«Armurierul» de la Muzeul Judeţean, omul care are grijă de colecţia de arme de la Giurgiu jpeg

«Armurierul» de la Muzeul Judeţean, omul care are grijă de colecţia de arme de la Giurgiu

📁 Carte
Autor: Bogdan Vladu, Oana Alexandru

După succesul înregistrat cu volumul dedicat armelor de foc din colecţia Muzeului Judeţean "Teohari Antonescu", giurgiuveanul Ionuţ Gheorghe lucrează în prezent la un nou catalog dedicat de această dată armelor albe. Cel de-al doilea volum va fi lansat anul viitor, de ziua muzeului.

Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu” Giurgiu deţine cea mai bogată şi valoroasă colecţie de arme de foc şi arme albe din sudul ţării, exceptând Capitala.

Cele mai multe piese  au fost fabricate în secolul al XIX – lea  şi au ajuns în fondul muzeului giurgiuvean în anul 1977 odată cu înfiinţarea “Muzeului Luptei pentru Independenţa Poporului Român”.“Doctor” în armeDin 1985, armele au intrat în grija muzeografului Mircea Alexa însă în ultimii ani, Ionuţ Gheorghe a fost cel care a preluat activitatea, un tânăr entuziat care ştie acum fiecare detaliu ce ţine de istoria armelor expuse în muzeu.

image

CLICK PE POZE PENTRU FOTOGALERIE

A inventariat toate armele, le-a cercetat în amănunt şi s-a documentat din cărţile de specialitate despre provenienţa lor, originalitate şi valoare. Muzeograful recunoaşte că cele mai spectaculoase sunt armele de foc iar anul trecut a văzut lumina tiparului o lucrare-catalog, realizată în colaborare cu Ioan Scafeş, în care se regăsesc toate cele 53 de arme de foc din colecţia muzeului.„Este una dintre puţinele lucrări de acest gen din ţară. Inventarierea şi documentarea mi-au luat cam doi ani de zile. Ca surse de inspiraţie am folosit mai multe albume şi cărţi franţuzeşti şi englezeşti” afirmă Ionuţ Gheorghe.După publicarea cărţii, 19 piese din colecţie au fost incluse în fondul patrimoniului cultural naţional gestionat de Institutul de Memorie Culturală (CIMEC).Arme de la Buftea, în muzeul din GiurgiuArmele provin în mare parte de la Studiourile Cinematografice din Buftea, în recuzita cărora se găseau tot felul de arme originale confiscate de autorităţi de la populaţie.Potrivit documentelor, acestea au fost transferate în două tranşe. Restul armelor provin de la instituţiile judeţene, donaţii şi chiar în urma unui schimb cu muzeul din Brăila.“M-am gândit să încep cu o colecţie mai mică pentru că aşa eram sigur că o puteam termina şi în plus, aşa am căpătat şi experienţă. Mi-a fost mai uşor să mă documentez pentru că armele de foc sunt mult mai cunoscute. E mult mai uşor să administrezi o colecţie când ai informaţii”, a mai spus muzeograful.Studiu despre armele albeDupă catalogul dedicat armelor de foc, Ionuţ Gheorghe pregăteşte deja “perechea” acestuia în care vor fi cuprinse armele albe. Tânărul scriitor speră ca noulvolum să fie lansat anul viitor, de ziua muzeului.Acesta recunoaşte că misiunea privind armele albe este una mult mai dificilă pentru că nu se cunosc prea multe date despre ele şi despre provenienţa lor. “Până acum pot spune că m-am documentat, iar primul pas a fost să cumpăr trei cataloage de arme albe achiziţionate de la diverse târguri. Sunt cataloage străine pentru că la noi nu există aşa ceva care mă vor ajuta mult la muncă” a spus Ionuş Gheorghe cel care va colabora din nou cu Ioan Scafeş, şeful unei secţii a Muzeului Naţional Militar “Ferdinand I” din Bucureşti.“Te simţi bine atunci când găseşti informaţii şi noutăţi despre unele piese din muzeu. Chiar am devenit între timp pasionat de arme după aceste cercetări” mai spune muzeograful giurgiuvean.Tunuri din Primul Război MondialCele mai cunoscute “piese” din colecţia instituţiei de cultură giurgiuvene sunt cele două tunuri “Hotchkiss” de calibrul 57 folosite de armata română în Primul Război Mondial. Ele nu puteau lipsi din catalogul realizat de Ionuţ Gheorghe  însă acesta recunoaşte că informaţiile au fost preluate de la Mircea Alexa, muzeograful care gestionează de peste două decenii colecţia de arme de la “Teohari Antonescu”.Cele două tunuri cântăresc în jur de 300 de kilograme fiecare şi sunt printre puţinele de acest calibru care au supravieţuit timpului. Conform muzeografului Mircea Alexa, în România mai există doar şase astfel de exemplare, în afară de cele două de la Giurgiu, existând câte o pereche la Muzeul Naţional Militar şi la muzeul din Mărăşeşti.Piesa de rezistenţă„Vedeta” muzeului „Teohari Antonescu” în materie de arme este o puşcă germană cu cremene folosită la vânătoare. Specialiştii spun că datează din 1680-1700 fiind, practic, cea mai veche armă de foc din colecţia muzeului giurgiuvean.O altă armă care atrage atenţia este un pistol trombone de damă cu cremene, fabricat în Marea Britanie la începutul secolului al XIX-lea. Pistolul se încărca prin ţeavă cu praf de puşcă şi bucăţele de fier.Muzeograf din 2006Ionuţ Gheorghe este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Este specializat în istorie modernă şi deţine un master în Managementul Bunurilor Culturale. Începând cu anul 2006, acesta este angajat al Muzeului Judeţean din Giurgiu. Lucrarea „Arme de foc din colecţia muzeului judeţean «Teohari Antonescu» Giurgiu” a apărut în anul 2010 la editura Pelican fiind singura de acest gen publicat în Giurgiu şi printre puţinele volume din ţară care au drept subiect armele.