Cele mai faimoase inven╚Ťii, afaceri ╚Öi visuri ale lui Elon Musk  jpeg

Cele mai faimoase inven╚Ťii, afaceri ╚Öi visuri ale lui Elon Musk

Elon Musk s-a n─âscut pe 28 iunie 1971 ├«n Pretoria, Africa de Sud. Mama lui, Maye Musk, era un model dietetician din Canada, iar tat─âl s─âu, Eroll Musk, era inginer electromecanic, marinar ╚Öi pilot. A crescut al─âturi de un frate, Kimball, ╚Öi o sor─â, Tosca. De la 10 ani, Elon a fost pasionat de programare ╚Öi la 12 ani a creat jocul video Blastar ╚Öi un program Office Technology pe care le-a v├óndut cu 500 dolari. 

Elon a urmat studiile la Universitatea din Pretoria pentru cinci luni, dar pentru că a vrut să evite serviciul militar obligatoriu din Africa de Sud, s-a transferat în Canada unde a urmat studiile la Universitatea Reginei din Kingston. A studiat apoi fizica la Universitatea din Pennsylvania, a efectuat un stagiu de practică la Institutul de cercetare Pinaccle și și-a definitivat doctoratul la Universitatea Standford din California.

├Än prezent are o avere de aproximativ 40 miliarde de dolari, conduce companiile SpaceX, PayPal, Solar City ╚Öi Tesla, are ╚Öase copii, a fost cuplat cu Justine Wilson, Talulah Riley, Amber Heard ╚Öi Grimes, a avut apari╚Ťii ├«n filmul Iron Man 2 ╚Öi serialul The Big Bang Theory . Este geniu, inginer, proiector industrial, antreprenor ╚Öi o celebritate. De╚Ťine o colec╚Ťie de ma╚Öini electrice ╚Öi cinci locuin╚Ťe de lux ├«n Los Angeles.

Se declară agnostic, este socialist convins, fumează marijuana, e pasionat după filmele SF, tehnologie și automatizare. Dar cum a ajuns Elon Musk un afacerist de succes? El ne spune că prin muncă, că muncește chiar 80-100 ore pe săptămână.

1. Zip2

├Än 1995, Elon Musk, al─âturi fratele s─âu, Kimbal Musk, ╚Öi-a creat prima sa afacere - Zip2, o companie care dezvolta ╚Öi comercializa un ghid urban online cu h─âr╚Ťi ╚Öi pagini aurii pentru publica╚Ťiile de pres─â precum New York Times.

├Än 1999 a v├óndut-o la Compaq (o companie ce dezvolta ╚Öi comercializa calculatoare) pentru 22 milioane de dolari. Compaq a avut dificult─â╚Ťi financiare ├«n competi╚Ťia cu Dell ╚Öi a fost achizi╚Ťionat─â de Hewlett-Packard ├«n 2002.

Zip2 n-a avut o soart─â prea bun─â, dar v├ónzarea sa l-a ├«mbog─â╚Ťit pe Elon Musk ╚Öi i-a dat startul unei cariere de succes ├«n afaceri. Aceasta a fost doar prima sa afacere.

Pagina Zip2 - prima afacere a lui Elon Musk

zip2 jpg jpeg

2. X.com/PayPal

Dac─â face╚Ťi pl─âti cu un card PayPal, privi╚Ťi-l ╚Öi lua╚Ťi aminte c─â Elon Musk a fost cel care l-a ÔÇťinventatÔÇŁ. Elon Musk, cu banii ob╚Ťinu╚Ťi din v├ónzarea companiei Zip2, a fondat X.com ├«n noiembrie 1999, un serviciu financiar online cu pl─â╚Ťi prin email, dar i s-a al─âturat lui Confinity, o companie software din Sillicon Valley, fondat─â de Max Levchin, Peter Thiel, Luke Nosek ├«n 1998.

