Un compozitor de geniu ÔÇô Fr├ęd├ęric Chopin jpeg

Un compozitor de geniu ÔÇô Fr├ęd├ęric Chopin

­čôü Biografii
Autor: Alexandru Voicu

Av├ónd un suflet sensibil ╚Öi nobil, Frederic Chopin a fost un artist romantic tipic;compozi╚Ťiile sale cu o tonalitate personal─â au avut un efect determinant aproape o jum─âtate de secol asupra stilului interpretativ al concertelor de pian, acestea fiind preferate ╚Öi azi ├«n programele de concerte.

C├ónd auzim de Chopin de regul─â ne vine ├«n minte un singur instrument muzical:pianul. Cu toate c─â niciodat─â nu i-a pl─âcut s─â dea concerte, ap─âr├ónd doar de 30 de ori ├«n fa╚Ťa publicului, ca pianist era mai bun dec├ót mul╚Ťi virtuozi ai secolului al XIX-lea. A contribuit foarte mult la schimbarea muzicii pentru pian. Prietenul s─âu Robert Schumann caracteriza compozi╚Ťiile cu stil novator ale lui Chopin drept lovituri de tun ascunse ├«ntr-un buchet de flori.

Copil─âria din Polonia

Tat─âl lui Frederic a p─âr─âsit Fran╚Ťa ├«nc─â din tinere╚Ťe ╚Öi s-a stabilit ├«n Polonia, unde a cunoscut-o pe Justyna Krzyzanowska, cu care s-a c─âs─âtorit ├«n 1806. Viitorul compozitor s-a n─âscut ├«n Zelazowa Wola, un sat mazovian l├óng─â Var╚Öovia. Dup─â registrul st─ârii civile din biserica satului, s-a n─âscut la data de 22 februarie 1810, dar dup─â afirma╚Ťia mamei sale, Frederic a v─âzut lumina zilei doar ├«n 1 martie. A avut trei surori ÔÇô Ludwika, Izabela ╚Öi Emilia ÔÇô cu care ╚Öi-a petrecut copil─âria fericit─â.

Frederic a fost un copil minune. Desena caricaturi, scria poezii ÔÇô ╚Öi f─âr─â o preg─âtire formal─â ÔÇô c├ónta la 4 m├óini la pian cu sora sa, Ludwika. La v├órsta de 6 ani a luat primele lec╚Ťii de pian de la un profesor local, care i-a f─âcut cunoscut repertoriul clasic german, mai ales compozi╚Ťiile lui Johann Sebastian Bach. Improviza cu pl─âcere, iar la v├órsta de 7 ani, ├«n 1817, a realizat prima compozi╚Ťie, o polonez─â. T├ón─ârul compozitor a fost desemnat cu m├óndrie de presa polonez─â drept un geniu. Vestea s-a r─âsp├óndit cu repeziciune printre melomani ╚Öi a fost cople╚Öit cu invita╚Ťii de a concerta ├«n fa╚Ťa publicului. Debutul s─âu concertistic a avut loc la v├órsta de 8 ani.

De la v├órsta de 11 ani, Frederic a ├«nv─â╚Ťat componistica la Conservatorul din Var╚Öovia, nou ├«nfiin╚Ťat.  La v├órsta de 15 ani i-a ap─ârut Rondoul ├«n do-minoropus 1 compus pentru pian. Studiile aprofundate le-a ├«nceput cu un an mai t├órziu, ├«n 1826, sub conducerea profesorului J. Elsner. ├Än acest timp ÔÇô ca de altfel ├«n toat─â via╚Ťa lui ÔÇô a fost un participant pasionat la serate muzicale, concerte ╚Öi spectacole de oper─â. Var╚Öovia ├«ns─â nu f─âcea parte din centrele muzicale europene importante. ├Än scurt timp, Chopin a sim╚Ťit nevoia de a place ├«n str─âin─âtate pentru a dezvolta, ├«mbog─â╚Ťi ╚Öi aprofunda capacit─â╚Ťile sale muzicale.

