Vasco Da Gama, primul explorator european care a ajuns în India
Vasco Da Gama a fost un nobil și explorator portughez, primul care reușește să ajungă în India și astfel, prin această realizare, să pună bazele Imperialismului Portughez în Asia, precum și ale Globalizării. Totodată, el va deveni în urma primelor două expediții ale sale în India, primul vicerege al Indiei.
Copilăria și tinerețea lui Vasco Da Gama
Vasco Da Gama se naște în anul 1469 (cu toate,că unii istorici consideră că anul nașterii sale ar fi 1460,însă cea de a doua dată este acceptată de majoritatea istoricilor contemporani,inclusiv cei portughezi, fiind în concordanță cu informațiile din cronicile istorice portugheze din secolul al-XV-lea), în orașul Sines, unul dintre puținele orașe-port din regiunea Alentejo (din sud-vestul Portugaliei), fiind fiul lui Estevao Da Gama, ce fusese cavaler al Casei lui Ferdinand,Duce de Viseu și al Isabelei Sodre.[1]
Estevao Da Gama înaintează în rândurile Ordinului de Santiago(și astfel ajunge el să fie cavaler al casei lui Ferdinand) și apoi, este numit alcaide-mor (guvernator civil) al orașului Sines în anii 1460, post pe care îl va deține până în 1478, iar după aceea, va continua să lucreze la administrarea regiunii în calitate de colector de taxe și deținător al distincțiilor ordinului din regiune.[2]
Apoi acesta se căsătorește cu Isabel Sodre, o fiică a lui Joao Sodre, descendent al unei familii cu adânci legături în aristocrația portugheză, de origine engleză. Mai mult decât atât, tatăl și frații ei,Vicente și Bras Sodre, aveau legături cu cei din Casa Infantelui Joao,Duce de Viseu și erau,totodată, figuri proeminente în Ordinul lui Hristos.[3] În ceea ce-l privește pe Vasco Da Gama, acesta a fost cel de al treilea din cei 5 copii ai Estevao Da Gama și Isabelei Sodre, el mai având încă 4 frați:Paulo Da Gama,Joao Sodre,Pedro Da Gama și Aires Da Gama și o soră,pe nume Teresa Da Gama.[4]
Există foarte puține date istorice precise privind tinerețea și copilăria lui Vasco Da Gama. Texeira de Aragão, un istoric portughez din secolul al-XIX-lea, ne spune că acesta și-ar fi făcut studiile primare în orașul Evora, unde a dobândit cunoștiințe de matematică și navigație. Mai mult decât atât, un istoric aproape contemporan cu el, Gaspar Correia și alți istorici de la acea vreme afirmă că Vasco Da Gama și-ar fi făcut studiile sub îndrumarea astronomului și matematicianului castilian(de origine evreiască) Abraham Zacuto, dar biograful acestuia, Sanjay Subrahmanyam consideră această afirmație drept una incorectă.
În jurul anului 1480, el decide să-și urmeze tatăl (în detrimentul rudelor din Familia Sodre) și să se alăture Ordinului Santiago, iar în 1492, regele de la acea vreme al Portugaliei, Joao al-II-lea(1481-1495) îl va trimite pe Vasco Da Gama în portul Setubal și în regiunea Algarve,din sudul Portugaliei, cu misiunea de a captura navele piraților francezi, drept răzbunare pentru atacurile comise de aceștia pe timp de pace, sarcină de care Vasco Da Gama se va achita rapid și cu succes.[5]
Prima călătorie a lui Vasco Da Gama către India (1497-1498)
La momentul realizării primei călătorii a lui Vasco Da Gama,în 1497, Regatul Portugaliei începuse să se afirme deja ca o mare putere maritimă a lumii(alături de Regatul Spaniei,rivala sa în cursa pentru obținerea dominației asupra cât mai multor teritorii ale lumii), în urma mai multor expediții realizate de diferiți exploratori portughezi în ultimii 60 de ani:expediția lui Gil Eannes din 1434, în cadrul căreia acesta reușește să ajungă la Capul Bojador și să-l înconjoare (considerat până la acel moment limita geografică până la care marinarii europeni puteau naviga în siguranță), expediția lui Alvise Cadamosto din 1456 pe Coasta Guineei(Guineea-Bissau de astăzi), în urma căreia acesta se întâlnește cu Budomel,regele populației wolof(o populație din vestul Africii) care îi oferă 100 de sclavi în schimbul a 7 cai, moment ce marchează începutul contactelor dintre civilizația europeană și cea africană[6], expediția lui Diogo Cao din 1482 în Africa de Vest, în cadrul căreia acesta despășește Ecuatorul și ajunge în Regatul Kongo și nu în ultimul rând, atingerea Capului Bunei Speranțe de către exploratorul Bartolomeo Dias în 1488, așadar misiunea lui Vasco Da Gama era una cât se poate de clară:continuarea augmentării puterii maritime a Regatului Portugaliei, printr-o nouă descoperire.