Prin fuziunea lor a rezultat crearea companiei PayPal ├«n 2001. PayPal este compania american─â ce opereaz─â sistemul de pl─â╚Ťi online la nivel global ╚Öi ofer─â suport pentru transferurile monetare online, fiind ╚Öi o alternativ─â electronic─â la pl─â╚Ťile cash. Musk a r─âmas ├«n pozi╚Ťia de CEO al companiei.

├Än octombrie 2002, PayPal a fost achizi╚Ťionat ╚Öi controlat de eBay p├ón─â ├«n 2015. ├Än 2017 Musk a achizi╚Ťionat domeniul X.com de la PayPal sub motivul c─â reprezint─â o valoare sentimental─â pentru el. PayPal are ├«n prezent 305 milioane de utilizatori ├«n toat─â lumea, 21 800 de angaja╚Ťi, venituri de 17 miliarde de dolari, iar serviciile sale sunt disponibile pe toat─â planeta.

Elon Musk & Peter Thiel - fondatorii sistemului PayPal

Musk 2 jpg jpeg

3. Racheta Falcon (SpaceX)

Pe 6 mai 2002, Elon Musk a fondat compania aerospa╚Ťial─â SpaceX din ini╚Ťiativa de a-╚Öi ├«ndeplini visul, acela de a trimite astronau╚Ťi ╚Öi de a cultiva plante pe Marte prin proiectul conceptualizat del ╚Öi numit ÔÇťMars OasisÔÇŁ. A achizi╚Ťionat rachete ieftine din Rusia, dar le-a returnat c├ónd s-a g├óndit c─â ar putea construi propriul s─âu model de rachet─â, Falcon.

├Än prezent, compania are 7000 de angaja╚Ťi ╚Öi numeroase proiecte inginere╚Öti ├«n derulare. Pe 28 septembrie Elon Musk a lansat pe orbita planetei prima sa rachet─â privat─â cu propulsie lichid─â, Falcon 1, dup─â trei ├«ncerc─âri nereu╚Öite. Iar pe 14 iulie 2009, SpaceX a servit drept contractor ├«n lansarea ╚Öi trimiterea satelitului comercial de observa╚Ťie, RazakSAT (fabricat de Malaysia), tot cu o rachet─â Falcon 1.

Falcon 1 jpg jpeg

Pe 8 decembrie 2010, tot cu ajutorul rachetei Falcon 1, SpaceX a lansat SpaceX Dragon, nava spa╚Ťial─â pentru transport, spre orbita planetei.Printr-o colaborare cu NASA, pe 25 mai 2012, Space X a trimis prima nava spa╚Ťial─â Dragon C2+ pentru a aproviziona astronau╚Ťii de pe Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â Interna╚Ťional─â. ├Än decembrie 2015 a reu╚Öit s─â testeze cu succes ╚Öi s─â ├«ntoarc─â racheta orbital─â Falcon 9 la sol,rachet─â care avea s─â transporte ╚Öi primul satelit al Turkmenistanului pe orbita planetei.

Pe 8 aprilie 2016, SpaceX a re├«ntors racheta Falcon 9 pe o platform─â plutitoare din Oceanul Pacific, fiind eficient─â pentru recuperarea treptei 1 ╚Öi reutilizarea ├«n viitoarele misiuni. Asta ├«n vreme ce nava spa╚Ťial─â Dragon CRS-8 s-a cuplat la ISS. ├Än ciuda multor teste e╚Öuate ╚Öi accidente, Falcon 9 a devenit prima rachet─â spa╚Ťial─â ce poate fi reutilizabil─â par╚Ťial dup─â reintrarea ├«n atmosfer─â ╚Öi capabil─â s─â aterizeze vertical la sol.

├Än 2017 a testat lansarea ╚Öi aterizarea cu succes a unei rachete orbitale recondi╚Ťionat─â. ├Än iunie 2017, SpaceX a lansat primul satelit de telecomunica╚Ťii produs de Bulgaria.

