Donald Trump, pre╚Öedintele Americii   bilan╚Ťul unui mandat (2017 2020) jpeg

Donald Trump, pre╚Öedintele Americii - bilan╚Ťul unui mandat (2017-2020)

Pe 8 noiembrie 2016 candidatul republican Donald Trump a ├«nvins-o pe candidatul democrat Hillary Clinton ├«n cursa de alegeri pentru pre╚Öedin╚Ťia Statelor Unite ale Americii. Clinton a c├ó╚Ötigat votul popular, ob╚Ťin├ónd peste 65 milioane de voturi ├«n fa╚Ťa lui Trump care a ob╚Ťinut doar 62 milioane de voturi.

Dar ├«n Statele Unite c├ó╚Ötig─âtorul este declarat candidatul care ob╚Ťine cele mai multe voturi ale colegiilor electorale ╚Öi cele mai multe state c├ó╚Ötigate, astfel Trump a fost declarat ├«nving─âtor pentru c─â a ob╚Ťinut 304 de voturi electorale ╚Öi 30 de state unde au votat mai mul╚Ťi simpatizan╚Ťi republicani dec├ót cei democra╚Ťi, iar Clinton a ob╚Ťinut doar 227 de voturi electorale ╚Öi 20 de state+ capitala D.C. Washington. Donald Trump, un afacerist excentric, a f─âcut multe promisiuni controversate ╚Öi populiste pe durata campaniei electorale: construirea zidului la frontiera Statelor Unite cu Mexicul pentru a preveni imigra╚Ťia ilegal─â, readucerea locurilor de munc─â din China, prioritizarea industriei ╚Öi produc╚Ťiei americane, combaterea corectitudinii politice ╚Öi a progresismului, crearea de noi acorduri pentru comer╚Ť liber, t─âierea taxelor, promovarea conservatorismului, protec╚Ťionismului ╚Öi izolationismului pe plan extern, favorizarea ├«ntreprinderilor private ╚Öi ├«ncheierea conflictelor din orientul mijlociu, acesta consider├ónd c─â ├«ndatorirea prioritar─â a pre╚Öedintelui este politica intern─â a Americii ╚Öi nu interna╚Ťionalismul liberal ╚Öi securitatea colectiv─â.

Clinton advoca continuarea politicilor internationaliste ale pre╚Öedintelui Barack Obama privind egalitatea raselor, globalizarea, protejarea mediului, emanciparea drepturilor femeii ╚Öi al homosexualilor, facilitarea migra╚Ťiei, securitatea colectiv─â ╚Öi ├«nt─ârirea sistemului de securitate ╚Öi ajutorare social─â pentru categoriile marginalizate. Trump s-a aflat sub acuza╚Ťii de agresiune sexual─â ╚Öi bigotism. Hillary a fost acuzat─â de lipsa de etic─â dup─â dezv─âluirile f─âcute de FBI pe seama mesajelor private. 62 milioane de americani din 30 de fiefuri republicane au decis ╚Öi au votat ca Trump s─â devin─â cel de-al 45-lea pre╚Öedinte.

Conductele petroliere Keystone ╚Öi Dakota Acces 

Trump a promis ├«n campania electoral─â c─â va dezvolta industria, va pune muncitorii americani pe primul loc ╚Öi va sus╚Ťine produc╚Ťia american─â pentru a ├«nfrunta ceilal╚Ťi competitori globali precum China. Pe 24 ianuarie 2017 a semnat patru memorandumuri pentru a relua construc╚Ťia conductei petroliere Keystone XL ├«ntr-un proiect propus de TransCanada Corporation ├«n 2005 ╚Öi autorizat de pre╚Öedintele republican George W. Bush jr.. Construirea primelor trei conducte, ├«nceput─â ├«n 2008, s-a finalizat ├«n timpul pre╚Öedintelui democrat Barack Obama. Primele trei conducte Keystone au fost construite ├«n anii 2010-2016, leg├ónd marile state produc─âtoare de petrol, Canada ╚Öi Texas, precm ╚Öi rafin─âriile din Illinois, tancurile petroliere ╚Öi centrul de distribu╚Ťie din Cushing, Oklahoma. Cea de-a patra conduct─â, Keystone XL, trebuia s─â se ├«ntind─â din Hardisty, Canada, p├ón─â ├«n Steele City. 

Finalizarea proiectului ╚Öi construc╚Ťia celei de-a patra conducte au fost oprite ├«n 2015 de c─âtre administra╚Ťia lui Obama din motive ce ╚Ťin de protec╚Ťia mediului, America semn├ónd ├«n acel an acordul climatic de la Paris. 

Trump a permis continuarea lucr─ârilor, sus╚Ťin├ónd c─â acest proiect a dus la crearea a 28 000 locuri de munc─â. De asemenea, a promis c─â se va folosi doar o╚Ťel american pentru construirea conductei finale. Trump a semnat ╚Öi memorandumul pentru continuarea lucr─ârilor la conducta petrolier─â subteran─â Bakken sau Dakota Acces cu o lungime de 1886 km, care face leg─âtur─â dintre statele North Dakota, South Dakota, Iowa ╚Öi Illinois. 

Se poate spune c─â a fost prima mare realizare de succes a pre╚Öedintelui Trump pentru industria, economia ╚Öi independen╚Ťa energetic─â a Statelor Unite ale Americii. Dar r─âm├óne pe termen lung s─â vedem c├ót de negativ va fi impactul asupra mediului ├«nconjur─âtor.

Construirea Zidului cu Mexicul 

Trump a promis la discursul de lansare a candidaturii la alegerile preziden╚Ťiale c─â va construi zidul cu Mexicul, ╚Öi c─â ÔÇťMexicul va pl─âti pentru elÔÇŁ. Motivul? Vrea s─â previn─â sosirea unor noi imigran╚Ťi ilegali care transporta droguri ╚Öi comit acte ilegale precum violuri ╚Öi crime. Pe 25 ianuarie 2017 a semnat ordinul executiv 13767 pentru a ├«ncepe construirea zidului la frontiera dintre Statele Unite ale Americii ╚Öi Mexic din motive de securitate transfrontalier─â. Congresul a refuzat s─â-i acorde finan╚Ťare proiectului. Pe 22 decembrie 2018, Trump a insistat s─â primeasc─â 5,6 miliarde de dolari. Congresul a refuzat bugetul pe anul 2019 ╚Öi a ini╚Ťiat ÔÇťshutdownÔÇŁ, paraliz├ónd toate activit─â╚Ťile administra╚Ťiilor federale din SUA, peste 800 000 de angaja╚Ťi federali au stat acas─â. A fost cel mai lung blocaj guvernamental din istorie, c─âci a durat 35 de zile, p├ón─â la 25 ianuarie 2019. P├ón─â la urm─â s-a ajuns la un acord ╚Öi America a ie╚Öit din impas. 

Pre╚Öedintele Mexicului, Enrique Pe├▒a Nieto, a jurat c─â nu va pl─âti niciodat─â pentru zid, astfel Trump s-a resemnat cu ideea c─â zidul va fi finan╚Ťat 100% din impozitele cet─â╚Ťenilor americani. Pentru finalizarea zidului va fi nevoie de 18 miliarde de dolari. P├ón─â acum s-au construit 640 km din zid, doar c─â acesta const─â ├«n garduri de fier ├«nlocuit ╚Öi trupe militare ce p─âzesc grani╚Ťa. S-a raportat c─â por╚Ťiuni din gard s-au pr─âbu╚Öit din cauza v├óntului ├«n unele zone. Nu este nici pe departe zidul de ciment visat de Trump care sper─â s─â echivaleze Marele Zid Chinezesc.

├Än concluzie, construirea Zidului cu Mexicul s-a dovedit un mare e╚Öec, unul catastrofal, c─âci a fost cea mai mediatizat─â promisiune electoral─â. Era de a╚Öteptat pentru ca un zid de ciment nu este deloc fezabil ╚Öi nici nu se compar─â cu o re╚Ťea de camere video, sisteme de alarm─â, garduri electrice ╚Öi drone. Dar s-au f─âcut multe deport─âri ╚Öi arest─âri, multe familii mexicane au fost desp─âr╚Ťite, copiii mexicani au fost amplasa╚Ťi ├«n ÔÇťcentreÔÇŁ ce aduc mai degrab─â a lag─âre. Trump a ordonat trupelor de frontier─â s─â trag─â cu jeturi de ap─â ╚Öi gaze lacrimogene ├«n caravanele de imigran╚Ťi ilegali ce ├«ncercau s─â traverseze frontiera. 

Interzicerea accesului musulmanilor ├«n America 

A╚Öa cum a sus╚Ťinut la discursul inaugural de pe 21 ianuarie 2017, noul pre╚Öedinte ales a promis c─â va fi mai dur ├«n privin╚Ťa combaterii radicalismului islamic. Trump declara c─â primirea refugia╚Ťilor din statele musulmane cuprinse de terorism ╚Öi r─âzboaie civile este o gre╚Öeal─â, f─âc├ónd referin╚Ť─â la Uniunea European─â dup─â atentatele teroriste suferite. Pe 28 ianuarie 2017, pre╚Öedintele a emis ordinul executiv 13769 pe o perioad─â de 90 zile prin care interzicea accesul musulmanilor din toate statele cuprinse de fundamentalismul islamic ╚Öi terorism: Irak, Iran, Libia, Siria, Somalia, Sudan ╚Öi Yemen. Num─ârul refugia╚Ťilor primi╚Ťi ├«n 2017 a fost limitat la 50 000, programul de admiterea refugiatiilor ├«n America (USRAP), a fost implementat un sistem biometric de monitorizare al imigran╚Ťilor ╚Öi refugia╚Ťilor ╚Öi a fost suspendat pe termen nedefinit primirea refugia╚Ťilor sirieni. 700 de c─âl─âtori musulmani din statele aflate pe lista interdic╚Ťiilor au fost re╚Ťinu╚Ťi ╚Öi 60 000 de vize au fost anulate. Peste 100 de angaja╚Ťi care erau afla╚Ťi ├«n c─âl─âtorii de afaceri ale unor companii c─â Amazon au avut de suferit.