Așadar, la 8 iulie 1497, Vasco Da Gama pleacă, împreună cu o flotă de 4 corăbii,din Lisabona,capitala Regatului Portugaliei, cu misiunea trasată de Regele Manuel I al Portugaliei (1495-1521) de a găsi ,,o cale nouă către India și către țările învecinate cu ea”.[7] Astfel, considera regele, ,,credința în Domnul Nostru Iisus Hristos” avea să fie proclamată, în timp ce noi teritorii aveau să fie cucerite de la necredincioși, adică de la musulmani.[8]. Până să ajungă la Capul Bunei Speranțe, călătoria lui Vasco Da Gama către India fusese una dificilă, însă după ce reușește să-l ocolească, norocul acestuia se schimbă. La Malindi(un oraș de pe coasta Kenyei de astăzi), el află informații despre trecerea către est și găsesște un pilot arab experimentat și dornic să-l ajute să înfrunte musonii și să ajungă în India. După o călătorie de 10 luni, Vasco Da Gama și oamenii săi ajung lângă portul din orașul Calicut(numit astăzi Khozikode, aflat pe coasta de vest a Indiei).[9]
Acolo unde ajunseseră Vasco Da Gama și oamenii săi existau deja comunități de comercianți originari din regiuni aproape de locul său de băștină, printre primele voci auzite de acesta numărându-se cele ale unor negustori musulmani din Tunis, ce cunoșteau spaniola și dialectul genovez., ce-l întâmpină,spunându-i:,.Să te ia dracu’!” și întrebându-l;,,Ce te-a mânat încoace?”. După ce schimbă politețurile cuvenite, vorbele tunisienilor îi bucură urechile acestuia:,,Noroc mare ai,noroc cu carul!Sunt multe rubine aici și smaralde!Ar trebui să-i mulțumești lui Dumnezeu că te-a adus pe un tărâm cu atâtea bogății”[10]
Totuși, portughezii au avut greutăți în a pricepe ceea ce vedeau, aceeași senzație pe care o avusese și Columb în prima lui expediție din Caraibe.(1492-1493). Astfel, templele pline cu statui de zei hinduși au fost socotite de oamenii lui Vasco Da Gama drept biserici împodobite cu imagini de sfinți, iar apa aruncată în scop de purificare a fost considerată aghiasmă pe care o foloseau și preoții creștini.[11] Mai mult decât atât, poveștile despre Sfântul Toma, unul dintre apostolii,cel care ar fi ajuns în India și i-ar fi convertit pe indieni la creștinism care circulau déjà de multă vreme în Europa și pe care le va auzi și el, îi vor întări convingerile eronate pe care Vasco Da Gama le avea pe când urma să se întoarcă în țară, printre care și aceea că ar fi existat mai multe regate creștine în est, gata să se lupte cu Islamul, multe lucruri raportate de Da Gama despre cele văzute în Orient dovedindu-se,ulterior, prost înțelese ori de-a dreptul greșite.