Pe 6 februarie 2018, SpaceX a testat și a lansat cu succes cea mai puternică rachetă din lume la ora actuală, Falcon Heavy.

Racheta Falcon Heavy, cu o ├«n─âl╚Ťime de 70 metri, motoare Merlin, cu dou─â propulsoare suplimentare ata╚Öate, are cea mai mare capacitate de ├«nc─ârcare de sarcini utile pe orbit─â, fiind pe locul doi dup─â rachet─â Saturn V ce a transportat astronau╚Ťii pe Luna ├«n cadrul programului Apollo ├«n anii 1967-1973.

Falcon Heavy poate transporta o greutate de 63 de tone pe orbit─â joas─â a P─âm├óntului. La modulul principal al navei a fost ├«nc─ârcat modelul de ma╚Öin─â electric─â Tesla Roadster din colec╚Ťia proprie a lui Musk, cu un manechin numit ÔÇťStarmanÔÇŁ la volan, propulsat─â ╚Öi plasat─â pe traiectoria Terrei.

Roadster jpg jpeg

Cele dou─â propulsoarele ata╚Öate de rachet─â au aterizat cu succes la sol ├«n sincron, pe sta╚Ťia aerian─â Cape Canaveral. Aveau s─â fie refolosite ├«n misiunile viitoare. S-a ├«ncercat ├«ntoarcerea nucleului central la sta╚Ťia spa╚Ťial─â plutitoare din Oceanul Pacific, denumit─â sugestiv ÔÇťBine├«n╚Ťeles c─â ├«nc─â te iubescÔÇŁ.

Dar dou─â dintre cele trei motoare ale sale nu au pornit ╚Öi nucleul central s-a pr─âbu╚Öit ├«n ocean la 100 de metri de sta╚Ťia spa╚Ťial─â plutitoare. ├Äns─â cel pu╚Ťin, ma╚Öina lui Elon Musk ╚Öi-a ├«ndeplinit misiunea de a efectua prima rota╚Ťie ├«n jurul Soarelui dup─â un an, ajung├ónd ╚Öi la o distan╚Ť─â mic─â fa╚Ť─â de Marte - 7 milioane km. Va continua s─â orbiteze ├«n jurul Soarelui miliarde de ani de acum ├«nainte.

Pe 2 martie 2019, SpaceX a trimis nava reutilizabil─â Dragon V2 care a andocat cu Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â Interna╚Ťional─â. Capsula cargou era ini╚Ťial destinat─â pentru transportarea de m─ârfuri ├«n 2013, dar ├«n prezent are capacitatea de a transporta ╚Öapte astronau╚Ťi de la Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â pe P─âm├ónt. Cinci zile a fost andocat─â de Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â Interna╚Ťional─â, iar pe 8 martie s-a ├«ntors pe Terra, ameriz├ónd cu succes ├«n Oceanul Atlantic, ├«ns─â f─âr─â echipaj, fiind ├«nc─â ├«n faza de testare.

Pe 9 decembrie a fost lansat─â din nou ╚Öi andocat─â de Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â Interna╚Ťional─â, transport├ónd provizii, un robot ╚Öi ╚Öoareci drept cobai c─âtre astronau╚Ťi.

Pe 27 mai 2020 e planificat primul zbor al navei Dragon 2 cu echipaj de astronau╚Ťi la bord ce vor fi transporta╚Ťi spre Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â Interna╚Ťional─â.

Falcon 2 jpg jpeg

A dezv─âluit c─â Falcon Heavy nu va transporta astronau╚Ťi, ci doar sateli╚Ťi militari de spionaj ╚Öi alte obiecte de mare tonaj. Dar pl─ânuie╚Öte s─â dezvolte naveta spa╚Ťial─â SpaceX Starship care urmeaz─â s─â fie testat─â ├«n 2020 ╚Öi ar putea s─â transporte astronau╚Ťi ╚Öi turi╚Öti spa╚Ťiali pe orbita Terrei, pe Lun─â ╚Öi pe Marte. ├Än orice caz, e meritul lui Musk c─â a reu╚Öit s─â creeze rachete spa╚Ťiale ieftine ╚Öi reutilizabile. Principalul competitor al lui SpaceX este Blue Origin de╚Ťinut de Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, cel mai mare inamic al lui Elon Musk. Cei doi se r─âzboiesc pe Twitter de ani buni prin tachin─âri reciproce.