Mul╚Ťi studen╚Ťi musulmani proveni╚Ťi din ╚Ť─ârile respective nu au mai putut s─â revin─â ├«n America pentru a-╚Öi continu─â studiile. ├Än martie 2017, a fost emis un nou ordin executiv prin care musulmanii cu cardurile ÔÇťverziÔÇŁ ╚Öi vize aveau permisiunea de a c─âl─âtori ├«n America, iar Irakul a fost scos din lista statelor interzise. A fost cea mai boicotat─â m─âsur─â politic─â a pre╚Öedintelui Trump, st├órnind un val de reac╚Ťii negative pe mapamond. Trump a reu╚Öit s─â previn─â orice fel de atac terorist islamic de anvergur─â atacurilor de la Boston din 2013 sau a celor din New York ├«n 2001, dar n-a putut s─â previn─â atacurile armate comise de adep╚Ťii mi╚Öc─ârilor de tip ÔÇťsuprema╚Ťia alb─âÔÇŁ sau neonazi╚Öti pe str─âzi, ├«n cluburi ╚Öi ╚Öcoli, fie simple persoane turbulente psihic care au comis atacuri armate soldate cu zeci de victime precm cel de la Las Vegas de la 1 octombrie 2017, 60 de oameni fiind uci╚Öi.

Bombardarea Siriei 

Siria din 2011 se afl─â ├«ntr-un r─âzboi civil dintre regimul baÔÇÖathist condus de dictatorul Bashar al-Assad ╚Öi for╚Ťele grup─ârilor rebele siriene (fortle siriene democratice) care lupt─â pentru ├«nl─âturarea regimului, sus╚Ťinu╚Ťi ╚Öi finan╚Ťa╚Ťi de SUA. ├Än septembrie 2013, Trump ├«l critic─â pe Twitter pe pre╚Öedintele Obama pentru inten╚Ťia de a interveni militar ├«n Siria dup─â atacurile chimice de la Ghouta comise de regimul Assad asupra civililor. P├ón─â la urm─â, dup─â discu╚Ťii purtate cu Vladimir Putin, pre╚Öedintele Federa╚Ťiei Ruse, pentru care regimul lui Assad este un aliat ( c─âci are nave ruse amplasate in portul sirian Tartus), Obama a dat ├«napoi. 

Ironia face c─â Trump s─â fie cel care bombardeaz─â Siria dup─â fiecare atac chimic comis de regimul lui Assad ├«mpotriva civililor, tocmai dup─â ce acesta a promis c─â America nu va mai fi ÔÇťjandarmul globalÔÇŁ. 

Foto: Wikimedia Commons 

siria jpg jpeg

Pe 4 aprilie 2017, la Khan Shaykhun, din provincia Indlib, Siria, peste 100 de civili ╚Öi rebeli sirieni sunt uci╚Öi de gazul sarin lansat de avia╚Ťia guvernamental─â sirian─â. Assad este imediat ├«nvinuit de Na╚Ťiunile Unite, de╚Öi acesta a negat, chiar ╚Öi Rusia a declarat c─â atacul a fost orchestrat. Pe 7 aprilie 2017, Donald Trump ordon─â ca dou─â nave distrug─âtoare, USS Porter ╚Öi USS Ross, s─â trag─â cu 59 de rachete Tomahawk asupra bazei aeriene siriene Shayrat, fiind uci╚Öi 9 solda╚Ťi sirieni. 

├Än noaptea 7-8 februarie 2018, la Khasham, 500 de lupt─âtori pro-Assad, mili╚Ťieni, solda╚Ťi guvernamentali, lupt─âtori iranieni, inclusiv 100 de mercenari ru╚Öi din grupul Wagner, cu tancuri T-72 ╚Öi T-55 au dat n─âval─â peste bazele for╚Ťelor siriene democratice. Personalul american, sprijinit de avia╚Ťia alc─âtuit─â din elicoptere AC-130 ╚Öi AH-64 Apache, avioane supersonice F-15E ╚Öi bombardiere B-52, au respins asaltul, 100 de mercenari ru╚Öi fiind uci╚Öi. 

Pe 7 aprilie 2018, regimul sirian Assad a mai comis ├«nc─â un atac chimic la Douma, ucig├ónd 49 de civili. Ca r─âspuns, pe 14 aprilie 2018, Donald Trump (pre╚Öedintele SUA), Emmanuel Macron (pre╚Öedintele Fran╚Ťei) ╚Öi Theresa May (prim-ministrul Marii Britanii) au coordonat atacuri aeriene asupra Siriei drept pedeapsa pentru ├«nc─âlcarea drepturilor omului. Fabricile ╚Öi depozitele de arme chimice ale regimului au fost distruse. Rusia a denun╚Ťat atacul celor trei alia╚Ťi NATO la Consiliul de Securitate ONU.

Acordul militar istoric dintre Statele Unite ╚Öi Arabia Saudita 

La 17 martie 2017, prin╚Ťul mo╚Ötenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman a fost primit de pre╚Öedintele Trump la Casa Alb─â pentru a discuta despre viitorul rela╚Ťiei dintre cele dou─â ╚Ť─âri. Pe 20 mai 2017, Donald Trump ╚Öi regele Arabiei Saudite Salman bin Abdulaziz Al Saud au semnat o serie de acorduri pentru c─â Arabia Saudit─â s─â fac─â achizi╚Ťia istoric─â de armament american (muni╚Ťie, arme, tancuri, nave, sisteme de ap─ârare, radar, comunica╚Ťii, tehnologie de securitate cibernetic─â, tehnologii fabricate de Lockheed Martin, Boeing, General Dynamics, General Electric, Exxon Mobil, Honeywell, Schlumberger, Dow Chemical) ├«n valoare de 110 miliarde de dolari. De asemenea, a semnat s─â cumpere armament de 350 miliarde de dolari pe urm─âtorii 10 ani. 

Scopul achizi╚Ťiei? Arabia Saudit─â voia s─â contrabalanseze influen╚Ťa Iranului ├«n regiune ╚Öi pentru a duce rela╚Ťiile SUA- Arabia Saudit─â ├«ntr-o etap─â nou─â, cea din urm─â ader├ónd la grupul Blackstone. Acordul a fost semnat ├«n Summitul de la Riyadh unde au participat reprezentan╚Ťii a 54 de state arabe ╚Öi musulmane, except├ónd Iranul, Turcia ╚Öi Siria. Administra╚Ťia Trump a ├«ntre╚Ťinut bune rela╚Ťii cu prin╚Ťul mo╚Ötenitor Mohammed bin Salman, fiind de comun acord ├«n privin╚Ťa interdic╚Ťiei musulmanilor din cele ╚Öapte state cu poten╚Ťial terorist (state inamice ale Arabiei Saudite care a sus╚Ťinut declan╚Öarea prim─âverii arabe), ├«n privin╚Ťa blocadei asupra Yemenului ╚Öi Qatarului, de altfel Trump a trecut cu vederea peste epurarea comis─â de prin╚Ť asupra institu╚Ťiilor guvernamentale saudite ╚Öi peste asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

T─âierea taxelor 

Pe 2 noiembrie 2017, Donald Trump efectueaz─â cea mai mare realizare a mandatului s─âu: t─âierea taxelor, m─âsur─â sa fiind votat─â de Congres. 

Principalele m─âsuri au fost reducerea cotelor de impozitare pentru ├«ntreprinderi ╚Öi persoane fizice, cre╚Öterea deducerii standard ╚Öi a creditelor fiscale pentru familie, eliminarea scutirilor personale ╚Öi reducerea deducerilor pentru impozitele pe veniturile de stat ╚Öi locale ╚Öi impozitele pe proprietate, deducerea dob├ónzii ipotecare, reducerea impozitului minim alternativ pentru persoane fizice ╚Öi eliminarea acestuia pentru corpora╚Ťii, reducerea num─ârului de mo╚Öii afectate de impozitul pe proprietate ╚Öi anularea sanc╚Ťiunii care impune mandatul individual al Legii privind ├«ngrijirea accesibil─â (ACA). 

Reducerile de impozite individuale ╚Öi de trecere se estompeaz─â ├«n timp ╚Öi devin cre╚Öteri nete de impozite ├«ncep├ónd cu 2027, ├«n timp ce reducerile de impozite corporative sunt permanente. 

Problema e c─â pandemia de coronavirus ╚Öi m─âsurile de carantinare care au urmat au dus la cre╚Öterea ╚Öomajului ╚Öi falimentarea multor afaceri, precum ╚Öi pierderi mari companiilor. De aceea, t─âierea taxelor, care trebuia s─â fie un succes m─âre╚Ť al lui Trump, a devenit irelevant─â. 

Jurnali╚Ötii din mass-media, grupurile de reflec╚Ťie, mediul academic au atacat t─âierea taxelor din cauza impactului advers (deficitul bugetar ╚Öi cel comercial mai crescute, inegalitate mai mare, acoperire mai mic─â a asisten╚Ťei medicale ╚Öi costuri mai mari pentru tratamente).

Retragerea Americii din Acordul Climatic semnat la Paris 

Statele Unite ale Americii, sub administra╚Ťia Obama, au semnat acordul climatic de la Paris de pe 12 decembrie 2015 (intrat ├«n vigoare pe 22 aprilie 2016), angaj├óndu-se s─â reduc─â poluarea ╚Öi s─â scad─â riscul cre╚Öterii temperaturii globale cu 2-3 grade p├ón─â la finalul secolului 21. Reducerea polu─ârii asumat─â de fiecare stat semnatar avea s─â se fac─â prin introducerea unor noi taxe verzi, refacerea industriei ╚Öi infrastructurii pentru a fi adaptate la standardele acordului, convingerea popula╚Ťiei de a folosi c├ót mai pu╚Ťin ma╚Öinile personale ╚Öi c├ót mai mult s─â circule cu bicicletele ╚Öi transportul ├«n comun. O mare parte a popula╚Ťiei americane, alc─âtuit─â din industria╚Öi, afaceri╚Öti, muncitori din fabrici, ferme ╚Öi alte industrii precum cea cosmetic─â sau vestimentar─â, constructori, meseria╚Öi, ╚Öoferi, veterani, na╚Ťionali╚Öti nu au dorit noile m─âsuri ecologiste, de aceea pe 8 noiembrie l-au votat pe Donald Trump care nega c─â schimb─ârile climatice sunt provocate de oameni ╚Öi tehnologie. Donald Trump a anun╚Ťat c─â va retrage SUA din acordul climatic pe 1 iunie 2017.

