificată de Europa. De la fascinația exotică a primilor misionari și negustori până la „traducerea” brutală a ritualurilor orientale în obiceiuri occidentale, cartea surprinde decalajul profund de mentalitate dintre cele două lumi. Transformarea ceaiului din ritual simbolic într-un produs de consum sau adaptarea selectivă a unor practici culturale asiatice devin exemple elocvente ale acestei rupturi.

„Harakiri pentru o ceașcă de ceai” nu este doar o istorie a imperiilor asiatice, ci și o meditație asupra diferenței culturale. Despre lumi în care emoția poetică poate fi concentrată în 17 silabe, în care loialitatea față de un ideal poate merge până la autodistrugere și în care puterea se exercită prin formă, echilibru și repetiție ritualică. O istorie a imperiilor văzute din interior, nu din perspectiva cuceritorului european.

Parte a colecției „Marile imperii ale lumii”, volumul se adresează cititorilor interesați de istorie, cultură și civilizații, dar și celor care caută să înțeleagă de ce Asia rămâne, încă, un spațiu greu de tradus în chei occidentale. Este o carte despre imperii care au construit nu doar orașe și armate, ci moduri de a simți, de a gândi și de a trăi.

Volumul este disponibil în punctele de distribuție a presei, în librăriile din întreaga țară și pe site-ul UJmag.ro.