4. Masina electrica (Tesla Inc.)

Pe 1 iulie 2003, Elon Musk a fondat compania Tesla Inc., cunoscut─â anterior ca Tesla Motors. Compania respectiv─â produce automobile electrice cu baterii pentru a diminua astfel rata polu─ârii produs─â de automobilele pe baz─â de carburan╚Ťi. ╚śi nu doar ma╚Öini electrice, ci ╚Öi ma╚Öin─ârii de ansamblat componentele auto.

Tehnologia automobilelor electrice nu e nou─â, c─âci prima ma╚Öin─â electric─â a fost inventat─â ├«n 1881 de c─âtre inginerul englez Thomas Parker. Dar Elon Musk a ├«ncercat s─â fac─â tehnologia mai accesibil─â, s─â produc─â ma╚Öini electrice mai ieftine, cu motoare mai puternice, cu acumulatori mai buni pentru a nu se desc─ârca rapid ╚Öi a ├«ncurajat instalarea sta╚Ťiilor de ├«nc─ârcare electric─â pe multe ╚Öoselele americane.

Primul model de automobil electric scos la v├ónzare a fost Tesla Roadster ├«n 2008, la pre╚Ťul de 109 000 dolari, fiind ╚Öi primul cu acumulator litiu-ion ╚Öi care putea s─â parcurg─â o distan╚Ť─â mai mare de 320 km. Pentru a-i aniversa lansarea, 10 ani mai t├órziu, pe 6 februarie 2018 a lansat o rachet─â Falcon Heavy cu un model Tesla Roadster care ╚Öi ├«n prezent orbiteaz─â P─âm├óntul.

tesla S jpg jpeg

├Än 2012, a fost lansat modelul Tesla S capabil s─â parcurg─â 473 km, cu 300-691 cai-putere, la pre╚Ťul de 57 000 dolari, fiind v├óndute 110 000 exemplare. ├Än 2015 a fost lansat Tesla Model X la pre╚Ť de 80 000 dolari, iar ├«n 2017 a fost lansat Tesla Model 3 la pre╚Ťul de 35 000 dolari.

Ultimul model lansat este Tesla Model Y. Dup─â o ├«nc─ârcare electric─â, poate parcurge o distan╚Ť─â de peste 500 km, poate atinge vitez─â de 249 km/ora iar pre╚Ťurile de v├ónzare variaz─â de la 39 000 la 60 000 dolari.

├Än noiembrie 2019 compania a dezv─âluit camionul Tesla Cybertruck, un vehicul blindat cu aspect inedit. Prezentarea n-a fost reu╚Öit─â din cauza unei defec╚Ťiuni, geamurile fiind sparte. Dar compania Tesla promite c─â-l va ├«mbun─ât─â╚Ťi, iar ├«n viitorul apropiat ar putea servi drept mijloc de transport pentru pompieri, poli╚Ťie ╚Öi armat─â datorit─â ├«nveli╚Öului blindat.

Elon Musk ╚Öi-a propus s─â creeze ╚Öi un avion cu reac╚Ťie supersonic ╚Öi electric, capabil de decolare ╚Öi aterizare vertical─â.

Compania Tesla are un capital de 166 miliarde de dolari ╚Öi un viitor str─âlucit av├ónd ├«n vedere c─â multe dintre guvernele lumii care au semnat acordul climatic de la Paris ├«n 2015 au ├«nceput s─â suprataxeze poluarea ╚Öi s─â creeze noi taxe ÔÇťverziÔÇŁ pentru ╚Öoferii de automobile pe baza de carburan╚Ťi.