Un moment aparte din această primă călătorie a lui Vasco Da Gama în India e reprezentat de negocierile cu Zamorin, conducătorul Calicutului, ce îl vor pune și mai tare la încercare pe acesta, întrucât se va vedea nevoit să le explice gazdelor de ce-dacă regele Portugaliei poseda o avere cu adevărat incredibilă, mai mare decât a ,,oricărui rege de prin aceste părți” nu putea oferi o dovadă a bogățiilor cârmuitorului său.[12] Și asta deoarce, atunci când Vasco Da Gama scoate la iveală o colecție de pălării și de lighenașe, pe lângă niște șiruri de corali și ceva zahăr și miere, curtenii lui Zamorin încep să râdă în hohote:nici cel mai sărman negustor de la Mecca nu le-ar fi insultat conducătorul cu asemenea jalnice daruri, afirmaseră ei.[13]
Cum oamenii lui Vasco Da Gama sunt luați peste picior de indieni, relațiile dintre cele două grupuri se deteriorează. Portughezii își văd restrânsă libertatea de mișcare, fiind puși sub atenta supraveghere a paznicilor lui Zamorin, ,,înarmați toți cu săbii,topoare cu lamă dublă,scuturi,arcuri și săgeți”. Da Gama și oamenii săi se tem de ce e mai rău la acel moment,până când, pe nepusă masă, Zamorin anunță că le va îngădui, până la urmă portughezilor să-și aducă la țărm produsele și să facă negoț. Europenii își burudușesc bucuroși corăbiile cu mirodenii și alte bunuri, ca să prezinte mărfurile găsite în voiajul lor, apoi pornesc spre casă. Ceea ce vor aduce înapoi(aur,pietre prețioasea,piper,cuișoare,fructe exotice precum papaya,durianul și tamarinul) va schimba lumea.
Între timp, cum negustorii musulmani prezenți în Calicut se arată ostili marinarilor portughezi iar tensiunea existente între cele două grupuri escaladează(întrucât aceștia nu puteau accepta ca portughezii să obțină supremația politică și comercială asupra Oceanului Indian și implicit,a Indiei, musulumanii fiind prezenți acolo încă din secolul al-IX-lea), acesta decide să bată în retragere și să facă cale întoarsă spre casă.[14] Așadar, într-un final, Vasco Da Gama pleacă din Calicut la finalul lui august 1498 luând cu el 5 sau 6 indieni pentru a-i prezenta Regelui Manuel I al Portugaliei, astfel încât acesta să învețe despre obiceiurile lor și ajunge acasă la Lisabona, pe data 9 septembrie 1498, fâcându-și intrarea triumfală în oraș 9 zile mai târziu, pe 18 septembrie.[15]
Vasco Da Gama aflat în audiență la Zamorin,conducătorul Calicutului
(Sursa: https://www.britannica.com/biography/Vasco-da-Gama
A doua călătorie a lui Vasco Da Gama către India (1502-1503)
Pentru a profita de realizarea lui Vasco Da Gama, Regele Manuel I al Portugaliei îl trimite pe exploratorul portughez Pedro Alvares Cabral(cel care descoperise Brazilia în anul 1500) la Calicut, în vestul Indiei cu o flotă de 13 nave.[16] Profiturile acestei expediții au fost atât de mari, încât o a treia flotă a fost pregătită și expediată din Lisabona. Comanda acestei flote i-a fost dată lui Vasco Da Gama, care cu această ocazie,în ianuarie 1502, va primi și titlul de amiral.[17] Da Gama se afla la comanda a 10 corăbii, care erau protejate de două flotile de câte 5 corăbii, fiecare flotilă din cele două fiind comandată de câte o cunoștiință a sa(practic, doi marinari în care el avea mare încredere).
Plecând în a doua călătorie a lui Vasco Da Gama către India în februarie 1502, flota aflată sub comanda acestuia, aprovizionată cu toate cele necesare în Insulele Capului Verde, ajunge la portul Sofala din Africa de Est(oraș de pe teritoriul Mozambicului de astăzi) pe 14 iunie.[18] După o altă scurtă aprovizionare în Mozambic, expediția portugheză va naviga către Kilwa, un oraș ce era un punct comercial foarte important din Africa de Est(aflat pe teritoriul Tanzaniei de astăzi). Conducătorul Kilwei, Emirul Ibrahim fusese neprietenos cu Pedro Alvares Cabral, așadar ca atare, Vasco Da Gama îl amenință pe emir că va da foc Kilwei dacă emirul nu se va supune portughezilor și va jura loialitate Regelui Manuel, ceea ce Emirul Ibrahim va și face pe dată.
