simeon stalpnicul png

Expoziţie despre istoria băuturilor la Braşov

Alcoolul, plăcere şi viciu în Braşovul de odinioară“ prezintă într-un mod inedit istoria Braşovului, prin distileriile, hanurile, cafenelele sau restaurantele oraşuluiSpecialiştii de la Muzeul Judeţean de Istorie propun publicului braşovean, pentru acest sfîrşit de an, o inedită expoziţie care prezintă istoria preparării, comercializării şi consumului de alcool în Braşovul secolelor XIX şi XX. „Alcoolul, plăcere şi viciu în Braşovul de odinioară“ prezintă într-un mod inedit istoria Braşovului, prin distileriile, hanurile, cafenelele sau restaurantele oraşului. „Venim astăzi în faţa braşovenilor cu o altfel de expoziţie, care prezintă alcoolul ca un posibil viciu, dar şi ca o plăcere. Dacă vreţi, este o continuare a expoziţiei în care am prezentat fumatul, dar este şi o expoziţie care face o trecere în revistă a locurilor unde se producea alcoolul, dar şi a locurilor unde se consumau băuturile alcoolice în Braşov în ultimii 200 de ani. Noi spunem că este o expoziţie accesibilă tuturor, fără însă a renunţa la o anumită rigoare ştiinţifică a expunerii panourilor cu fotografii sau a vitrinelor cu exponate. Rămîne ca vizitatorii să răspundă la întrebarea dacă alcoolul este un viciu sau doar o plăcere“, a spus, la vernisaj, Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie.La finalul secolului XIX, Braşovul avea cinci producători de alcoolDin expoziţie vizitatorii pot afla lucruri foarte interesante despre dezvoltarea a ceea ce astăzi numim turism. Pe panourile din expoziţie sînt expuse fotografii ale unor hanuri celebre, care funcţionau la Braşov încă din prima jumătate a secolului al XIX, ori chiar mai demult, în timp ce în cîteva dintre vitrine au fost expuse unele dintre siglele care tronau la intrarea în aceste hanuri. Foarte interesante sînt datele înscrise pe panourile din expoziţie care vorbesc despre dezvoltarea industriei de fabricare a alcoolului la Braşov. Astfel, „conform statisticilor Camerei de Comerţ şi Industrie, în 1889 funcţionau la Braşov cinci fabrici de alcool:Czell şi Habermann de bere, Czell de spirt şi Kenyeres şi Teutsch de lichior“. Mai mult, conform celor înscrise în registrele Oficiului pentru Meserii, la o populaţie de 34.500 de locuitori, în Braşov existau un depozit de bere şi două berării, 170 de birturi, 4 bordeluri, 6 cafenele, o fabrică de şampanie, o fabrică de spirt şi patru fabrici de lichioruri. „Pe panouri am expus şi o hartă pe care sînt înscrise principalele locuri unde se producea şi se consuma alcool în acea vreme la Braşov, dintre ele foarte multe fiind desfiinţate astăzi. Am încercat să prezentăm, într-o formă cît mai simplă, dezvoltarea producţiei de alcool la Braşov, dar şi datele legate de consumul de alcool în oraşul nostru“, a spus la vernisaj Cristina Tănase, curatorul expoziţiei, cea care a avut ideea organizării acesteia.Prima cafenea din Braşov a fost deschisă în 1831În expoziţie se regăsesc şi date despre înfiinţarea şi dezvoltarea primelor cafenele din Braşov, acestea fiind, în epocă, localuri selecte unde braşovenii ieşeau pentru a discuta afaceri sau politică. Cafenelele erau însă locul ideal pentru întîlnirile amoroase ale străbunicilor noştri. „Prima cafenea din Braşov a fost deschisă în 1831, undeva în zona unde astăzi este Hotelul Aro. Important de spus este faptul că această cafenea a fost deschisă la Braşov la doar 19 ani de la înfiinţarea primei cafenele din Viena, ceea ce demonstrează că influenţa vieneză era foarte mare la Braşov“, a mai spus Cristina Tănase. Într-un colţ al expoziţiei a fost amenajat şi un loc „al felinarului roşu“, care prin imagini reface o mică parte a istoriei bordelurilor din oraş, pentru că „după ce bărbaţii mergeau în localuri şi consumau alcool, de obicei se îndreptau către bordelurile din oraş“, după cum a explicat curatorul. În expoziţie au fost amenajate cîteva panouri care vorbesc despre consumul de alcool ca viciu, dar şi despre măsurile pe care le luau breslele pentru a-l preveni. De asemenea, în cîteva vitrine şi pe panouri au fost expuse date despre restaurantele interbelice din Braşov, dar şi despre cele din perioada comunistă, fiind scoasă în evidenţă eleganţa acestora şi faptul că ele au fost, de-a lungul timpului, un loc unde au cîntat toţi marii artişti ai oraşului, chemaţi să întreţină atmosfera din fiecare seară.