Cybertruk jpg jpeg

Tesla, crea╚Ťia lui Elon Musk, a f─âcut un pas timid pe pia╚Ť─â, dar s─â nu uit─âm c─â la fel a fost ╚Öi ├«n cazul lui Henry Ford care ├«n 1908 a lansat Ford Model T, primul automobil accesibil clasei de mijloc, produs ├«n numai 10 000 de exemplare ╚Öi v├óndut la pre╚Ťul de 825 dolari. Tot ├«n 1908 a fost fondat General Motors care a lansat modelul Chevrolet 490 ├«n 2018.

Au trebuit s─â treac─â decenii p├ón─â c├ónd Ford Motor Company ╚Öi General Motors s─â devin─â marii juc─âtori de pe pia╚Ť─â industriei auto, ╚Öi toate acestea dup─â ╚Öase milenii ├«n care omul a folosit calul drept principalul mijloc de transport. Tesla ar putea avea o ascensiune mai rapid─â, iar modelele sale de automobile electrice ar putea deveni accesibile popula╚Ťiei mai repede dec├ót s-ar putea anticipa.

5. Solar City - acoperișuri fotovoltaice

Imagina╚Ťi-v─â un viitor ├«n care vom avea ma╚Öini electrice ╚Öi s─â tr─âim ├«n locuin╚Ťe alimentate cu energie solar─â, iar stilul nostru de via╚Ť─â s─â nu mai aib─â impact negativ asupra biosferei planetei. Asta ├«╚Öi dore╚Öte ╚Öi Elon Musk!

Solar City a fost fondat─â de fra╚Ťii Peter ╚Öi Lyndon Reve ├«n 2006 la sugestia v─ârului lor, Elon Musk care a devenit ╚Öeful acesteia.

Compania a produs panouri solare capabile s─â genereze 400 megawa╚Ťi.

Solar City fost achizi╚Ťionat─â de Tesla ├«n 2016 pentru 2,6 miliarde de dolari. Musk inten╚Ťioneaz─â s─â construiasc─â locuin╚Ťe cu acoperi╚Öuri fotovoltaice ╚Öi fabrici de baterii. Vrea s─â ├«ncurajeze oamenii s─â tr─âiasc─â un stil de via╚Ť─â ecologist. ├Än c├óteva decenii am putea asista la cl─âdirea primelor ora╚Öe alimentate doar de panouri solare.

solar jpg jpeg

6. Starlink

Ce sunt acele lumini╚Ťe care se deplaseaz─â pe cerul nop╚Ťii ├«n ╚Öiruri ordonate ca un ╚Öirag de m─ârgele luminoase? Flote de nave extraterestre? Nu!

Sunt sateli╚Ťii Starlink de dimensiuni mici lansa╚Ťi de SpaceX! Pe 22 februarie 2018, SpaceX a trimis pe orbita planetei doi sateli╚Ťi Starlink cu o rachet─â Falcon 9 Full Thrust. Misiunea s-a dovedit a fi una de succes.

Pe 24 mai 2019 a mai trimis ├«nc─â 60 de sateli╚Ťi cu o rachet─â Falcon 9 Block 5. A aterizat ├«napoi pe P─âm├ónt. Aceea╚Öi rachet─â a mai trimis trimis ├«nc─â 60 sateli╚Ťi pe orbit─â pe 11 noiembrie 2019.

S-a ├«ntors pe P─âm├ónt, iar pe 7 ianuarie 2020 a mai lansat ├«nc─â al╚Ťi 60 de sateli╚Ťi pe orbit─â.

starlink jpg jpeg

Ultimii 60 de sateli╚Ťi au fost plasa╚Ťi pe orbit─â planetei pe 22 aprilie 2020. Dup─â opt misiuni de succes, aceea╚Öi rachet─â Falcon 9 Block 5 a plasat p├ón─â ├«n prezent 422 de sateli╚Ťi pe orbita Terrei. Dar ce urm─âre╚Öte Elon Musk?