A sc─âzut fondurile pentru diminuarea polu─ârii atmosferei ╚Öi a oceanelor, c├ót ╚Öi pentru protec╚Ťia animalelor, a continuat ├«n schimb s─â sprijine produc╚Ťia ╚Öi exportul de petrol, gaze ╚Öi c─ârbuni, c├ót ╚Öi industria auto pe baza de combustibili fosili. SUA s-au retras din 4 noiembrie 2020, fiind singurul stat din lume care nu mai este semnatar al acordului climatic. Incendiile forestiere din Australia, Canada, Brazilia ╚Öi California, tornadele ╚Öi uraganele din America de Nord tot mai dese ╚Öi mai distrug─âtoare de la an la an, invaziile de l─âcuste din Cornul Africii, criza apei potabile din Africa de Sud nu par s─â-l fi convins pe pre╚Öedinte c─â industria ╚Öi tehnologia poluant─â a civiliza╚Ťiei umane sunt cauzele principale pentru ├«nc─âlzirea global─â. 

Din septembrie 2019, cu ocazia Grevei Climatice Globale, a intrat ├«n conflict pe Twitter cu adolescenta eco-activist─â din Suedia, Greta Thunberg (faimoasa pentru discursul ╚Ťinut la ONU), ╚Öi a continuat s─â sus╚Ťin─â la summitul climatic ONU organizat la New York c─â nu emisiile de dioxid de carbon sunt schimb─ârilor climatice. Pe de alt─â parte, are dreptate c─â acordul climatic nu este deloc eficient av├ónd ├«n vedere c─â nu toate statele respect─â cerin╚Ťele acordului: India a refuzat s─â-╚Öi reduc─â produc╚Ťia de c─ârbuni, China n-a f─âcut niciun progres ├«n privin╚Ťa reducerii polu─ârii atmosferice, Rusia continu─â s─â-╚Öi men╚Ťin─â economia pe baza industriei energetice ╚Öi a combustibililor fosili (├«n special gazul), iar Arabia Saudit─â, Iranul ╚Öi Irakul nu depun niciun efort ca s─â renun╚Ťe la petrol. Doar europenii ├«ncearc─â s─â depun─â eforturi ecologiste masive pentru reducerea polu─ârii.

R─âzboiul tarifelor cu China

Trump ╚Öi-a anun╚Ťat inten╚Ťia ├«nc─â din campania electoral─â c─â va declan╚Öa un r─âzboi comercial cu China pentru ÔÇťa recupera locurile de munc─â ale americanilorÔÇŁ dup─â ce administra╚Ťia Obama a permis externalizarea companiilor ╚Öi industriilor americane. 

A retras SUA din Parteneriatul Trans-Pacific, considerând că nu e în favoarea Americii.

Pe 22 ianuarie, Trump a anun╚Ťat c─â a impus tarife pe panourile solare ╚Öi ma╚Öinile de sp─âlat chineze╚Öti. La 1 martie, Trump a impus tarife pe importul de o╚Ťel ╚Öi aluminiu din China. 

Drept reac╚Ťie, la 2 aprilie, ministerul comer╚Ťului din Republica Popular─â Chinez─â a impus tarife pe 128 de produse americane comercializate din America, incluz├ónd aluminiu, avioane, ma╚Öini, carnea de porc, fasole, fructe, nuci, o╚Ťel ╚Öi whisky. 

Pe 5 aprilie, Trump a mai ad─âugat noi tarife pe produse chineze╚Öti, iar pe 6 aprilie, Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului a primit o cerere din partea Chinei pentru a consulta noile tarife americane. 

Pe 29 mai, Trump a crescut tarifele cu 25% pe produse chineze╚Öti ├«n valoare de 50 miliarde de dolari, apoi a crescut tarifele cu 10% pe produsele chineze╚Öti ├«n valoare de 200 miliarde de dolari. China a ripostat cu tarife ad─âugate pe produse americane ├«n valoare de 60 miliarde de dolari. 

Pe 30 noiembrie, Trump a desfiin╚Ťat Acordul Nord-American de Comer╚Ť liber ╚Öi a semnat cu Pena Nieto(pre╚Öedintele Mexicului) ╚Öi Justin Trudeau (premierul Canadei) ├«nlocuirea s─â cu USMCA (Acordul dintre Statele Unite, Mexic ╚Öi Canada) la Buenos Aires. Acordul con╚Ťine o dispozi╚Ťie privind regulile de provenien╚Ť─â pentru automobile, sus╚Ťinut─â de administra╚Ťia Trump ca instrument de respingere a produselor chineze╚Öti ╚Öi ├«ncurajarea produc╚Ťiei ╚Öi a investi╚Ťiilor ├«n America de Nord. 

Pe 15 mai 2019, Trump acuz─â compania chinezeasc─â Huawei de spionaj ╚Öi furt tehnologic ╚Öi interzice produsele acesteia (de la telefoane la tablete). I-a interzis companiei s─â mai cumpere componente ╚Öi piese de la companiile americane. La 1 iunie China ridic─â tarifeler pentru produsele americane ├«n valoare de 60 miliarde de dolari. 

La 25 iunie 2019, pe durata summitului G20 de la Osaka, Trump a anun╚Ťat c─â el ╚Öi cu Xi Jinping, pre╚Öedintele Chinei, au ajuns la un armisti╚Ťiu dup─â c├óteva discu╚Ťii ╚Öi a declarat c─â e dispus s─â re├«nceap─â negocierile. Dar produsele Huawei continu─â s─â fie excluse de pe pia╚Ťa american─â. Dar negocierile au e╚Öuat ╚Öi la 1 august 2019, Trump a anun╚Ťat noi tarife crescute cu 10% pentru produsele chineze╚Öti ├«n valoare de 300 miliarde de dolari. Banca Central─â a Chinei anun╚Ť─â c─â moneda Yuan Renminbi a c─âzut cu 2% din cauza tarifelor, ajung├ónd la cel mai sc─âzut minim din 2008 ├«ncoace. 

La 26 august, la summitul G7, Trump a cerut rechemarea Chinei la masa tratativelor. Americanii pentru Comer╚Ťul Liber, un grup umbrela a 161 de asocia╚Ťii de comer╚Ť din numeroase industrii, i-au trimis lui Trump o scrisoare prin care ├«i cereau s─â am├óne cre╚Öterea tarifelor. Trump le-a r─âspuns c─â sunt ni╚Öte companii slabe blameaz─â tarifele mici pentru c─â sunt prost manageriate. La 1 septembrie, China a crescut tarifele de la 5% la 10% pe o treime din 5078 din produsele americane, iar SUA au crescut tarifele cu 15% pe produse chineze╚Öti ├«n valoare de 112 miliarde de dolari. Pe 11 septembrie, Trump a anun╚Ťat c─â ar putea s─â le am├óne p├ón─â pe 15 octombrie la cererea vice-premierului chinez, Liu He. 

Pe 8 octombrie, Departamentul American de Comer╚Ť a pus 50 de companii high-tech precum HikVision, SenseTime ╚Öi Megvil pe lista entit─â╚Ťilor supuse reglement─ârilor privind administrarea exporturilor. Ca ╚Öi Huawei, erau acuzate pentru furt tehnologic ╚Öi spionaj cibernetic ╚Öi aveau nevoie de aprobarea guvernului american pentru a cump─âr─â componente americane. 

Pe 11 octombrie, Trump a anun╚Ťat c─â SUA ╚Öi China au ajuns totu╚Öi la un acord de prima faza pentru ├«ncheierea r─âzboiului comercial, China fiind dispus─â s─â cumpere produse agricole americane ├«n valoare de 50 miliarde de dolari ╚Öi s─â accepte serviciile financiare americane pe pia╚Ť─â ei, iar SUA au acceptat s─â suspende noile tarife ce urmau s─â fie impuse pe 15 octombrie. P─ârea c─â Trump a pus ÔÇťdragonul ro╚Öu chinezescÔÇŁ cu botul pe labe. Pe 15 ianuarie, pre╚Öedintele american Donald Trump ╚Öi vice-premierul Chinei, Liu He, au semnat un acord de ├«n╚Ťelegere de prima faza la Washington DC. Ambele p─âr╚Ťi fagaduiau c─â vor respect─â proprietatea drepturilor intelectuale, regulile privind transferul tehnologic, achizi╚Ťionarea produselor agricole, serviciile financiare, schimbul de materiale rare, asigurarea transparen╚Ťei,expansiunea comer╚Ťului, evaluarea bilateral─â ╚Öi rezolu╚Ťia de proceduri privind disputele. Acordul n-a fost ├«ns─â arbitrat de Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului.

Dar apoi s-a declan╚Öat pandemia de coronavirus ├«n China care s-a extins ├«n toat─â lumea, iar rela╚Ťiile dintre SUA ╚Öi China s-au ├«nr─âut─â╚Ťit din nou. Cu toate c─â nu ╚Öi-au mai impus tarife reciproce, pe 6 august 2020, Trump a semnat un ordin executiv pentru interzicerea aplica╚Ťiei telefonice chineze╚Öti Tik Tok ╚Öi a filalei americane timp de 45 zile dac─â nu era v├óndut─â de ByteDance. De asemenea, a mai semnat un ordin privind aplica╚Ťia WeChat de╚Ťinut─â de compania chinezeasc─â Tencent. Trump a emis apoi un alt ordin executiv pe 14 august prin care ├«i d─âdea un ultimatum de 90 zile companiei ByteDance s─â-╚Öi v├ónd─â filiala Tik Tok din SUA. Pe 23 septembrie 2020,Tik Tok a depus o cerere pentru o m─âsur─â preliminar─â pentru a ├«mpiedica interzicerea aplica╚Ťiei de c─âtre administra╚Ťia Trump. Judec─âtorii americani au permis c─â aplica╚Ťia s─â r─âm├ón─â accesibil─â ├«n magazinele americane, dar au blocat restric╚Ťiile adi╚Ťionale ale departamentului de comer╚Ť ce puteau s─â aib─â un impact negativ asupra opera╚Ťiunilor Tik Tok ├«n SUA. 

De ce era ├«ns─â Trump at├ót de sup─ârat pe aplica╚Ťia Tik Tok? Totul ar fi pornit de la o fars─â f─âcut─â de adolescen╚Ťii americani care au f─âcut 1 milion de rezerv─âri false prin aplica╚Ťia Tik-Tok la mitingul electoral din Tulsa. Trump se laud─â cu num─ârul impresionant de participan╚Ťi ce aveau s─â vin─â. N-au venit dec├ót 5000! Pentru prima oar─â, Trump ap─âruse ab─âtut ├«n public. Comandantul suprem al armatei ╚Öi liderul celei mai mari superputeri de pe planet─â, era victima unei farse f─âcut─â de ni╚Öte adolescen╚Ťi.