Acostând în sudul Arabiei de astăzi, Vasco Da Gama va fi chemat la Goa,oraș ce va deveni mai târziu ținta puterii portugheze în India(pentru a se întâlni cu oamenii lui Cabral și a stabili ce strategie vor folosi pentru a-l înfrânge pe Zamorin, conducătorul Calicutului, ce-l sfidase pe Vasco Da Gama în călătoria sa anterioară), înainte de a se îndrepta spre Cannanore, un port din sud-vestul Indiei în așteptarea vaselor arabe.[19] După câteva zile, un vas arab pe care se aflau între 200 și 400 pasageri, inclusiv femei și copii va sosi cu încărcătură și acești pasageri. După ce va captura încărcătura de pe navă, Vasco Da Gama îi va închide pe toți pasagerii înăuntrul corabiei și-i va da foc, omorându-i astfel, pe toți pasagerii aflați la bordul vasului. Ca atare, în urma acestui episod, acesta va deveni o figură malefică, iar metodele de a face comerț ale portughezilor vor fi asociate cu teroarea. Cu toate acestea, acest episod va fi relatat doar de către surse istorice apărute mai târziu și de neîncredere, episodul fiind catalogat drept unul legendar,(Vasco nefâcând niciodată un gest de o asemenea cruzime) sau cel puțin exagerat.
După ce Vasco Da Gama va forma o alianță cu cel care conducea orașul Cannanore(și care era un inamic al lui Zamorin), flota va naviga spre Calicut cu scopul de a secătui comerțul orașului și a-l pedepsi pe Zamorin pentru bunăvoința pe care le-o arătase negustorilor musulmani. Ca atare, Vasco Da Gama va captura orașul, îl va bombarda și-i va masacra pe cei 38 de ostatici indieni aflați la bordul navei sale.[20] Apoi, portughezii vor naviga spre sudul Indiei, către portul Cochin, cu al cărui conducător(și el, tot un inamic al lui Zamorin) vor forma o alianță. După ce o invitație a lui Zamorin către Vasco Da Gama se dovedește a fi o încercare de a-l prinde în capcană, portughezii au o scurtă luptă cu vasele arabe în afara Calicutului, dar reușesc să le pună pe fugă(vasele portugheze aveau 3 rânduri de tunuri, în timp ce dhow-urile[21] arabe de abia dacă aveau un tun la bordul lor) pe toate.
Pe 20 februarie 1503, flota lui Vasco Da Gama pleacă din Cannanore spre Mozambic, unde se va realize reaprovizionarea acesteia și va ajunge la Lisabona pe 11 octombrie, același an.
A treia călătorie a lui Vasco Da Gama în India și moartea acestuia
(februarie-septembrie 1524)
În ciuda marii realizări pe care o obținuse în călătoria anterioară(o deschidere și mai largă a Indiei de astăzi în fața Regatului Portugaliei), Vasco Da Gama va intra într-un con de umbră odată cu reîntoarcerea din a doua sa expediție, având parte de o primire glacială de la Regele Manuel. El se va simți aparent insuficient recompensat pentru sacrificiile pe care le făcuse. Mai mult decât atât, un conflict controversat va izbucni între Amiral(adică Vasco Da Gama) și Ordinul Sao Tiago asupra dreptului de stăpânire a orașului Sines, căruia îi fusese promis lui, dar pe care ordinul a refuzat să-l cedeze. În ceea ce privește viața personală a acestuia, Vasco Da Gama s-a căsătorit cu o domniță dintr-o familie bună, Caterina de Ataide, cel mai probabil în jurul anului 1500, după reîntoarcerea din prima sa expediție și apoi, pe moment, s-a retras cu aceasta în orașul Evora(până a plecat în cea de a doua sa călătorie către India).[22] Mai târziu, i s-au oferit acestuia privilegii suplimentare și venituri, iar soția sa i-a adus pe lume 6 băieți. Până în 1505, acesta va continua să fie consilierul regelui pe problemele legate de explorarea Indiei și va primi titlul de Conte de Vidigueira în 1519, iar în 1524(când Regele Manuel era déjà mort de 3 ani) va fi învestit de către noul rege al Portugaliei, Joao al-III-lea cu funcția de vicerege al Indiei fiind primul vicerege al acesteia.[23] În aprilie 1524, în frunte cu o flotă de 14 nave, Vasco Da Gama pleacă într-o a-3-a călătorie către India, ajungând la Goa în septembrie,același an.[24] Odată ajuns acolo, el va căuta imediat să corecteze abuzurile administrative pe care le realizaseră guvernatorii predecesori lui.