├Än 1829 t├ón─ârul artist d─âdea concerte la Viena ╚Öi avea un succes r─âsun─âtor. Pe vienezi i-a uluit noutatea muzicii sale. S-a ├«ntors ├«n Var╚Öovia, dar cu inten╚Ťia ferm─â de a realiza o carier─â interna╚Ťional─â.

Nu s-a l─âsat nici de activitatea componistic─â ÔÇô ├«n aceast─â perioad─â s-au n─âscut dou─â concerte pentru pian ╚Öi orchestr─â, ╚Öi o varia╚Ťiune pe aria La ci darem da manodin opera Don Giovannide Mozart. Chopin a compus concertele pentru a-╚Öi etala calit─â╚Ťile de orchestrator. Aceste opere au contribuit ╚Öi la ├«mbog─â╚Ťirea tehnicii sale interpretative pianistice. Muzica lui Chopin, pe l├óng─â virtuozitatea sa, poart─â ╚Öi un mesaj profund contrar altor compozitori care scriau doar pentru etalarea virtuozit─â╚Ťii instrumentale. Digita╚Ťia, utilizarea pedalelor ╚Öi ritmul au f─âcut tonalitatea pianului mai colorat─â, i-au m─ârit expresivitatea. Stilul interpretativ introdus de compozitorul polonez a devenit determinant ├«n cadrul arti╚Ötilor instrumenti╚Öti ├«n urm─âtoarea jum─âtate de secol.

Talentul muzical ie╚Öit din comun al lui Chopin a devansat epoca sa. Contemporanii s─âi apreciau rafinamentul ╚Öi nuan╚Ťa compozi╚Ťiilor sale, dar nu au remarcat faptul c─â limbajul muzical al lui Chopin era absolut nou ╚Öi ├«n ├«ntregime polonez.

În Paris prin Viena

Frederic Chopin by Bisson 1849 png png

├Än 2 noiembrie 1830, la 20 de ani, a p─âr─âsit Polonia. Lu├óndu-╚Öi r─âmas bun de la Var╚Öovia, ╚Öi parc─â presim╚Ťind c─â nu se va mai ├«ntoarce niciodat─â ├«n ╚Ťar─â, a luat cu el un pumn de p─âm├ónt natal ├«ntr-un vas de argint.

Cu toate c─â ╚Öi-a petrecut numai copil─âria ╚Öi tinere╚Ťea timpurie ├«n Polonia, toate compozi╚Ťiile sale ulterioare sunt p─âtrunse de un sufletpolonez specific ╚Öi cele mai vesele piese muzicale au o not─â de melancolie.

Chopin a petrecut opt luni ├«n Viena ╚Öi a sus╚Ťinut numai dou─â concerte. Din Viena a pornit spre Paris, capitala artistic─â european─â a timpului. Pe acest drum a aflat c─â ru╚Öii reprimaser─â ├«ntr-un mod s├óngeros r─âscoala polonez─â din noiembrie. La aflarea acestei ve╚Öti, ├«ntr-o dispozi╚Ťie disperat─â s-a n─âscut studiul C├óntec Revolu╚Ťionar. Conform unelor surse, t├ón─ârul compozitor era ├«n leg─âtur─â cu mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â, av├ónd ca ╚Ťel eliberarea Poloniei de sub jugul ╚Ťarist.