P├ón─â una alta, ├«n septembrie 2020, 3500 de companii americane, inclusiv Tesla, Ford Motor, Target Corp, Walgreen ╚Öi Home Depot au dat ├«n judecat─â administra╚Ťia Trump pentru impunerea de taxe vamale m─ârite pentru bunuri fabricate ├«n China de peste 300 de miliarde de dolari, sus╚Ťin├ónd c─â r─âzboiul comercial cu China a fost escaladat ilegal Cele 6,6 milioane de de locuri de munc─â create de Trump ├«n domeniul industrial sunt necompetitive ╚Öi neprofitabile pentru pia╚Ťa muncii din America. 

ÔÇ×PaceaÔÇŁ cu Coreea de Nord 

Kim Jong-un și Donald Trump - întâlnirea de la summitul din Singapore (foto: Shealah Craighead / Wikimedia Commons)

kim donald png png

Donald Trump se opunea diploma╚Ťiei ╚Öi critica politica lui Obama de ÔÇťr─âbdare strategic─âÔÇŁ privind situa╚Ťia din Coreea de Nord condus─â de dictatorul Kim Jong-un. P─ârea s─â urmeze politica lui George W.Bush jr., pre╚Öedintele republican care a inclus Coreea de Nord ├«n ÔÇťAxa R─âuluiÔÇŁ al─âturi de Irak ╚Öi Iran, aduc├óndu-i cele mai mari sanc╚Ťiuni Coreeii de Nord pe vremea c├ónd era condus─â de dictatorul Kim Jong-il, dup─â ce acesta a ini╚Ťiat programul nuclear ╚Öi a testat bombele nucleare. Dar Trump sus╚Ťinea c─â problema trebuie tratat─â cu fermitate, dar era deschis unui dialog deschis. Spunea c─â era preg─âtit chiar s─â m─ân├ónce un hamburger cu Kim. Chiar l-a l─âudat pentru c─â este un lider puternic ╚Öi ├«n╚Ťelept, cum l-a l─âudat ╚Öi pe Vladimir Pu╚Ť├«n ╚Öi chiar ├«i invidia. Pe 14 aprilie 2017, Coreea de Nord a lansat o rachet─â intercontinental─â Hwasong-12 ce a traversat spa╚Ťiul aerian al Japoniei care a intrat ├«n alert─â. 

├Än iulie 2017, Coreea de Nord a testat cu succes prima rachet─â balistic─â intercontinental─â, Hwasong-14. Drept replic─â, Trump a amenin╚Ťat pe Twitter c─â va r─âspunde cuÔÇŁ FOC, FURIE ╚Öi PUTERE, cum n-a mai v─âzut lumea vreodat─âÔÇŁ. Coreea de Nord a amenin╚Ťat c─â va testa o rachet─â ce ar putea atinge chiar bazele militare din Guam, o insula aflat─â sub teritoriul american. Pe 3 septembrie Coreea de Nord a testat prima bomb─â cu hidrogen. Statele Unite au sanc╚Ťionat Coreea de Nord ╚Öi au ad─âugat-o pe lista statelor ce sponsorizeaz─â terorismul. 

Pe 28 noiembrie, Coreea de Nord a testat racheta Hwasong-15 care era capabil─â s─â loveasc─â Statele Unite ╚Öi s─â transporte ├«nc─ârc─âtur─â nuclear─â foarte mare. Kim Jong-un a anun╚Ťat c─â a realizat cauza istoric─â pentru a demonstra for╚Ťa nuclear─â a statului, pun├óndu-l ├«ntr-o pozi╚Ťie puternic─â pentru a ├«mpinge Statele Unite spre discu╚Ťii. 

├Än ianuarie 2018, statul american Hawaii a intrat ├«n alert─â fals─â de atac iminent cu rachet─â din partea Coreeii de Nord, dar s-a aflat c─â a fost o eroare uman─â a comandamentului militar american. Pe 3 ianuarie 2018, liderii Coreeii de Nord ╚Öi al Statelor Unite s-au r─âzboit ├«n declara╚Ťii. Kim Jong-un a declarat c─â butonul nuclear e permanent ├«n biroul s─âu, c─â e gata oric├ónd s─â bombardeze ╚Öi s─â eradice America de pe harta ╚Öi c─â Trump n-ar cuteza s─â ├«nceap─â un r─âzboi. 

Donald Trump a scris pe Twitter un comentariu demn de gr─âdini╚Ť─â: ÔÇťbutonul meu este mai MARE ╚Öi mai PUTERNICÔÇŁ. Kim a ├«ncetat dintr-o dat─â cu amenin╚Ť─ârile ╚Öi a declarat public c─â este dispus s─â ├«ncheie pace cu Coreea de Sud condus─â de Moon Jae-in ╚Öi c─â va trimite o delega╚Ťie (alc─âtuit─â din Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean, ╚Öi ╚Öeful adun─ârii populare, Kim Yong-nam, ╚Öi orchestra Samjyon) ├«n Coreea de Sud la Jocurile Olimpice de Iarn─â de la PyeongChang. Dialogul dintre Seul ╚Öi Phenian a fost redeschis dup─â 2 ani. Atle╚Ťii nord ╚Öi sud-coreeni au m─âr╚Ö─âluit ├«mpreun─â la ceremonia de deschidere a jocurilor olimpice de iarn─â. Delega╚Ťia l-au invitat pe vice-pre╚Öedintele Mike Pence (care reprezenta Statele Unite la jocurile olimpice) ╚Öi pe pre╚Öedintele Moon s─â vin─â ├«n Coreea de Nord. 

Pe 27 aprilie 2018, delega╚Ťia Coreii de Sud a participat la summitul de la Casa P─âcii Inter-Coreene din Panmunjom. Consilierul securit─â╚Ťii na╚Ťionale din Coreea de Sud, Chung Eui-yong, ╚Öi directorul na╚Ťional de informa╚Ťie, Suh Hoon, au c─âl─âtorit ├«n SUA pe 8 martie s─â-i raporteze pre╚Öedintelui Trump despre summitul intercoreean ╚Öi i-au comunicat c─â este invitat de Kim Jong-un s─â vin─â la o ├«nt├ólnire. Trump a acceptat invita╚Ťia, dar a spus c─â va veni la summitul de la Singapore. 

╚śi astfel, la summitul de la Singapore organizat la Capella Hotel, Sentosa, pe dat─â de 12 iunie 2018, lumea asista la prima ├«nt├ólnire dintre liderii Coreii de Nord ╚Öi al Statelor Unite. Donald Trump, pre╚Öedintele american, d─âdea m├óna cu Kim Jong-un, liderul Coreii de Nord. Cei doi au semnat un acord comun, garant├óndu-╚Öi securitate reciproc─â, rela╚Ťii pa╚Önice, iar Kim f─âg─âduia c─â va denucleariz─â peninsula coreean─â, c─â va renun╚Ťa la programul de ├«narmare ╚Öi proliferare nuclear─â. Kim Jong-un s-a ├«nt├ólnit ╚Öi cu pre╚Öedintele Coreeii de Sud, Moon Jae-in. Trump a promis c─â armata american─â va renun╚Ťa la exerci╚Ťiile comune cu Coreea de Sud ce provocau Coreea de Nord. Pe 1 august 2018, senatul american a votat o lege prin care reducea personalul for╚Ťelor militare active ├«n peninsula coreean─â.

A urmat o vizit─â a directorului CIA, Mike Pompeo, la Phenian, ╚Öi vizita lui Kim Yong-chol, vice-╚Öef al partidului muncitorilor din Coreea de Nord, la Casa Alb─â. Pe 30 septembrie 2018, Pre╚Öedintele american Donald Trump le-a f─âcut o m─ârturisire sus╚Ťin─âtorilor s─âi, ├«n timpul unui discurs ├«n Wheeling, West Virginia, c─â el ╚Öi cu dictatorul nord-coreean, Kim Jong un au c─âzut ├«ntr-o rela╚Ťie de dragoste. O a doua ├«nt├ólnire Trump-Kim a avut loc ├«n februarie 2019, la Hanoi, Vietnam. Pe 30 iunie 2019, pre╚Öedintele Donald Trump, ├«mpreun─â cu pre╚Öedintele Coreii de Sud, Moon Jae-├«n, au vizitat Coreea de Nord ╚Öi s-au ├«nt├ólnit cu Kim Jong-un ├«n zona securizat─â ╚Öi la grani╚Ťa dintre cele dou─â state, Trump fiind primul pre╚Öedinte care intr─â pe teritoriul Coreei de Nord. Trump a fost dispus s─â-l invite pe Kim la Casa Alb─â pentru a continu─â discu╚Ťiile pentru denuclearizarea peninsulei coreene, dar ├«nt├ólnirea n-a mai avut loc dup─â ce Kim Jong-un a re├«nceput programul nuclear ╚Öi construirea facilit─â╚Ťilor nucleare, depistate prin satelit.

ÔÇťPacea americano- nord-coreean─âÔÇŁ n-a durat mult, iar rela╚Ťiile cu Coreea de Sud s-au ├«nr─âut─â╚Ťit din nou dup─â ce Kim Jong-un, dup─â ce pe 9 iunie 2020, Coreea de Nord a t─âiat liniile de comunica╚Ťie cu Coreea de Sud, ├«n urma unui incident legat de expatrierea unor activi╚Öti sud-coreeni trimi╚Öi s─â fac─â propagand─â ├«mpotriva regimului nord-coreean la frontier─â. Mass-media occidental─â a raportat c─â liderul nord-coreean Kim Jong-un are probleme de s─ân─âtate, c─âci acesta i-a transferat multe atribu╚Ťii de conducere surorii sale, Kim Yo-jong, care se dovede╚Öte a fi mai radical─â. Biroul de leg─âtur─â dintre cele dou─â state a fost detonat de guvernul nord-coreean, iar delega╚Ťia sud-coreean─â a fost evacuat─â din Coreea de Nord. 

Conflictele din Orientul Mijlociu 

Trump a promis ├«n campania electoral─â c─â va fi dur ├«n combaterea grup─ârii teroriste islamice, Statul Islamic al Siriei ╚Öi Irakului, ╚Öi c─â va depune eforturi s─â o extermine. Ba a acuzat administra╚Ťia preziden╚Ťial─â Obama pentru c─â a creat ╚Öi a finan╚Ťat gruparea terorist─â. 

