Cine a fost Tezeu? jpeg

Cine a fost Tezeu?

­čôü Grecia Antic─â
Autor: Redac╚Ťia

Tezeu. Cel mai important erou al mitologiei atice. Era fiul lui Egeu, regele Atenei, ┼či al Etrei, la r├óndul ei fiica lui Piteu, regele Trezenei. Tat─âl s─âu divin era considerat Poseidon.

Legenda spune c─â Tezeu a fost conceput la Trezena, ├«n timpul vizitei lui Egeu la regele Piteu; ├«nainte de a p─âr─âsi cetatea ┼či pe fiica regelui, care ├«i fusese so┼úie pentru o noapte, Egeu i-a ├«ncredin┼úat acesteia sabia ┼či sandalele sale, ascunz├óndu-le sub un  bolovan imens. Dac─â fiul n─âscut din unirea lor va fi devenit at├ót de puternic ├«nc├ót s─â ridice bolovanul ┼či s─â ia sabia ┼či sandalele, trebuia s─â se duc─â la Atena cu ele, ├«n acest fel Egeu put├óndu-┼či recunoa┼čte fiul.

Tezeu a copil─ârit ├«n Trezena, remarc├óndu-se de timpuriu prin for┼úa ┼či curajul lui:la ┼čapte ani l-a ├«nt├ólnit pe Heracle, oaspete ├«n palatul lui Piteu, ┼či v─âz├ónd blana de leu de pe umerii acestuia, convins c─â era vorba despre un leu viu, a ├«ncercat s─â-l ucid─â cu o b├ót─â;mai t├órziu s-a dus la Delfi s─â-┼či sacrifice pletele lui Apollo (┼či le-a t─âiat numai ├«n dreptul frun┼úii, l─âs├óndu-┼či restul p─ârului s─â creasc─â:a ap─ârut astfel tunsoarea tipic─â numit─â ÔÇ×a lui TezeuÔÇŁ). La ┼čaisprezece ani a ridicat bolovanul sub care erau ascunse sabia ┼či sandalele tat─âlui s─âu.

image

Purt├ónd aceste semne de recunoa┼čtere, a plecat spre Atica. Drumul i-a fost pres─ârat de primejdii, pe care le-a ├«nfruntat plin de curaj, ├«n dorin┼úa de a egala faptele eroice ale lui Heracle. Printre aventurile al c─âror protagonist a fost de-a lungul acestei c─âl─âtorii se num─âr─â uciderea lui Sinis ┼či a lui Sciron, monstruo┼čii t├ólhari care terorizau drume┼úii;lupta cu Cercion, desf─â┼čurat─â ├«ntre Megara ┼či Eleusis, Tezeu ├«nving├óndu-l pe tiran la fel cum f─âcuse Heracle cu Anteu:l-a ridicat ├«n aer ┼či l-a l─âsat s─â cad─â, zdrobindu-l;├«nfruntarea lui Procust, pe care l-a ucis ├«n acela┼či mod ├«n care acesta ├«┼či ucidea propriile victime. Toate aceste personaje reprezentau forme de manifestare a mor┼úii pe care Tezeu a ├«nvins-o sistematic.

Ajuns la Atena, Tezeu s-a ├«nf─â┼úi┼čat tat─âlui s─âu cu sabia ┼či sandalele;Egeu ┼či-a recunoscut fiul ┼či l-a proclamat mo┼čtenitor al tronului, excluz├óndu-i astfel de la domnie pe Palas ┼či pe cei cincizeci de fii ai s─âi, care aspirau la st─âp├ónirea Aticii. Ace┼čtia au ├«ncercat s─â-l elimine pe primejdiosul pretendent atr─âg├«ndu-l ├«ntr-o curs─â, dar Tezeu le-a dejucat planurile, ├«nfr├óng├óndu-i.