Anii petrecu╚Ťi la Paris

Chopin a sosit la Paris ├«n 1831. Capitala francez─â i-a devenit a doua patrie, dar compozitorul nu era fericit. ├Än aceast─â perioad─â tr─âiau foarte mul╚Ťi emigran╚Ťi polonezi la Paris. ├Än anturajul lor, Chopin a intrat ├«n cercul oamenilor boga╚Ťi ╚Öi influen╚Ťi. ├Än schimb, el a r─âmas s─ârac. ├Än prima perioad─â ├«╚Öi asigura subzisten╚Ťa din lec╚Ťii de pian ÔÇô serviciile sale fiind solicitate mai mult de polonezi. ├Äns─â dup─â ce a concertat la o serat─â muzical─â a bogatei familii Rothschild, a devenit cel mai c─âutat profesor de pian din paris. Pentru c├óte o lec╚Ťie de pian, elevii trebuiau s─â pl─âteasc─â sume considerabile, ╚Öi ├«n scurt timp Chopin n-a mai dus lipsuri. ├Än scrisorile din aceast─â perioad─â adresate familiei sale se laud─â cu faptul c─â ├«naintea lui s-au deschis cele mai renumite saloane, unde se bucur─â de anturajul aristocra╚Ťilor, al mini╚Ötrilor ╚Öi al deputa╚Ťilor.

├Än aceast─â perioad─â Parisul era centrul cultural ╚Öi intelectual al Europei. Dintre prozatori, tr─âiau aici Honore de Balzac, Victor Hugo, Stendhal, George Sand;dintre poe╚Ťi, Alfred de Musset, Alfred Victor de Vigny ╚Öi Heinrich Heine;dintre compozitori Hector Berlioz, Felix Mendelssohn ╚Öi Giacomo Rossini ╚Öi foarte mul╚Ťi pictori ├«n frunte cu Eugene Delacroix.

Dar talentul nu era suficient pentru ca cineva s─â devin─â renumit ├«n Paris. Neap─ârat trebuia s─â participi ├«n via╚Ťa de societate, care ├«n vremea respectiv─â se concentra ├«n saloane. Aici, la diferitele ├«ntruniri se d─âdeau deseori ╚Öi concerte pentru un public cu num─âr redus dar foarte select. Notabilit─â╚Ťile bogate ├«╚Öi permiteau ca saloanele lor s─â devin─â adev─ârate s─âli de concerte. De exemplu, fabricantul de piane Pleyel a construit ├«n sala sa de oaspe╚Ťi o scen─â ├«nconjurat─â de perdele groase de catifea. Si Chopin a dat multe concerte pentru elita societ─â╚Ťii pariziene. Ca atare, era ├«nconjurat de personalit─â╚Ťi de seam─â. A fost favoritul r─âsf─â╚Ťat al saloanelor aristocra╚Ťiei, ╚Öi totu╚Öi nimeni nu a ghicit ├«n el omul care suferea enorm din cauza sor╚Ťii nemiloase a patriei sale.

Cu toate loviturile istorice suferite de patria sa, nu ╚Öi-a ├«ntrerupt activitatea componistic─â;├«n aceast─â perioad─â a elaborat mai multe compozi╚Ťii solistice pentru pian. ├Äns─â cariera sa ca maestre interpretativ nu a avut o evolu╚Ťie plin─â de succese. Nici temperamentul ╚Öi nici starea s─ân─ât─â╚Ťii lui Chopin nu erau potrivite pentru a duce via╚Ťa plin─â de surmenaj a virtuozilor care dau concert dup─â concert. ├Än stilul s─âu interpretativ intensitatea sunetelor nu era suficient de mare pentru a umple complet o sal─â mare de concerte. ├Än plus, ├«naintea fiec─ârui concert avea un trac uria╚Ö.

Marea parte a maturit─â╚Ťii, Chopin a petrecut-o la Paris, f─âc├ónd numai ocazional deplas─âri mai mici sau mai mari/ ├Än 1835 a vizitat Dresda, unde s-a ├«ndr─âgosti de t├ón─âra de 16 ani, Maria Wodzinsla, cu care a vrut s─â se c─âs─âtoreasc─â. Dar p─ârin╚Ťii Mariei s-au ├«mpotrivit acestui mariaj, ╚Öi astfel idila s-a terminat repede. Tot ├«n acela╚Öi an, prin intermediul unui compozitor romantic german, mai t├ón─âr cu un an, Mendelssohn, l-a cunoscut pe Robert Schumann, un alt compozitor german de aceea╚Öi v├órst─â, ale c─ârui elogii au contribuit la r─âsp├óndirea renumelui s─âu ├«n toat─â Germania. Varia╚Ťiunile sale compuse pe tema ariei La ci daremau fost salutate de compozitorul german cu urm─âtoarele cuvinte:Domnilor, jos p─âl─âria. Iat─â un geniu.

