Nicolae Ceaușescu în vizită la Combinatul Siderurgic Galaţi (© „Fototeca online a comunismului românesc”,  cota: 401/1966)

Falimentul României comuniste: noiembrie 1981

📁 Comunismul in România
Autor: Redacția
🗓️ 7 martie 2025

Cum a funcționat economia României în perioada comunistă și cum a fost posibil ca această economie prezentată ca fiind excepțională să dea pur și simplu faliment în noiembrie 1981?

Istoricul Petre Opriș, cercetător specializat în industria din perioada 1945-1989, autor a numeroase cărți și articole despre economia României comuniste, face o frescă vastă a sistemului în episodul de mai jos al podcastului Colecționarul de Istorie. Petre Opriș pune pe masă zeci de documente relevante, stenograme din ședințele conducerii statului, statistici și tabele care arată, dincolo de orice îndoială, cum au stat lucrurile.

Datorită forțării exportului, în vederea procurării valutei pentru achitarea rapidă a datoriei externe, în România se ajunsese, din 1982 – 1983, la o adevărată criză alimentară. Propaganda de partid nu recunoștea această realitate, ci dădea vina pe speculanți, care ar cumpăra cantități foarte mari de produse, fapt ce crea dificultăți în aprovizionarea ritmică a populației. În același timp, se afirma că românii mănâncă prea mult și de aceea a fost elaborat un „program de alimentație științifică a populației”.

În acest scop au fost introduse cartele la produse de primă necesitatea: carne, zahăr, ulei, unt, ouă, chiar pâine, dar nici acestea nu se găseau în mod obișnuit, astfel că românii erau nevoiți să stea ore în șir la coadă în fața magazinelor alimentare așteptând să „se aducă” ceva. Iar atunci când începea vânzarea, cei veniți mai târziu întrebau „ce se dă”, deși nu se dădea nimic pe gratis, ci contra cost.

Totuși, românii se „descurcau”; nimeni nu era muritor de foame. Mulți orășeni și-au cumpărat congelator, pentru a-și conserva carnea de care „făceau rost”, fiecare cum și de unde putea (chiar și de la muncitorii din combinatele avicole, de porcine sau taurine, care sustrăgeau cantități impresionante și apoi le vindeau pe ascuns). Nici măcar într-un cadru „închis” cum era Comitetul Politic Executiv, Ceaușescu nu recunoștea realitatea și vorbea de „buna aprovizionare a oamenilor muncii, a poporului”.

Descoperiți în podcastul de mai jos cum a funcționat în realitate economia României comuniste, cât de performantă a fost industria construită de Ceaușescu, dacă a fost bine ca statul român să plătească anticipat datoriile și cum au fost achitate, până la urmă, acestea.

Foto sus: Nicolae Ceaușescu în vizită la Combinatul Siderurgic Galaţi (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 401/1966)

Mai multe pentru tine...