Dup─â ce a devenit pre╚Öedinte, Trump s-a preocupat de exterminarea terori╚Ötilor doar ├«n Irak ╚Öi l-a l─âsat pe Vladimir Pu╚Ť├«n s─â se preocupe de exterminarea terori╚Ötilor ISIS ├«n Siria. Avia╚Ťia militar─â ruseasc─â a bombardat terori╚Öti, dar ╚Öi rebeli ╚Öi civili sirieni laolalt─â. 2017 a fost marcat de masacrul de la Mo╚Öul unde peste 200 de terori╚Öti ISIS ├«ncoace au fost uci╚Öi de avia╚Ťia american─â. Trump a continuat s─â sprijine armata irakian─â ├«n luptele cu terori╚Ötii.

├Än septembrie 2017, ONU ╚Öi consiliul de securitate au adoptat o rezolu╚Ťie pentru reafirmarea suveranit─â╚Ťii, independen╚Ťei ╚Öi integrit─â╚Ťii teritoriale a Irakului. Pe 25 septembrie, la referendumul pentru independen╚Ťa Kurdistanului irakian, 72,83% dintre kurzi au votat ├«n propor╚Ťie de 92,73% pentru independen╚Ťa fa╚Ť─â de Irak, dar ca r─âspuns la referendum, armata irakian─â a lansat o ofensiv─â pe 15 octombrie ├«mpotriva Kurdistanului pentru a captura ora╚Öul disputat Kirkuk. Trump a stat indiferent, la fel ╚Öi ├«n problema kurzilor turci persecuta╚Ťi de regimul lui Erdogan din Turcia. Pe 22 septembrie 2017, armata american─â a efectuat ╚Öase atacuri aeriene asupra ╚Ťintelor ISIS.

Pe 26-27 octombrie 2019, Statele Unite au efectuat opera╚Ťiunea Kayla Mueller pentru uciderea liderului terorist al grup─ârii ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi. Opera╚Ťiunea a fost efectuat─â ├«n Barisha, Idlib, Siria, acolo unde a fost depistat prin imaginile satelit. La opera╚Ťiune au fost trimise 8 elicoptere militare, incluz├ónd un model Boeing MH-47 Chinooks ╚Öi un Sikorsky MH-60L/M Blackhawks, pentru a conduce asaltul aerian, asist├ónd trupele americane de operatori Delta Force, sprijini╚Ťi ╚Öi de c├óini ╚Öi robo╚Ťi militari. Ace╚Ötia au ├«nconjurat cl─âdirea ├«n care s-ar afl─â liderul terorist ad─âpostit, cu 11 copii ╚Öi cu cinci membri ISIS: patru femei ╚Öi un b─ârbat, echipa╚Ťi cu veste sinuciga╚Öe.

Pentru c─â refuzau s─â se predea, au fost uci╚Öi ├«nainte s─â se detoneze. Intrarea principala a cl─âdirii avea capcane, de aceea operatorii au folosit explozibili pentru a d─âr├óma pere╚Ťii. C├ónd for╚Ťele Delta au p─âtruns ├«n cl─âdire, Bagdadi a fugit cu ├«nc─â doi copii ├«ntr-un tunel s─âpat, purt├ónd o vest─â cu dinamit─â. C├ónd a ajuns la cap─âtul tunelului, s-a sinucis, a detotan vesta, ucig├óndu-i ╚Öi pe cei doi copii. Tunelul s-a pr─âbu╚Öit. Solda╚Ťii americani au s─âpat printre d─âr├óm─âturi s─â recupereze r─âm─â╚Öi╚Ťele lui Baghdadi ╚Öi tehnicienii au testat cu succes probele ADN, confirm├ónd identitatea teroristului. Solda╚Ťii au g─âsit 5-6 telefoane mobile, 2-4 laptopuri ╚Öi stick-uri de memorie cu multe informa╚Ťii ale grup─ârii teroriste. 

Trump s-a l─âudat pe Twitter pentru c─â a comandat uciderea liderului terorist, ├«ncerc├ónd s─â imite maniera cu care ├«n mai 2011 Obama a raportat uciderea lui Osama bin Laden, liderul grup─ârii teroriste al-Qaeda. A declarat c─â al-Baghdadi a murit ca un la╚Ö, ca un c├óine, ╚Öi c─â lumea e mult mai sigur─â. Doar c─â e o problema: al-Baghdadi nu a fost ucis, ci s-a sinucis. 

Robert OÔÇÖBrien - consilierul pe securitate, Donald Trump -pre╚Öedintele, Mike Pence Vicepre╚Öedintele, Mark Esper- secretarul ap─âr─ârii, ╚Öi generalii  Mark A. Milley si Marcus Evans, ├«n ÔÇťCamera de SituatieÔÇŁ, asista la opera╚Ťiunea de ucidere a liderului terorist Abu Bakr Al Baghdadi (foto: whitehouse.gov)

trump jpg jpeg

├Än ce prive╚Öte rela╚Ťiile cu Iranul, Trump a anulat acordul nuclear ├«ncheiat de Obama ├«n 2015 ╚Öi a impus noi sanc╚Ťiuni Iranului dup─â ce regimul teocratic a re├«nceput programul de ├«narmare nuclear─â. Rela╚Ťiile s-au ├«nr─âut─â╚Ťit ╚Öi s-a ajuns la un punct critic ├«n urma crizei din Golful Persic declan╚Öat ├«n 2019 dup─â manevrele militare f─âcute de flota american─â la comanda lui Trump. For╚Ťele iraniene au dobor├ót dronele americane ╚Öi au avariat ori au capturat nave ╚Öi tancuri petroliere ale Marii Britanii. Mili╚Ťiile irakiene pro-iraniene au ├«nceput o campanie de h─âr╚Ťuire a for╚Ťelor americane ├«n regiune, iar mi╚Öc─ârile palestiniene Hamas ╚Öi Hezbollah au fost ├«n continuare finan╚Ťate ╚Öi sprijinite de regimul ayatollahului Khamenei de la Teheran. Pe 27 decembrie 2019, baza aerian─â K-1 din Irak, cu personal irakian ╚Öi american, a fost atacat─â de iranieni, un contractor american fiind ucis. America a r─âspuns cu bombardamente aeriene ├«n Siria ╚Öi Irak, omor├ónd 25 de mili╚Ťieni Hezbollah. Ambasada american─â din Zona Verde a fost atacat─â de mili╚Ťieni shia. 

Pe 3 ianuarie 2020, Qasem Soleimani, generalul Iranului ╚Öi al corpului g─ârzii revolu╚Ťionare islamice, ╚Öi comandantul for╚Ťelor Quds, a sosit cu avionul la aeroportul interna╚Ťional de la Bagdad. Acesta, ├«mpreun─â cu alte 10 persoane iraniene paramilitare, printre care ╚Öi Abu Mahdi al-Muhandis, declarat terorist, aflat ├«n dou─â automobile, au intrat ├«n Toyota Avalon ╚Öi Hyundai Starex. 

Deasupra lor, o drona american─â, MQ-9 Reaper, trage spre ei ╚Öi ├«i ucide. ╚śtirea se r─âsp├ónde╚Öte ├«n toat─â lumea. O ripost─â militar─â din partea Iranului asupra bazelor militare americane din Irak ╚Öi asupra Israelului ar fi putut duce la interven╚Ťie militar─â a Statelor Unite ale Americii, ce ar fi escaladat apoi ├«ntr-un r─âzboi dintre SUA ╚Öi Rusia, Iranul fiind aliat principal al Rusiei ├«n orientul mijlociu.Mul╚Ťi utilizatori de pe internet ╚Öi mass-media au speculat c─â uciderea generalului iranian Qassem Soleimani de c─âtre o dron─â la comanda pre╚Öedintelui american Donald Trump ar putea declan╚Öa cel de-al treilea r─âzboi mondial. 

Asasinarea generalului iranian Qasem Soleimani

Soleimani jpg jpeg

Departamentul american al Ap─âr─ârii a declarat c─â atacul preventiv a avut loc la comanda pre╚Öedintelui din motivul c─â Soleimani pl─ânuia atacuri asupra diploma╚Ťilor americani ╚Öi personalului militar, aprob├ónd atacarea ambasadei americane de la Baghdad. Convoiul de ma╚Öini ├«n care se afla Soleimani a fost lovit de drona controlat─â de operatorii de la baza aerian─â Creech. Qasem Soleimani era ├«ntr-adev─âr o mare amenin╚Ťare la adresa securit─â╚Ťii americane, fiind num─ârul 2 ├«n Iran dup─â Ayatollahul Khamenei, ╚Öi probabil conduc─âtorul de facto. Acesta era responsabil pentru multe opera╚Ťiuni militare clandestine ╚Öi extrateritoriale. A sponsorizat mi╚Öc─ârile palestiniene Hamas ╚Öi Hezbollah, a sprijinit regimul sirian al lui Bashar al-Assad ╚Öi a fost principalul actor ├«n rela╚Ťiile dintre Iran ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â. A fost ├«ns─â ╚Öi un mare combatant ├«n cooperarea cu americanii ├«n r─âzboiul cu talibanii ├«n Afghanistan ╚Öi a contribuit la nimicirea terori╚Ötilor ISIS ├«n Siria. 

R─âm─â╚Öi╚Ťele sale au fost ├«nmorm├óntate cu onoruri militare c─â un erou militar la Teheran. Pe 5 ianuarie, parlamentul Irakului, ├«ngrijorat de represaliile Iranului, a emis o rezolu╚Ťie pentru alungarea tuturor trupelor str─âine de pe teritoriul s─âu. 

Pe 7 ianuarie, Iranul a lansat rachete asupra bazelor americane din Irak, dar f─âr─â s─â provoace victime. Trump a f─âcut un pas ├«napoi ├«n conflictul cu Iranul ╚Öi nu a mai ini╚Ťiat opera╚Ťiunea militar─â de bombardare a Iranului. 

Pe 20 martie 2020, dup─â proteste masive ├«n Irak, dar ╚Öi pentru a-╚Öi ├«ndeplini promisiunea de a retrage America din toate conflictele, Trump a ini╚Ťiat procedura de retragere total─â a trupelor americane din Irak. 

Mutarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim ╚Öi recunoa╚Öterea Ierusalimului drept capital─â Israelului 

Pe 6 decembrie 2017, pre╚Öedintele Trump, aflat ├«n bune rela╚Ťii cu Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a anun╚Ťat c─â recunoa╚Öte Ierusalimul drept capitala Israelului ╚Öi a ordonat mutarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim. M─âsura sa a declan╚Öat dispute ╚Öi panic─â pe mapamond, precum ╚Öi reac╚Ťii negative din partea lumii musulmane, dar mai ales din partea palestinienilor. 

Pe 25 decembrie 2017, grupul salafitilor sprijini╚Ťi de Hamas din F├ó╚Öia Gaza a tras cu 30 de rachete spre Israel, provoc├ónd distrugeri minore ├«n Ashkelon ╚Öi Siderot.Israelul a reac╚Ťionat dur cu represalii militare. 

Pe 14 mai 2018, ambasada american─â a fost oficial deschis─â la Ierusalim la aniversarea celor 70 ani de la declara╚Ťia de independen╚Ť─â a Israelului, America fiind reprezentat─â de Ivanka Trump, fiica pre╚Öedintelui american, ╚Öi so╚Ťul ei, Jared Kushner, consilierul principal al pre╚Öedintelui. Palestinienii care au protestat ├«n num─âr mare ├«n Gaza au fost lovi╚Ťi cu gaze lacrimogene ╚Öi focuri de arm─â de c─âtre for╚Ťele de ap─ârare israeliene, rezult├ónd 58 de palestinieni mor╚Ťi. Marea Britanie, Fran╚Ťa, Suedia, Italia ╚Öi Japonia au criticat decizia lui Trump de a mut─â ambasada la Ierusalim, ├«ns─â au fost ╚Öi state ca Guatemala care a sus╚Ťinut mutarea ambasadei. Paraguai, Cehia, Rom├ónia ╚Öi Honduras au luat ├«n considerare relocarea, dar n-au mai realizat-o. ├Än prezent, statutul Ierusalimului drept capitala Israelului e ├«nc─â disputat. 

Benjamin Netanyahu, premierul Israelului din 2009, a fost acuzat de corup╚Ťie ├«n 2019 pentru trafic de influen╚Ť─â, mit─â ╚Öi fraud─â ╚Öi abia ╚Öi-a asigurat realegerea sa ca premier dup─â formarea unui guvern de coali╚Ťie. 

La 28 ianuarie 2020, Trump i-a dezv─âluit premierului israelian Netanyahu un plan de pace dintre Israel ╚Öi palestinieni. Palestinienii n-au fost ├«ns─â invita╚Ťi s─â ia parte la negocieri. Planul a fost autorizat ╚Öi aplicat de echipa condus─â de consilierul pre╚Öedintelui, Jared Kushner. Palestinienii au respins planul de pace pentru c─â favoriza Israelul. Planul presupunea crearea unui stat palestinian cu o capital─â proprie, ├«n afar─â Ierusalimului, precum tab─âra de refugia╚Ťi Shuafat. Palestinienii doreau s─â r─âm├ón─â ├«n continuare ├«n estul ora╚Öului Ierusalim unde se afl─â moscheea Al-Aqsa. 

├Äntr-o conferin╚Ť─â de pres─â, premierul israelian Netanyahu a anun╚Ťat c─â Israelul va anexa Valea Iordanului ╚Öi Cisiordania, iar administra╚Ťia Trump i-a dat permisiunea. Palestinienii erau obliga╚Ťi s─â dezarmeze gruparea Hamas din f├ó╚Öia Gaza, precum ╚Öi mi╚Öcarea islamic─â jihadista palestinian─â, s─â recunoasc─â Israelul ca stat evreu, s─â ├«nceteze ostilit─â╚Ťile ├«mpotriva israelienilor. Toate statele musulmane au criticat planul de pace, Liga Arab─â a respins planul, Regatul Unit a dat aten╚Ťion─âri privind mi╚Öc─ârile unilaterale ├«n privin╚Ťa anex─ârii imediate, iar Macron, pre╚Öedintele Fran╚Ťei, a declarat c─â nu se poate ├«ncheia pace dec├ót ├«ntre dou─â state.

Trump s-a mul╚Ťumit cu ├«ncheierea "Acordurilor Abraham" (numite dup─â patriarhul biblic ╚Öi p─ârintele lui Isaac, str─âmo╚Öul evreilor, ╚Öi Ismael, str─âmo╚Öul arabilor) dintre Israel, SUA ╚Öi Emiratele Arabe Unite ├«ncheiate la 13 august 2020 pentru o cooperare economic─â mai str├óns─â privind comer╚Ťul cu diamante, produse High-Tech (incluz├ónd inteligen╚Ť─â artificial─â) ╚Öi securitate colectiv─â. Acordul de normalizare a rela╚Ťiilor a fost semnat la 15 septembrie 2020, iar ├«n aceea╚Öi zi a fost semnat acordul de normalizare a rela╚Ťiilor dintre Israel ╚Öi Bahrain.Pe 23 octombrie 2020 a fost semnat acordul pentru normalizarea rela╚Ťiilor dintre Israel ╚Öi Sudan, de╚Öi nu este clar dac─â au fost stabilite rela╚Ťii diplomatice. 

Trump a vrut s─â recreeze "acordurile istorice de la Camp David" din 1978 dintre Israel ╚Öi Egipt, c├ót ╚Öi acordurile de la Oslo dintre Israel ╚Öi Palestina din 1993. 

ÔÇ×ProblemaÔÇŁ Rus─â: de la investiga╚Ťie la acuzare 

Donald Trump si Vladimir Putin la summitul Helsinki din 2018 (foto: kremlin.ru

trump putin jpg jpeg

├Änc─â din timpul dezbaterilor electorale, Trump era acuzat de Hillary Clinton, oponentul democrat, c─â era "marioneta lui Putin". Dup─â rezultatele alegerilor ce ├«l d─âdeau pe Trump c├ó╚Ötig─âtor, n-au ├«nt├órziat s─â apar─â informa╚Ťii despre interferen╚Ťa Rusiei ├«n alegerile din 2016. 

Pe 17 mai 2017, Robert Mueller a fost numit avocat special de c─âtre procurorul general adjunct Rod Rosenstein s─â supravegheze investiga╚Ťia privind acuza╚Ťiile de interferen╚Ťa Rusiei ├«n alegerile preziden╚Ťiale din 2016. 

Agen╚Ťia de cercetare a internetului, cu baza ├«n Saint Petersburg, Rusia, afiliat─â cu serviciul informa╚Ťional militar rusesc, a fost descris─â ca o ferm─â a trolilor ce ├«╚Öi creau mii de conturi social media pentru a promova suportul pentru Donald Trump ├«mpotriva lui Hillary Clinton, dar ╚Öi ie╚Öirea Marii Britanii din Uniunea European─â, precum ╚Öi numero╚Öi candida╚Ťi ╚Öi politicieni populi╚Öti ╚Öi na╚Ťionali╚Öti eurosceptici. S-a dezv─âluit c─â ace╚Ötia au scris articole fabricate ce au f─âcut dezinformare ╚Öi c─â a p─âtruns ├«n sistemul de informa╚Ťii al comitetului na╚Ťional democratic, c├ót ╚Öi ├«n adresele de mail ale oficialilor ce f─âceau campanie pentru Hillary Clinton. Al─âturi de "trollii ru╚Öi", la ac╚Ťiune au luat parte ╚Öi gruparea WikiLeaks a lui Julian Assange ╚Öi cunoscutul hacker rom├óno-maghiar, Guccifer 2.0 (Marcel Laz─âr Lehel) care au accesat, au furat ╚Öi au publicat mesajele private ale politicienilor democra╚Ťi. 

Indivizi conecta╚Ťi cu Rusia au contactat asocia╚Ťi din campania lui Trump Organisation pe durata campaniei. 

├Än 2013, Trump a c─âl─âtorit ├«n Rusia cu ocazia organiz─ârii concursului de frumuse╚Ťe Miss Universe la Moscova, ├«ntre╚Ťin├ónd afaceri cu oligarhul rus Aras Agalarov (medaliat de Vladimir Putin ) care l-a pl─âtit cu 20 milioane de dolari pentru a g─âzdui concursul. Trump ar fi ├«ncercat prin intermediul lui Agalarov s─â se ├«nt├ólneasc─â personal cu Putin. 

FBI a deschis o investiga╚Ťie privind leg─âturile dintre asocia╚Ťii lui Trump ╚Öi oficialii ru╚Öi ╚Öi au suspectat c─â campania lui Trump era bine coordonat─â de guvernul rus. ├Än mai 2017, James Comey, a fost demis din func╚Ťia de director FBI. 

S-a speculat atunci prin pres─â c─â Trump este ╚Öantajat de Vladimir Putin cu o filmare st├ónjenitoare ├«n care el apare ├«ntr-o partid─â de sex cu prostituate rusoaice la un hotel din Moscova, de aceea, era for╚Ťat ca pre╚Öedinte s─â-i ├«ndeplineasc─â agenda. 

Modul cum a ac╚Ťionat ├«n rela╚Ťiile cu Uniunea European─â, cum a def─âimat multe organiza╚Ťii mondiale ╚Öi democra╚Ťia, cum a criticat NATO ╚Öi chiar a favorizat ie╚Öirea Americii din rolul de "jandarm global", dau de g├óndit, dar pare-se c─â regimul lui Putin a avut de c├ó╚Ötigat de pe urma ac╚Ťiunilor lui Trump. 

Asocia╚Ťii lui Trump ╚Öi prieteni apropia╚Ťi au fost aresta╚Ťi ╚Öi condamna╚Ťi la ├«nchisoare pentru c─â au f─âcut declara╚Ťii mincinoase: Michael Cohen, avocatul lui Trump, Paul Manafort, fostul ╚Öef de campanie electoral─â al lui Trump, George Papadopoulos, fostul consilier de campanie al lui Trump, Roger Stone, consilierul lui Trump, Michael Finn, fostu consilier pe ap─ârare al lui Trump, Steve Bannon, acuzat pentru fraud─â, ╚Öeful Breitbart News (un site de ╚Ötiri cu orientare politic─â de extrem─â dreapta), precum ╚Öi 13 indivizi de na╚Ťionalitate rus─â ╚Öi 12 ofi╚Ťeri militari ru╚Öi. 

Re╚Ťeaua de socializare Facebook a lui Mark Zuckerberg, a fost implicat ├«n scandalul cu furtul datelor personale a 50 milioane de utilizatori de c─âtre Cambridge Analytica ╚Öi propagandi╚Öti rusofili cu scopul de a promova Brexitul. 