Urm─âtoarea lui ac┼úiune a fost lupta cu taurul din Maraton, care devasta regiunea. Potrivit unei tradi┼úii, era vorba despre acela┼či taur cretan capturat de Heracle ┼či l─âsat apoi liber pe p─âm├ónturile grecilor;chiar ┼či detalii ca acesta pun ├«n eviden┼ú─â paralelele dintre tradi┼úiile mitice referitoare la Tezeu ┼či cele cu privire la Heracle. Taurul din Maraton a fost ├«nvins de erou, care l-a ├«mbl├ónzit ┼či l-a adus apoi ├«n cetatea Atenei, unde l-a sacrificat ├«n onoarea lui Apollo Delfinios. Expedi┼úia ├«mpotriva acestui taur fusese provocat─â de Medeea, care devenise ├«ntre timp so┼úia lui Egeu;vr─âjitoarea spera c─â ├«n urma confrunt─ârii Tezeu va fi ucis;c├ónd acesta s-a ├«ntors ├«ns─â viu ┼či nev─ât─âmat ├«n Atena, s-a v─âzut nevoit─â s─â caute alt─â solu┼úie pentru a sc─âpa de el:a ├«ncercat s─â-l otr─âveasc─â, dar a fost oprit─â la timp de Egeu.

Printre victimele taurului de la Maraton se num─ârase ┼či fiul lui Minos, Androgeu. Potrivit unei versiuni a mitului, acesta fusese trimis de Egeu s─â se lupte cu animalul;potrivit altora, Androgeu ├«nsu┼či a vrut s─â provoace fiara, pentru a-┼či demonstra curajul. Dac─â ├«n privin┼úa cauzelor du┼čm─âniei dintre Minos ┼či cetatea Atenei versiunile difer─â, rezultatul acesteia este prezentat ├«n schimb ├«n mod unic:Minos a pretins un tribut constituit din ┼čapte b─âie┼úi ┼či ┼čapte fete din Atena, care trebuiau trimi┼či ├«n fiecare an (sau o dat─â la nou─â ani) ├«n Creta, unde erau sacrifica┼úi Minotaurului. Tezeu a fost unul dintre tinerii ce urmau s─â fie jertfi┼úi:Minos ├«nsu┼či, potrivit unei legende, s-a dus la Atena s─â ia victimele;├«n alt─â versiune, Tezeu a plecat cu propria corabie, hot─âr├ót s─â pun─â cap─ât ├«ngrozitorului tribut, aventur─â care avea s─â reprezinte cea mai glorioas─â dintre ispr─âvile sale.

├Än timpul c─âl─âtoriei pe mare ÔÇô ├«n versiunea care ├«l plasa pe Tezeu ├«mpreun─â cu victimele destinate sacrific─ârii pe corabia lui Minos-, regele cretan, refuz├ónd s─â cread─â c─â Tezeu era fiul lui Poseidon, a aruncat ├«n ap─â un inel de aur ┼či i-a cerut s─â-l conving─â de contrariu recuper├ónd obiectul. Episodul, men┼úionat ├«n mai multe r├ónduri, constituie o tem─â aparte ├«n cadrul legendei mai ample a aventurilor lui Tezeu:acesta s-a aruncat curajos ├«n valuri, a ajuns pe fundul m─ârii, unde a v─âzut miraculoasele creaturi care o populau ┼či, ├«n cele din urm─â, spre groaza lui Minos, s-a ├«ntors pe corabie perfect uscat, cu inelul de aur ├«n m├ón─â.

La sosirea ├«n Creta, Tezeu a fost ├«nt├ómpinat de fiica lui Minos, Ariadna, care s-a ├«ndr─âgostit de el ┼či a avut o contribu┼úie decisiv─â la victoria sa ├«mpotriva Minotaurului:i-a dat o sabie ┼či acel faimos ghem cu ajutorul c─âruia Tezeu, desf─â┼čur├óndu-l, a putut g─âsi ie┼čirea din labirint, ├«ntortocheatul palat-├«nchisoare ├«n care tr─âia Minotaurul.