Muzica lui Chopin

Chopin ╚Öi prietenul s─âu mai ├«n v├órst─â cu un an, carismaticul compozitor maghiar Franz Liszt, erau personalit─â╚Ťi determinante printre piani╚Ötii epocii lor. Leg─âtura lor n-a fost f─âr─â probleme, deoarece aveau rapoarte diferite fa╚Ť─â de muzic─â. Concep╚Ťia lui Chopin era mai clasic─â ╚Öi mai disciplinat─â:pe pianul s─âu ├«ntotdeuna st─âtea un metronom ╚Öi f─âcea excese de furie dac─â vreunul din discipoli nu respecta m─âsura. Stilul interpretativ al lui Liszt era plin de bravad─â, ├«i pl─âcea s─â-╚Öi etaleze calit─â╚Ťile, era predispus s─â corecteze compozi╚Ťiile altora ├«n timpul interpret─ârii. Dup─â o anecdot─â a timpului, la un concert, Liszt interpret├ónd o nocturn─â de Chopin, a ├«mbog─â╚Ťit-o cu toate ├«nfloriturile posibile. Acest lucru l-a enervat la culme pe Chopin care l-a sf─âtuit pe Listzt ca, ori s─â c├ónte cum este scris ori s─â nu c├ónte deloc.

Cu toat─â factura clasic─â a lui Chopin, ╚Öi el ├«ncerca s─â fac─â muzica mai variat─â. Utiliza adesea a╚Öa-zisa tehnic─â rubato, care consta dintr-o abatere fin─â de ritm ÔÇô ├«ncetinind anumite m─âsuri ╚Öi acceler├ónd altele ÔÇô astfel ├«nc├ót tempoul de baz─â al piesei muzicale nu se schimb─â. ├Än interpretarea compozi╚Ťiilor sale, Chopin ├«╚Öi permitea o anumit─â libertate ÔÇô aceea╚Öi compozi╚Ťie nu era niciodat─â interpretat─â la fel. Aceasta era ╚Öi o consecin╚Ť─â a spontaneit─â╚Ťii muzicii sale, compozi╚Ťiile lui lu├ónd deseori na╚Ötere din improviza╚Ťii. Cu toate acestea, Chopin compunea ├«ncet ╚Öi atent. Fa╚Ť─â de impoviza╚Ťiile sale fluente, activitatea componistic─â era un proces obositor, ├«n timpul c─âruia autorul ├«╚Öi schimba c├óte o fraz─â de nenum─ârate ori. Un martor a povestit c─â dac─â era nemul╚Ťumit de rezultatele muncii sale, se enerva la culme ╚Öi se comporta ca un nebun.

Chopin a compus aproape numai piese pentru pian (are dou─â concerte pentu pian ╚Öi orchestr─â cu instrumenta╚Ťie f─âcut─â de el:concertele pentru pian ╚Öi orchestr─â ├«n fa minor ╚Öi mi minor). Opera sa se compune printre altele din:2 fantezii muzicale, 27 de studii, 26 de preludii, 17 poloneze, 58 de mazurci, 17 valsuri, 21 de nocturne, 4 balade, 4 scherzouri, 4 improntu-uri. Mazurcile, valsurile ╚Öi polonezele compuse ├«nc─â ├«n Polonia sunt de fapt dansuri stilizate. Mazurcile sunt lirice ╚Öi intime, iar valsurile sunt compozi╚Ťii sclipitare destinate saloanelor. Nu este greu de observat inspira╚Ťia lor patriotic─â ├«n unele piese compuse ├«n str─âin─âtate.

Chopin a compus ambele concerte pentru pian și orchestră înainte de a pleca în străinătate, și sentimental amândouă se leagă de răscoala din noiembrie ce a avut loc în Polonia cotropită.