Situa╚Ťia pare complicat─â ╚Öi s-ar p─ârea c─â vor trece ani p├ón─â c├ónd vor fi aflate informa╚Ťii concludente despre implicarea Rusiei ├«n alegeri.

Oficial, Donald Trump a fost finan╚Ťat ├«n 2016 de afaceri╚Öti de pe Wall-Street, de lobby-sti israelieni, de miliardari pro republicani ca Sheldon Adelson (fondator al Las Vegas Sands, al funda╚Ťiei Adelson, de╚Ťin─âtor al ziarelor Israel Hayom ╚Öi Las Vegas Review-Journal, constructor de cazinouri ╚Öi hoteluri ├«n Las Vegas, Macau ╚Öi Singapore, cu avere de 38 miliarde de dolari) care i-a finan╚Ťat campania din 2016 cu 100 milioane de dolari, inclusiv inaugurarea i-a pl─âtit-o cu 5 milioane de dolari; de Bernand Marcus - co-fondator al Home Depot; Paul Singer - vultur capitalist, fondator ╚Öi CEO al Elliott Management ╚Öi NML Capital Limited ; Isaac Perlmutter- afacerist evreu, CEO al Marvel Entertainment; Phil Ruffin- de╚Ťin─âtor de cazinouri ├«n Las Vegas ╚Öi partener de afaceri al lui Trump ; Richard LeFrak - CEO al LeFrak; Peter Thiel- co-fondator al PayPal; Henry Kravis- CEO al Kohlberg Kravis Roberts & Co, Familia Koch - to╚Ťi ace╚Öti miliardari americani conservatori ╚Öi pro republicani i-au donat sume considerabile lui Donald Trump. 

├Äntre timp, Trump, ├«n ├«ncercarea de a-l def─âima pe Joe Biden, v─âz├óndu-l ca pe un poten╚Ťial adversar democrat la cursa sa pentru realegere ├«n 2020, l-a sunat pe pre╚Öedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky. L-a ╚Öantajat c─â dac─â nu-i ofer─â informa╚Ťii despre afacerile din Ucraina ale lui Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, va retrage sprijinul american pentru Ucraina. N-a durat mult c─â ├«ntreag─â conversa╚Ťie telefonic─â s─â apar─â la televizor. Ca urmare, democra╚Ťii din Congres au ini╚Ťiat procedura de punere sub acuzare ╚Öi demitere a pre╚Öedintelui Trump pentru ├«nc─âlcarea Constitu╚Ťiei, obstruc╚Ťionarea Congresului ╚Öi abuz de putere. Articolele pentru punerea sub acuzare au fost votate ├«n Camera Reprezentan╚Ťilor de c─âtre 230 de membri democra╚Ťi, dar pe 5 februarie, n-au trecut de Senat, unde au votat ├«mpotriva 52 de senatori republicani ├«n defavoarea celor 48 care au votat pentru c─â Trump s─â fie declarat vinovat. 

Trump a trecut cu bine peste punerea sub acuzare, iar la discursul despre starea na╚Ťiunii, Nancy Pelosi,senatoare democrat─â ╚Öi pre╚Öedinte al Camerei Reprezentan╚Ťilor a fost at├ót de vizibil iritat─â ╚Öi dezgustat─â de comportamentul arogant al lui Trump ├«nc├ót c─â i-a rupt discursul ╚Öi l-a tachinat cu aplauze pref─âcute. Rela╚Ťia cu Federa╚Ťia Rus─â a fost c├ónd amiabil─â, c├ónd stranie, c├ónd conflictual─â, ajung├óndu-se la cursa ├«narm─ârii. 

├Än 2018, Rusia a testat cele mai puternice rachete balistice (RSM-56 Bulava) de la R─âzboiul Rece ├«ncoace.├Än SUA, pre╚Öedintele Trump a cerut cheltuieli de 1200 de miliarde de dolari pentru implementarea unui program de actualizare a laboratoarelor nucleare care s─â fabrice noi arme c─â rachete de croazier─â ╚Öi focoase pentru atacuri nucleare tactice. De asemenea, a sus╚Ťinut crearea celei de-a ╚Öasea ramur─â a for╚Ťelor armate americane, ÔÇŁo for╚Ť─â spa╚Ťial─âÔÇŁ, care va fi separat─â de avia╚Ťia militar─â.

├Än octombrie 2018, Donald Trump a retras SUA din Tratatul pentru for╚Ťele nucleare intermediare (├«ncheiat ├«n 1987 de c─âtre Ronald Reagan ╚Öi Mihail Gorbaciov), declar├ónd c─â Rusia a ├«nc─âlcat acordul. Acesta a decis ulterior c─ü va spori arsenalul nuclear al Statelor Unite.

Vladimir Putin a negat acest lucru și a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului și sunt îndreptate împotriva Rusiei.

├Än perioada 11-17 septembrie 2018, ├«n regiunea Vostok, Rusia a efectuat un exerci╚Ťiu militar la cea mai mare scar─â (implic├ónd unit─â╚Ťi terestre, aeriene ╚Öi navale) dup─â exerci╚Ťiul Zapad efectuat de Uniunea Sovietic─â ├«n 1981. Au luat parte nu doar Rusia, ci ╚Öi China, Mongolia ╚Öi Turcia c─â membru NATO, fiind ├«n totalitate 300 000 de trupe, 36 000 de vehicule, 1000 de aeronave ╚Öi 70 de nave de r─âzboi care au participat la exerci╚Ťii. 

Drept reac╚Ťie, NATO a lansat pe 25 octombrie cele mai ample exerci╚Ťii de manevr─â militar─â de la sf├ór╚Öitul primului r─âzboi rece ├«n Norvegia, fiind 50.000 de solda╚Ťi, 10.000 de vehicule, 65 de nave ╚Öi 250 de aeronave din 31 de ╚Ť─âri angajate ├«n exerci╚Ťiul Trident Juncture 18, care vizeaz─â antrenarea Alian╚Ťei ├«n sus╚Ťinerea unei ╚Ť─âri care este amenin╚Ťat─â de Rusia. 

├Än martie 2019, Rusia a decis s─â plaseze bombardierele strategice cu capacit─â╚Ťi nucleare Tupolev Tu-22M3 ├«n Crimeea c─â r─âspuns la sistemul anti-rachet─â american din Rom├ónia. Statele Unite au trimis ├«n Europa dou─â bombardiere de tip B-52 capabile s─â transporte arme nucleare ╚Öi rachete de croazier─â, sta╚Ťionate la o baz─â a For╚Ťelor Aeriene Regale din Marea Britanie. 

├Än 2020, Putin se laud─â c─â Rusia produce ╚Öi testeaz─â rachete hipersonice. 

Primejduirea rela╚Ťiilor cu UE ╚Öi NATO

├Änc─â din ianuarie 2017,Trump a criticat Uniunea European─â c─â find un vehicul pentru Germania ╚Öi c─â este o gre╚Öeal─â catastrofal─â a cancelarului Angela Merkel s─â primeasc─â milioane de refugia╚Ťi "ilegali". ├Än scrisoarea adresat─â celor 27 de lideri europeni, Donald Tusk, pre╚Öedintele consiliului european, a considerat aceste declara╚Ť├«i drept ├«ngrijor─âtoare ╚Öi c─â America sub administra╚Ťia Trump pune Europa ├«n dificultate pentru prima oar─â ├«n ultimii 70 ani. 

Trump a continuat s─â ├«ncurajeze ie╚Öirea Marii Britanii din UE sub mandatul premierului conservator Boris Johnson cu care poart─â rela╚Ťii bune. 

├Än mai 2017, Angela Merkel ╚Öi Trump s-au ├«nt├ólnit. Cancelara a declarat pe baza sentimentelor na╚Ťionaliste ale lui Trump c─â Europa nu se mai poate baza pe ajutorul Statelor Unite. Trump a declarat c─â germanii sunt r─âi ╚Öi c─â va opri comer╚Ťul cu ma╚Öini din Germania. 

C├ónd Trump a impus noi sanc╚Ťiuni Rusiei, Merkel l-a criticat pe acesta c─âci ├«i compromite rela╚Ťiile ╚Öi proiectele energetice cu regimul lui Vladimir Putin. De altfel, sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Iranului i-a incomodat pe liderii europeni, inclusiv Macron, pre╚Öedintele Fran╚Ťei, care comercializau petrol iranian. 

├Än iulie 2017, Trump a declarat c─â ├«n urma sanc╚Ťion─ârii companiei americane Google cu o amend─â de 5,1 miliarde de dolari, c─â UE continu─â s─â profite de SUA, cu toate c─â ulterior Trump avea s─â critice marile corpora╚Ťii big-tech pentru c─â nu pl─âtesc taxe suficiente. 

├Än ce prive╚Öte NATO, Trump ╚Öi-a exprimat deseori interesul pentru a retrage SUA din aceast─â organiza╚Ťie pe care el o consider─â "dep─â╚Öit─â". A obligat toate statele membre NATO s─â pl─âtesc─â 2% din PIB Americii c─â taxa de protec╚Ťie. Congresul a votat o lege prin care SUA se pot retrage din NATO numai dup─â aprobul Congresului. ├Än 2019, Emmanuel Macron a declarat c─â NATO este ├«n "moarte clinic─â" din cauza neimplic─ârii liderului american ├«n problemele de securitate privind amenin╚Ťarea Rusiei ╚Öi abuzurilor comise de Turcia lui Erdogan. 

Coronavirusul, protestele ╚Öi alegerile preziden╚Ťiale

Donald Trump a neglijat total pandemia de coronavirus declan╚Öat─â ├«n Wuhan, China, ├«n decembrie 2020, ╚Öi a ezitat s─â ia m─âsuri de precau╚Ťie. A fost ├«mpotriva blocajului ╚Öi m─âsurilor de igienizare ╚Öi protec╚Ťie. Ca urmare, America este la ora actual─â ╚Ťar─â cu cea mai mare rat─â de infecta╚Ťi ╚Öi cu cea mai mare mortalitate: 10 milioane de americani infecta╚Ťi, dintre care 240 000 au murit. 