image

Ating├óndu-┼či scopul, Tezeu, ├«nving─âtorul Minotaurului, a pornit ├«napoi spre Atena, lu├ónd-o cu el pe Ariadna;potrivit versiunii celei mai r─âsp├óndite a mitului, a abandonat-o ├«ns─â pe t├ón─âra cretan─â ├«n insula Naxos. Din unirea lui cu Ariadna s-au n─âscut Enopion ┼či Stafilos. Tezeu ┼či-a continuat c─âl─âtoria pe corabia sa, pe catargele c─âreia fluturau p├ónze negre. La plecarea ├«n expedi┼úia cretan─â Egeu ├«i d─âduse ├«ns─â ┼či o p├ónz─â alb─â (sau ro┼čie), care trebuia arborat─â la ├«ntoarcere dac─â ac┼úiunea va fi fost ├«ncununat─â de succes, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót regele s─â ┼čtie la ce s─â se a┼čtepte de ├«ndat─â ce va vedea corabia profil├óndu-se la orizont. Ajuns deja aproape de coasta Aticii, Tezeu a uitat sfatul p─ârintelui s─âu;Egeu a v─âzut p├ónzele negre ┼či, crez├ónd c─â expedi┼úia e┼čuase ┼či fiul lui era mort, s-a sinucis, arunc├óndu-se ├«n marea care de atunci ├«i poart─â numele. Dup─â aceast─â tragic─â ├«nt├ómplare, Tezeu i-a luat locul tat─âlui s─âu pe tronul Atenei.

Urm─âtoarele aventuri ale lui Tezeu constau ├«n diverse r─âpiri de zei┼úe sau eroine, ├«ntr-o ordine variabil─â de la o tradi┼úie antic─â la alta. Rolul de seduc─âtor i se potrivea unui personaj ca Tezeu, fiul unui zeu, Poseidon, la r├óndul lui mare cuceritor de tinere zei┼úe ┼či muritoare. ├Ämpreun─â cu prietenul s─âu Piritoos, Tezeu a r─âpit-o pe Elena din Sparta:frumoasa fiic─â a lui Zeus, ├«nc─â foarte t├ón─âr─â, a fost dus─â ├«n Afidna ┼či l─âsat─â aici ├«n grija Etrei. ├Än semn de recuno┼čtin┼ú─â pentru sprijinul oferit, Tezeu l-a ajutat la r├óndul lui pe Piritoos ├«n tentativa sa de a o r─âpi pe Persefona din Hades. ├Äntreprinderea se anun┼úa ÔÇö iar Tezeu ┼čtia acest lucru ÔÇô extrem de periculoas─â:├«n urma ei Piritoos ┼či-a g─âsit sf├ór┼čitul;eroul n-a ezitat totu┼či s─â-┼či ajute prietenul, ├«nfrunt├ónd soarta ┼či asum├óndu-┼či consecin┼úele cutezan┼úei sale:a fost f─âcut prizonier ├«n Hades ┼či a r─âmas aici p├ón─â c├ónd a fost eliberat de Heracle.

Prietenia pe care Tezeu a dovedit-o ├«n aceast─â ├«mprejurare fa┼ú─â de Piritoos era proverbial─â, cei doi eroi devenind ├«ntr-un fel echivalen┼úii atici ai altor dou─â personaje nedesp─âr┼úite din mitologie, Castor ┼či Pollux. Leg─âturile str├ónse dintre Tezeu ┼či Piritoos au determinat ┼či prezen┼úa celui dint├ói la nunta prietenului s─âu;├«n lupta iscat─â aici ├«ntre lapi┼úi ┼či centauri, Tezeu li s-a al─âturat imediat lapi┼úilor, ├«nfrunt├óndu-i curajos pe centauri.