Se poate percepe ca o ironie a soartei evenimentul ce a avut loc ├«n perioada r─âscoalei ├«mpotriva Rusiei. Dup─â atentatul din Var╚Öovia din 19 septembrie 1862 ├«mpotriva guvernatorului ╚Ťarist, generalul Berg, ru╚Öii au r─âscolit palatul familiei Zamoyski, ╚Öi au aruncat afar─â pe fereastr─â pianul lui Chopin, la care compusese ╚Öi cele dou─â concerte.

Dragoste și boală

În octombrie 1836 la prietenul său Liszt a cunoscut-o pe George Sand, pe adevăratul său nume Aurore Dudevant, o scriitoare franceză cu o fire extravagantă. Scriitoarea era pasionată de oamenii de seamă, și avusese câteva aventuri amoroase cu artiști romantici. Curând l-a introdus și pe compozitorul polonez în cercul artiștilor romantici.

Sand ╚Öi Chopin s-au ├«ndr─âgostit ├«n vara anului 1838. Iarna urm─âtoare au petrecut-o la o m─ân─âstire din Mallorca, unde ├«ncercau s─â vindece boala compozitorului. De c├ó╚Ťiva ani ap─âruser─â primele semne ale tuberculozei, semne care se accentuau ├«n zilele ploioase. Clima mediteraneean─â, c├ót ╚Öi peisajul minunat, au avut efecte benefice asupra lui Chopin, care acum lucra la noi compozi╚Ťii. A compus aici ╚Öiruri de crea╚Ťii minunate, printre ele 24 de preludii, balada ├«n fa-major, polonezele ├«n la-major ╚Öi ├«n do-minor, ╚Öi mai multe mazurci. ├Än februarie 1839, perechea s-a ├«ntors ├«n Fran╚Ťa, pe mo╚Öia din Nohant a lui George Sand. De atunci ╚Öi p├ón─â ├«n 1846 aici ╚Öi-au petrecut verile. Pe timp de iarn─â se ├«ntorceau la Paris, unde compozitorul ├«nchiria o locuin╚Ť─â separat─â. C├ónd nu era ocupat cu lec╚Ťii de pian sau cu activitatea sa componistic─â, Chopin ├«╚Öi petrecea timpul ├«mpreun─â cu George Sand ╚Öi cu copiii acesteia, Solange ╚Öi Maurice.

Cu trecerea anilor, starea s─ân─ât─â╚Ťii lui s-a agravat tot mai mult. La toat─â ├«n─âl╚Ťimea lui apreciabil─â avea numai 50 de kilograme, cu ceva mai mult dec├ót Solange la 12 ani ai s─âi. Cu toate aceste impedimente, la cererea prietenilor, Chopin a hot─âr├ót s─â sus╚Ťin─â mai multe concerte ├«n public. Decizia lui i-a creat totu╚Öi o stare de nelini╚Öte ╚Öi ├«ngrijorare. Marie dÔÇÖAgonet, iubita lui Franz Liszt, a ╚Öi remarcat odat─â c─â Chopin ├«╚Öi schimb─â p─ârerile ├«n mod continuu. La el un singur lucru e constant:tusea.

Concertul din 26 aprilie 1841 a avut un succes r─âsun─âtor. Criticile erau ├«nfl─âc─ârate, suma ├«ncasat─â, uria╚Ö─â. Dup─â aceast─â apari╚Ťie, Chopin a mai concertat ├«n public o singur─â dat─â. ├Än acela╚Öi an, Liszt remarca:compozitorul polonez are un renume at├ót de str─âlucit, ├«nc├ót vizibil st─â deasupra oric─ârei critici.