M─âsurile de carantinare au fost implementate t├órziu, cauz├ónd concedieri masive din care au rezultat zeci de milioane de ╚Öomeri, cea mai mare pr─âbu╚Öire a burselor ╚Öi cea mai grav─â recesiune din istoria Americii. Trump era ├«ns─â prea ocupat s─â se certe cu Andrew Cuomo, guvernatorul democrat al statului New York, cu Anthony Fauci, directorul Institutului Na╚Ťional de Alergii ╚Öi Boli Infec╚Ťioase, ╚Öi s─â dea indica╚Ťii despre injectarea cu dezinfectan╚Ťi ├«n corp ce poate ÔÇťstopa infectarea cu coronavirusÔÇŁ. Mul╚Ťi americani i-au urmat indica╚Ťiile ╚Öi au ajuns spitaliza╚Ťi, unii chiar au decedat. Trump a declarat ulterior c─â a fost sarcastic. 

Dac─â ini╚Ťial nu credea ├«n existen╚Ťa coronavirusului, dup─â ce rata infectarilor a crescut, a acuzat China c─â virusul a fost fabricat ├«ntr-un laborator pentru a distruge suprema╚Ťia american─â. 

Trump a refuzat ├«n apari╚Ťiile publice ╚Öi conferin╚Ťele televizate, mai ales pe durata campaniei electorale, s─â poarte masca. A preferat s─â poarte ni╚Öte ochelar caraghio╚Öi. ├Än octombrie s-a infectat ╚Öi el ╚Öi so╚Ťia sa, Melania, cu coronavirus, ├«n urma unei conferin╚Ťe la Casa Alb─â la care au participat sute de persoane. Toat─â Casa Alb─â a devenit un focar de infec╚Ťie, iar Trump a avut parte de un tratament cu Remdesivir pentru a se vindeca, inaccesibil oamenilor de r├ónd. Cu toate astea, tot a continuat s─â-╚Öi men╚Ťin─â atitudinea anti-╚Ötiin╚Ť─â, ba chiar a pretins c─â a fost vindecat de divinitatea protectoare. 

├Än urma uciderii brutale a lui George Floyd, un afro-american, de c─âtre poli╚Ťi╚Öti de culoare alb─â, la Minneapolis, s-au declan╚Öat proteste anti-rasism ├«n toate statele americane. 

Reac╚Ťiile lui Trump la proteste, nep─âsarea fa╚Ť─â de actele de rasism ╚Öi empatia sa fa╚Ť─â de procedurile brutale ale poli╚Ťiei americane au dus la escaladarea protestelor violente organizate de ANTIFA ╚Öi mi╚Öc─ârile #BlackLivesMatter, rezult├ónd jefuirea magazinelor, incendierea ma╚Öinilor de poli╚Ťie, confrunt─âri ├«ntre protestatari ╚Öi poli╚Ťi╚Öti, al╚Ťi afro-americani ├«mpu╚Öc─â╚Ťi de poli╚Ťi╚Öti, statui dobor├óte ale unor personalit─â╚Ťi istorice ce au de╚Ťinut sclavi ├«n contextul trendului ÔÇťCancel CultureÔÇŁ, reac╚Ťiile violente ale adep╚Ťilor mi╚Öc─ârii ÔÇťsuprema╚Ťia alb─âÔÇŁ ╚Öi ale neo-nazi╚Ötilor. 

Marile proteste au fost ╚Öi rezultate de pe urm─â recesiunii, mul╚Ťi americani neav├ónd bani s─â-╚Öi mai pl─âteasc─â chiria sau s─â-╚Öi cumpere alimente. 

Donald Trump poate c─â nu este singurul vinovat, dar ca figura public─â ╚Öi emblematic─â, a demonstrat c─â pur ╚Öi simplu nu-i pas─â de situa╚Ťia Americii, acesta comport├óndu-se mai degrab─â ca un CEO de corpora╚Ťie, nu ca un pre╚Öedinte de ╚Ťar─â care s─â medieze conflictele.

R─âzboiul comercial escaladat cu China, m─âsurile protec╚Ťioniste parc─â inspirate de la dictatori na╚Ťionali╚Öti precum Nicolae Ceau╚Öescu, Kim Jong-un sau Adolf Hitler, tarifele p─âguboase, t─âierea brusc─â a taxelor f─âr─â consult─âri, neascultarea speciali╚Ötilor ├«n economie, au f─âcut c─â America s─â ├«ntre ├«ntr-o recesiune mult mai grav─â dec├ót trebuia. Trump a fost incapabil s─â rezolve problemele economice, ceea ce i-a f─âcut pe ╚Öi mai mul╚Ťi americani indeci╚Öi s─â devin─â sus╚Ťin─âtori ai partidului democrat ╚Öi s─â voteze cu sete ╚Öi ur─â ├«mpotriva lui Trump. Tot mai mul╚Ťi americani au ├«nceput s─â prefere ╚Öi s─â sus╚Ťin─â instaurarea socialismului ├«n Statele Unite ca o reac╚Ťiune la neoconservatorismul ╚Öi capitalismul s─âlbatic al lui Trump care nu are empatie ╚Öi mil─â fa╚Ť─â de cei slabi, cei bolnavi, cei marginaliza╚Ťi ╚Öi cei s─âraci. 

La alegerile din 2020, cel mai mare adversar al lui Trump a fost candidatul democrat Joe Biden, fost vice-pre╚Öedinte din timpul administra╚Ťiei pre╚Öedintelui democrat Barack Obama (anii 2009-2017) care a c├ó╚Ötigat alegerile primare ├«n confruntarea cu al╚Ťi candida╚Ťi democra╚Ťi ca Bernie Sanders, Elisabeth Warren ╚Öi Michael Bloomberg. Vicepre╚Öedintele nominalizat de Donald Trump a fost tot vicepre╚Öedintele republican ├«n func╚Ťie, Mike Pence, iar vicepre╚Öedintele nominalizat de Joe Biden a fost senatoarea democrat─â din California, Kamala Harris. 

Prima dezbatere electoral─â r─âm├óne faimoasa pentru c─â ambii candida╚Ťi s-au ├«ntrerupt ╚Öi insultat reciproc, ├«nc├ót c─â la a treia dezbatere s-a ajuns la implementarea func╚Ťiei de oprirea microfoanelor lor pentru a nu mai vorbi unul peste altul. A doua dezbatere n-a mai avut loc direct din cauza c─â Trump s-a infectat cu coronavirus ╚Öi fiecare candidat a preferat s─â fac─â separat o dezbatere cu spectatori. 

Spre deosebire de alegerile anterioare, acest scrutin electoral a fost nu doar cel mai scump, dar a avut ╚Öi cea mai mare rat─â de participare din istoria Americii - 146 de milioane de americani au votat pe 3 noiembrie 2020 , dintre care vreo 10 milioane au votat prin po╚Öt─â din cauza pandemiei de coronavirus cu c├óteva zile ├«n urm─â. Abia pe 7 noiembrie 2020 s-a putut afla c├ó╚Ötig─âtorul - Joe Biden devine cel de-al 46-lea pre╚Öedinte 23 state , majoritatea considerate democrate precum California, New York, Illinois, Nevada ╚Öi Virginia, ├«n total 290 de voturi electorale ╚Öi un vot popular istoric: 75 milioane de voturi individuale . Donald Trump a ob╚Ťinut 71 milioane de voturi , 23 de state ╚Öi 214 voturi electorale din statele republicane ca Texas, Florida, Ohio, Tennessee ╚Öi Indiana, pierz├ónd alegerile pentru c─â Joe Biden a ob╚Ťinut voturile electorilor din Arizona, Michigan, Georgia, Pennsylvania , Arizona, state pe care Trump le-a ob╚Ťinut la scrutinul din 2016. 

Pentru prima oar─â din 1992 ├«ncoace, un pre╚Öedinte ├«n func╚Ťie a pierdut alegerile preziden╚Ťiale pentru realegere. 

Joe Biden a devenit cel mai b─âtr├ón pre╚Öedinte ales din istorie, iar Kamala Harris, partenerul s─âu de candidatur─â, a devenit prima femeie vice-pre╚Öedinte din istoria Americii (╚Öi primul vice-pre╚Öedinte de origine africano-asiatic─â). 

Trump i-a acuzat pe democra╚Ťi de fraud─â electoral─â ╚Öi a refuzat s─â-╚Öi recunoasc─â ├«nfr├óngerea, ba chiar a amenin╚Ťat c─â se va adresa Cur╚Ťii Supreme. ├Än acest timp, e preocupat cu hobby-ul s─âu, golful. 

Bilan╚Ťul arat─â c─â a fost cel mai incompetent pre╚Öedinteamerican din istorie dup─â James Buchanan care a cauzat secesiunea din anii 1860.  

Nu a fost nicidecum un pre╚Öedinte republican care s─â fi avut performan╚Ť─â lui Abraham Lincoln sau Theodore Roosevelt ├«nc├ót s─â merite un chip sculptat pe Muntele Rushmore (a╚Öa cum ├«╚Öi dorea Trump ├«n grandomania sa).

Trump las─â ├«n urma sa o ╚Ťar─â divizat─â social, aflat─â ├«n haos ╚Öi aproape ├«n pragul colapsului economic. Multe procese pentru evaziune fiscal─â, abuz de putere, h─âr╚Ťuire sexual─â ╚Öi viol ├«l a╚Öteapt─â dup─â ce nu va mai fi pre╚Öedinte, dar mai ales, acuza╚Ťia de interferen╚Ťa Rusiei ├«n alegerile din 2016 ├«nc─â ├«l b├óntuie. 

De-a lungul mandatului, Trump i-a numit pe Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh ╚Öi Amy Coney Barret ca judec─âtori la Curtea Suprem─â, a╚Öadar r─âm├óne de v─âzut cum va fi judecat. Agenda sa ÔÇťAmerica pe primul locÔÇŁ s-a dovedit a fi costisitoare pentru Statele Unite ale Americii, mai degrab─â periclitandu-i pozi╚Ťia de superputere global─â, pe l├óng─â politic─â extern─â extrem de defectuoas─â. 

Politicile izolationiste ╚Öi protec╚Ťioniste implementate de Trump amintesc de cele ale dictatorului comunist na╚Ťionalist Nicolae Ceau╚Öescu ├«n Rom├ónia. 

Conflictele pe plan intern cu institu╚Ťiile federale, cu democra╚Ťii, cu mass-media, scandalurile, actele de corup╚Ťie, partidele costisitoare de golf, incompeten╚Ťa manifestate de administra╚Ťia lui Donald Trump au p─âtat reputa╚Ťia Casei Albe.  

Foto sus: Gage Skidmore / Flickr