Vasco Da Gama moare(fie din cauza malariei,pe care o contractase de la localnicii indieni,fie a epuizării cauzate de regimul de muncă infernal pe care îl avea), cauza nefiind nici astăzi cunoscută istoricilor, la 24 decembrie 1524, în orașul Cochin.[25] În 1538, trupul său este transportat înapoi la Lisabona și depus în cripta Bisericii Mosteiro Dos Jeronimos din același oraș, Vasco Da Gama devenind în urma morții sale, un deschizător de drumuri pentru Imperiul Portughez și un erou național, în urma celor 3 călătorii realizate în India, personalitatea sa fiind onorată prin apariția în epopeea ,,Lusiada”, scrisă de Luis de Camoes(un poet,născut exact în anul morții acestuia, dar care a fost și marinar,la fel ca el) în 1572 și în vremurile mai recente, prin numirea celui mai important pod din Lisabona, Podul Vasco Da Gama, construit în 1998.
Bibliografie
I.Surse secundare(cărți,articole,studii)
1.Darwin,John, Ascensiunea și căderea puterilor globale,1400-2000,Editura Litera,Colecția Istorie,București,2021
2.Frankopan,Peter, Drumurile Mătăsii.O nouă istorie a lumii,Editura Trei,Colecția Istorie,București,2019
3.Paine,Lincoln, Marea și civilizația.O istorie maritimă a lumii,Editura Polirom,Colecția Historia,Iași.2018
II.Surse Web
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Vasco_da_Gama
2. https://www.britannica.com/biography/Vasco-da-Gama
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Vasco_da_Gama
[2] Ibidem
[3] Ibidem
[4] Ibidem
[5] Ibidem
[6] Lincoln Paine,Marea și civilizația.O istorie maritimă a lumii,Editura Polirom,Colecția Historia,Iași.2018,Cap.14(,,Înconjurul lumii”),Subcap.,,Definirea spațiului”,p.326
[7] Peter Frankopan,Drumurile Mătăsii.O nouă istorie a lumii,Editura Trei,Colecția Istorie,București,2019,Cap.12(,,Drumul Argintului”),pp.241-245
[8] Ibidem
[9] Ibidem(apud S.Subrahmanyam, The Career and Legend of Vasco Da Gama,Cambridge,1997,pp.79-163)
[10] Pentru acest citat vezi Peter Frankopan,Drumurile Mătăsii.O nouă istorie a lumii,Editura Trei,Colecția Istorie,București,2019,Cap.12(,,Drumul Argintului”),p.2444
[11] Ibidem
[12] Ibidem
[13] Ibidem(apud Velho,Roteira de Vasco Da Gama,p.60),
[14] John Darwin,Ascensiunea și căderea puterilor globale,1400-2000,Editura Litera,Colecția Istorie,București,2021,Cap.2(,,Eurasia și Epoca Marilor Desccoperiri),p.75
[15] https://www.britannica.com/biography/Vasco-da-Gama
[16] Ibidem
[17] Ibidem
[18] Ibidem
[19] Ibidem
[20] Ibidem
[21] Dhow-Vas cu unul sau mai multe catarge,cu vele triunghiulare(latine) și canapea, folosit de către pescarii și negustorii arabi între secolele VII-XIX(dar și în prezent, în scop turistic) în regiunea Mării Roșii și a Oceanului Indian(https://www.britannica.com/technology/dhow )
[22] Ibidem
[23] Ibidem
[24] Ibidem
[25] Ibidem