Dar ├«n acest timp, rela╚Ťia dintre Chopin ╚Öi George Sand a ├«nceput s─â se destrame, ╚Öi aceast─â decep╚Ťie a agravat starea s─ân─ât─â╚Ťii compozitorului. Pe m─âsur─â ce cre╚Öteau copiii scriitoarei, certurile dintre ei au devenit tot mai dure. Sand scria un roman a c─ârui eroin─â se distrugea din cauza scenelor de gelozie ale iubitului s─âu grav bolnav. Concluzia era foarte clar─â:scriitoarea se s─âturase de Chopin. Leg─âtura lor s-a terminat ├«n 1847, dup─â un scandal furtunos.

Sfârșitul

Jane stirling par deveria jpg jpeg

Starea sufleteasc─â ╚Öi s─ân─âtatea lui Chopin se degradau tot mai mult. Prietenii lui ├«l ├«ndemnau la o nou─â apari╚Ťie ├«n public pentru a-i abate aten╚Ťia de la suferin╚Ťele sale. De aceast─â dat─â, o fost─â elev─â, Jane Stirling, ├«l sprijinea ├«n crizele nervoase ╚Öi st─ârile depresive devenite tradi╚Ťionale ├«naintea concertelor. ├Än urma unei invita╚Ťii, ├«n aprilie 1848, Chopin a plecat ├«n Anglia. Grav bolnav, a concertat la Londra ╚Öi s-a angajat ╚Öi pentru Edinburgh ├«n Sco╚Ťia, chiar dup─â o c─âl─âtorie de 12 ore cu trenul.

├Än scrisorile sale se pl├óngea c─â nu are aer ╚Öi c─â are impresia c─â imediat ├«╚Öi d─â duhul. Stirling, care voia s─â-i devin─â so╚Ťie, ├«l enerva tot mai mult. Invoc├ónd efectele d─âun─âtoare ale climei britanice asupra s─ân─ât─â╚Ťii sale, Chopin s-a ├«ntors la Paris ├«n noiembrie al aceluia╚Öi an.

├Ämbun─ât─â╚Ťirea temporar─â a st─ârii s─ân─ât─â╚Ťii sale a f─âcut posibil s─â petreac─â c├óteva luni fericite printre prietenii s─âi. I-a revenit ╚Öi dispozi╚Ťia creativ─â (care ├«l p─âr─âsise dup─â despar╚Ťirea de George Sand) ╚Öi ├«n aceast─â perioad─â a compus dou─â mazurci, care au ap─ârut numai dup─â moartea sa.

Boala l-a atacat din nou, și de această dată l-a învins. În ultimele zile a fost îngrijit de sora sa, Ludwika. Chopin a murit pe 17 octombrie 1849 în Paris. Înmormântarea s-a desfășurat după un scenariu conceput de el, și printre altele în timpul ceremoniei s-a cântat și Recviemul lui Mozart.

Frederic Chopin a fost ├«nhumat ├«n cimitirul Pere Lachaise, nu departe de mormintele a altor doi compozitori italieni deceda╚Ťi nu cu mult timp ├«nainte:Donizetti ╚Öi Cherubini.

Sicriul lui a fost pres─ârat cu acel pumn de p─âm├ónt pe care-l adusese din Polonia, ╚Öi pe care ├«l p─âstrase cu grij─â pe tot timpul ╚Öederii sale ├«n str─âin─âtate. Numai dup─â mul╚Ťi ani i-a fost transportat─â inima la Var╚Öovia ╚Öi zidit─â ├«ntr-o nav─â lateral─â a bisericii Sf├ónta Cruce.

Monumentul de pe morm├óntul lui Chopin a fost executat de ginerele lui George Sand, so╚Ťul Solangei. ├Än satul s─âu natal, Zelazowa Wola, au fost ridicate dou─â monunmente ├«n amintirea lui, unul ├«n 1894, cel─âlalt ├«n 1968. ├Än 1948, casa natal─â a lui Chopin a fost transformat─â ├«n muzeu.

├Än amintirea marelui compozitor polonez s-au fondat mai multe societ─â╚Ťi muzicale care ├«i poart─â numele, iar ├«ncep├ónd din 1927 la Var╚Öovia, din cinci ├«n cinci ani se organizeaz─â Concursul Interna╚Ťional de Pian Chopin.