Printre celelalte aventuri ale lui Tezeu, a c─âror succesiune cronologic─â prezint─â diferen┼úe chiar ┼či ├«n cadrul acelora┼či izvoare antice, figura o isprav─â demn─â de Heracle, lupta ├«mpotriva amazoanelor. ┼×i Heracle a ├«nfruntat miticul popor al eroinelor ce respingeau b─ârba┼úii, potrivit versiunii tradi┼úionale una dintre muncile sale const├ónd ├«n ob┼úinerea cing─âtorii Hipolitei. ├Än alte versiuni, Tezeu a fost cel care a furat respectiva cing─âtoare, d├óndu-i-o apoi lui Heracle;versiunea tradi┼úional─â men┼úioneaz─â ├«ns─â dou─â Amazonomahii distincte:cea a lui Heracle, unde acesta apare drept protagonist al─âturi de regina Hipolita, ┼či cea ulterioar─â a lui Tezeu, care a r─âpit-o pe regina amazoanelor, Antiope. Drept r─âzbunare pentru afrontul suferit ┼či totodat─â pentru a-┼či rec├ó┼čtiga regina r─âpit─â, amazoanele au invadat Atica, p─âtrunz├ónd p├ón─â ├«n inima Atenei;b─ât─âlia final─â, c├ó┼čtigat─â de Tezeu, a avut loc ├«n plin centrul cet─â┼úii. Tezeu a avut de la Antiope doi fii, Hipolit ┼či Demofon, iar dup─â moartea reginei amazoanelor s-a c─âs─âtorit cu Fedra.

├Än afara acestor aventuri, lui Tezeu ├«i erau atribuite roluri de prim-plan ├«n toate principalele episoade mitice ale tradi┼úiei grece┼čti;├«l reg─âsim printre participan┼úii la v├ón─âtoarea mistre┼úului din Calidon ┼či la expedi┼úia argonau┼úilor;apare al─âturi de Adrast ├«n saga celor ┼×apte ├«mpotriva Tebei;├«l g─âzduie┼čte ospitalier pe Oedip;ucide fioroasa scroaf─â din Cromion;se lupt─â cu Dioscurii care ├«┼či recupereaz─â sora, Elena, r─âpit─â de Tezeu ┼či Piritoos.

├Än paralel, Tezeu era men┼úionat ├«n rolul specific de rege al Aticii, ├«n aceast─â calitate fiind considerat autorul unor legi ┼či institu┼úii fundamentale pentru via┼úa cet─â┼úii. Cea mai cunoscut─â ac┼úiune a sa ├«n acest sens a fost unificarea diverselor suburbii ale Aticii ├«n statul atenian;o realizare similar─â ├«i era atribuit─â ┼či lui Cecrops, cu deosebirea c─â atunci trebuie s─â fi fost vorba de reunirea locuitorilor unor zone dispersate, ├«n timp ce pentru epoca lui Tezeu tradi┼úia men┼úiona unirea unor comune ┼či mici centre deja existente, care au constituit ├«n jurul Atenei o unic─â mare politeia. Poate datorit─â acestei pluralit─â┼úi de centre care o constituiau, Tezeu a preferat atunci s─â dea cet─â┼úii numele plural Athenai.

Tot lui Tezeu, ┼či tot ├«n leg─âtur─â cu aceast─â unificare, i se atribuia fondarea s─ârb─âtorilor Panatenee, festivit─â┼úi deschise tuturor atenienilor, ├«n sensul etimologic al termenului, deci inclusiv locuitorilor comunelor din jurul cet─â┼úii (potrivit tradi┼úiei celei mai cunoscute, Panateneele au fost instituite de Erihtonios).

├Ämpotriva lui Tezeu se preg─âtea ├«ns─â r─âscoala. O tradi┼úie relateaz─â c─â Menesteu, urma┼č al lui Erehteu, a ├«ndemnat poporul la revolt─â ├«mpotriva lui Tezeu, care, nereu┼čind s─â fac─â fa┼ú─â situa┼úiei, a p─âr─âsit Atena, refugiindu-se ├«n insula Sciros, la regele Licomed. Aici ┼či-a g─âsit sf├ór┼čitul ca urmare a tr─âd─ârii regelui ├«nsu┼či, care l-a ├«mpins de pe o st├ónc─â. Osemintele lui au r─âmas mult─â vreme pe insul─â, f─âr─â s─â li se aduc─â onoruri, aproape ne┼čtiute, p├ón─â c├ónd au fost transportate la Atena ┼či ├«nmorm├óntate cu mare fast ├«ntr-un sanctuar, Theseionul, la poalele Acropolei (trebuie s─â fie vorba de alt edificiu dec├ót splendidul ┼či bine conservatul templu care poate fi admirat ┼či ast─âzi la Atena).

