80 de ani de la intrarea României în cel De al Doilea Război Mondial, la Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" jpeg

80 de ani de la intrarea României în cel De-al Doilea Război Mondial, la Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I"

 ├Än noaptea de s├ómb─ât─â spre duminic─â, ├«n 21/22 iunie 1941, Armata Rom├ón─â, ├«n calitate de ╚Ťar─â semnatar─â a Pactului tripartit (Axa Berlin-Roma-Tokio), coali╚Ťie care grupa Germania, Italia ╚Öi Japonia, a intrat ├«n r─âzboiul denumit antisovietic, particip├ónd la aceast─â opera╚Ťiune cu un efectiv de circa 235 000 de militari, scrie pe pagina de socializare a institu╚Ťiei Muzeul Militar Na┼úional "Regele Ferdinand I".

Analiz├ónd sumar contextul politic interna╚Ťional ├«n care se afla Rom├ónia ├«n vara anului 1941, constat─âm c─â evenimentele care surveniser─â dup─â 23 august 1939 (semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ├«n╚Ťelegerea dintre Germania ╚Öi U.R.S.S. ce ├«mp─âr╚Ťea Europa ├«n sfere de influen╚Ť─â ├«ntre cele dou─â state), precum ╚Öi atacarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, ceea ce a condus la declan╚Öarea celui De-al Doilea R─âzboi Mondial, au condus, treptat, la izolarea ╚Ť─ârii noastre. ├Än iunie 1940 Rom├ónia a asistat surprins─â la cucerirea ╚Öi ocuparea Fran╚Ťei, stat considerat o puternic─â for╚Ť─â militar─â dar ╚Öi aliat─â tradi╚Ťional─â (armisti╚Ťiul cu Germania avusese loc la 22 iunie 1940), iar tratatele militare regionale ├«ncheiate ├«n perioada interbelic─â (Cehoslovacia ╚Öi Polonia erau deja cucerite, simultan cu amenin╚Ťarea care plana asupra Iugoslaviei ╚Öi Greciei) nu au func╚Ťionat, concomitent constat├óndu-se o puternic─â ofensiv─â diplomatic─â din partea Germaniei, de a ne al─âtura politicii sale. ├Än acest context, ca urmare a ultimatului adresat de c─âtre U. R. S. S., la 26 iunie 1940, am pierdut Bucovina ╚Öi Basarabia, ulterior, prin Diktatul de la Viena, de la 30 august, Ungaria a primit o parte din Transilvania, iar ├«n septembrie acela╚Öi an, Bulgaria a ocupat Cadrilaterul.
├Än plan intern, presiunea opiniei publice, dublat─â de sc─âderea abrupt─â a ├«ncrederii ├«n regele Carol al II-lea ╚Öi ├«n regimul s─âu autoritar, conduc, la ├«nceputul lunii septembrie, la abdicarea acestuia ╚Öi plecarea ├«n str─âin─âtate, l─âs├óndu-l ca urma╚Ö la tron pe fiul s─âu, regele Mihai, care la acel moment nu ├«mplinise ├«nc─â 19 ani, iar la conducerea ╚Ť─ârii era instalat un guvern na╚Ťional-legionar, ├«n frunte cu generalul Ion Antonescu, adev─âratul conduc─âtor al ╚Ť─ârii. Acesta a decis o formul─â de cabinet care ├«i includea pe legionari, pe de-o parte, deoarece partidele politice tradi╚Ťionale au refuzat s─â se implice ├«n actul de guvernare, iar pe de alt─â parte, datorit─â lui Hitler, care ├«╚Öi exprimase clar dorin╚Ťa de cooptare la conducerea ╚Ť─ârii a membrilor Legiunii.
Acceptarea de c─âtre guvernul Antonescu a solicit─ârilor economice formulate de Germania, precum ╚Öi instalarea ├«n ╚Ťar─â a misiunii militare a acestei ╚Ť─âri, era ├«n direct─â leg─âtur─â cu planurile generalului Ion Antonescu, convins de superioritatea ╚Öi performan╚Ťele armatei germane ╚Öi egal ├«ngrijorat de politica U. R. S. S. ╚Öi de nedreptatea pierderii Bucovinei ╚Öi Basarabiei.
Revenind la momentul din 22 iunie, Rom├ónia ├«╚Öi propusese ini╚Ťial eliberarea teritoriilor smulse de c─âtre U. R. S. S., ├«ns─â dinamica r─âzboiului, precum ╚Öi sentimentul de onoare, l-au determinat pe mare╚Öalul Ion Antonescu (├«n─âl╚Ťat la aceast─â demnitate ├«n iulie 1941) s─â continue lupta al─âturi de aliatul s─âu ╚Öi s─â treac─â Nistrul, avans├ónd ipoteza ca, la sf├ór╚Öitul acestui conflict, Rom├ónia se va afla ├«n tab─âra ├«nving─âtorilor ╚Öi va putea anula pierderile teritoriale.
├Än perioada 22 iunie 1941-23 august 1944, ╚Ťara noastr─â, aliat─â a Germaniei, a participat la cel de al II-lea R─âzboi Mondial, ├«n campania denumit─â ÔÇ×de EstÔÇŁ, iar dup─â 23 august 1944 ╚Öi ├«ncheierea, la 12 septembrie, acela╚Öi an, a Conven╚Ťiei de armisti╚Ťiu cu U. R.S. S., a continuat participarea la lupte al─âturi de sovietici, ├«n ce-a de-a doua parte a r─âzboiului, denumit campania ÔÇ×din VestÔÇŁ, p├ón─â la capitularea Germaniei, realizat─â ├«n 12 mai 1945.
Nu ne propunem aici s─â detaliem erorile politice ╚Öi militare s─âv├ór╚Öite de mare╚Öalul Ion Antonescu, ├«ns─â trebuie subliniat tratamentul inuman aplicat cet─â╚Ťenilor evrei dar ╚Öi asupra popula╚Ťiei rome, care au suferit rigorile politicii antisemite, au fost ├«nchi╚Öi sau deporta╚Ťi, mul╚Ťi pierz├óndu-╚Öi via╚Ťa ├«n ├«mprejur─âri tragice.
Mai ad─âug─âm, ca un bilan╚Ť trist, pierderile numeroase suferite de Rom├ónia ├«n cei patru ani de r─âzboi, cca. 500 000 militari ╚Öi, ulterior, ocuparea ╚Ť─ârii de c─âtre trupele sovietice, care vor impune abolirea monarhiei ╚Öi instaurarea regimului condus de P. C. R.
Prezent─âm cu acest prilej dou─â uniforme inedite p─âstrate ├«n colec╚Ťiile Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ, care ilustreaz─â dou─â momente importante din participarea militarilor rom├óni la cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.
1. veston de sublocotenent infanterie, doc, cu centura diagonal─â, ╚Ťinuta de campanie, md. 1941;
2. cojoc, ╚Ťinuta de iarn─â, utilizat ╚Öi de santinele, ├«n iernile grele de pe front, md. 1943.


1m jpg jpeg