Leg─âtura lui Tezeu cu Atena nu s-a stins nici dup─â moartea eroului:se spunea c─â umbra lui li s-a ar─âtat atenienilor spre a-i ├«ncuraja ├«n b─ât─âlia de la Maraton ├«mpotriva per┼čilor. Un ecou al extraordinarei venera┼úii cu care era ├«nconjurat ├«n Atica ├«l reprezint─â convingerea, ├«nr─âd─âcinat─â la unii autori t├órzii, c─â Tezeu nu a fost un personaj mitic, ci un rege care a existat ├«n realitate, ┼či certitudinea c─â lui i se datorau unele dintre cele mai vechi ┼či mai importante institu┼úii ale statului atenian.

>R─âsp├óndirea cultului.    La origine probabil divinitate solar─â, Tezeu s-a bucurat de o venera┼úie enorm─â ├«n ├«ntregul spa┼úiu atic. Numele lui a fost dat celebrului Theseion din Atena, ├«n realitate probabil un templu al lui Hefaistos. Avea statui de cult ├«n gimnazii ┼či palestre, al c─âror protector era considerat, iar principalele s─ârb─âtori ├«n cadrul c─ârora era comemorat trebuie s─â fi fost Panateneele. Cultul lui Tezeu este atestat ├«n Tesalia, Eubeea, Locrida, Beo┼úia, Sciros, Naxos, Delos ┼či ├«ndeosebi la Maraton. ├Än cinstea lui se desf─â┼čurau la Atena s─ârb─âtorile numite Theseia.

>Prezen┼úe ├«n literatura antic─â.    Unul dintre cei mai populari eroi ai mitologiei grece┼čti, Tezeu este citat frecvent ├«n textele istoricilor ┼či poe┼úilor antici. Primii s-au str─âduit s─â dea credibilitate istoric─â personajului;cei din urm─â au dezvoltat nenum─âratele subiecte oferite de multiplele sale aventuri. Nu toate izvoarele poetice care au elaborat mitul lui Tezeu ne sunt cunoscute:unul dintre acestea ├«l constituie o anume Theseis ce relata vizita submarin─â a eroului la Poseidon ┼či Amfitrita, poveste ale c─ârei ecouri ne-au parvenit doar prin intermediul m─ârturiilor figurative. Principalele texte ce cuprind tratarea continu─â ┼či ordonat─â a aventurilor sale li se datoreaz─â lui Plutarh  (Via┼úa lui Tezeu)  ┼či Apollodor. Lupta cu taurul de la Maraton l-a inspirat pe Calimah. Semnificativ─â este ┼či prezen┼úa lui Tezeu ├«n opera marilor lirici (├«n special la Bachilide, care ├«n Ditirambul al 17-lea se refer─â la legenda inelului aruncat ├«n mare de Minos) ┼či a tragicilor (mai ales la Sofocle, ├«n Oedip la Colonos, ┼či Euripide, ├«n Hipolit ┼či Rug─âtoarele).

├Än literatura latin─â miturile lui Tezeu sunt men┼úionate ├«ndeosebi de Ovidiu,  Metamorfoze, Seneca,  Fedra┼či Hercule furios, Sta┼úiu,  Tebaida.

>Prezen┼úe ├«n literatura modern─â ┼či contemporan─â.    Tezeu este prezent ├«n mai multe opere ale literaturii postclasice. Printre cele mai cunoscute evoc─âri se num─âr─â cele apar┼úin├óndu-le lui Boccaccio,  Tezeida nun┼úii Emiliei, Chaucer,  Povestirile din Canterbury, Shakespeare,  Visul unei nop┼úi de var─â, Racine,  Fedra, iar ├«n perioada mai recent─â, A. Gide,  Tezeu, A. Provelenghios, cu poemul epicTezeu, ┼či C. Pavese,  Dialoguri cu Leuc─â.

Anna Ferrari,   Dic┼úionar de mitologie greac─â ┼či roman─â, Ed. Polirom, Ia┼či, 2003

sursa: http://istoriiregasite.wordpress.com/2013/06/28/cine-a-fost-tezeu/