Vrea s─â creeze o constela╚Ťie de 12 000 de sateli╚Ťi pentru a asigura p─âm├óntenilor un acces mai facil la internet, func╚Ťion├ónd ├«n combina╚Ťie cu sta╚Ťiile de emisie-recep╚Ťie terestre. Unii sateli╚Ťi ar putea fi v├óndu╚Ťi ├«n scopuri ╚Ötiin╚Ťifice, militare sau meteorologice. Dar unii savan╚Ťi ╚Öi-au exprimat ├«ngrijorarea privind poluarea orbitei planetei cu resturi ╚Öi gunoaie spa╚Ťiale ╚Öi ar putea periclita viitoarele misiuni spa╚Ťiale.

7. The Boring Company

├Än decembrie 2016, Elon Musk a fondat The Boring Company, o companie de construc╚Ťii ├«n infrastructur─â ╚Öi tunele concentrat─â pe tunelele optimizate pentru ma╚Öini electrice, dar ╚Öi capsulele Hyperloop. Musk viseaz─â s─â construiasc─â o re╚Ťea de tuneluri subterane pentru automobilele de mare vitez─â ├«n Las Vegas.

Construc╚Ťia primului tunel cost─â 35-55 milioane de dolari ╚Öi se va ├«ntinde pe 81 de hectare, ╚Öi va lega centrul ora╚Öului Las Vegas, cu bulevardul cu cazinouri ╚Öi hoteluri de aeroport. Mii de ma╚Öini electrice ╚Öi autonome f─âr─â ╚Öofer vor putea circula ├«n acel tunel cu vitez─â de 250 km/ora. ├Än decembrie 2018 a fost finalizat ╚Öi deschis primul tunel ├«n Los Angeles.

tunel jpg jpeg

8. Submarinul pentru copii

Pe 23 iunie 2018, 12 copii ╚Öi antrenorul lor au r─âmas bloca╚Ťi ├«ntr-o pe╚Ötera din Thailanda ├«n urm─â unei inunda╚Ťii. Salvarea avea s─â fie foarte dificil─â. Dar Elon Musk ╚Öi-a propus s─â salveze copii ├«n mod inedit. A proiectat un submarin cu tub de oxigen, caren─â construit─â dintr-o rachet─â Falcon, ├«ntr-o form─â robust─â pentru a fi ghidat─â prin tunele de doi scufund─âtori.

Autorit─â╚Ťile thailandeze au refuzat s─â-i foloseasc─â inven╚Ťia, iar copiii ╚Öi instructorul au fost salva╚Ťi dup─â ce 10 000 de oameni ╚Öi 100 de scufund─âtori au fost implica╚Ťi ├«n opera╚Ťiunea de salvare care a durat 18 zile. Dar inven╚Ťia lui Elon Musk ar putea fi util─â ├«n viitoarele opera╚Ťiuni de salvare.

9. OpenAI

Pe 11 decembrie 2015, Elon Musk ╚Öi programatorul Sam Altman au lansat compania OpenAI. Scopul companiei e s─â creeze o inteligen╚Ť─â artificial─â prietenoas─â cu oamenii ╚Öi care s─â lucreze ├«n beneficiul omenirii. Musk inten╚Ťioneaz─â c─â Tesla s─â fabrice ma╚Öini electrice autonome, f─âr─â ╚Öofer, iar OpenAI ar putea s─â-i programeze automobilele.

├Än 2016, compania a lansat OpenAI Gym, o platform─â pentru cercetare. Gym ├«╚Öi propune s─â ofere o modalitate prin care inteligen╚Ť─â artificial─â s─â fie u╚Öor configurat─â ├«ntr-o varietate de medii diferite, de la recunoa╚Öterea facial─â la ├«nv─â╚Ťarea supravegheat─â.

Robot care a rezolvat cubul Rubik

rubik jpg jpeg

Un alt produs lansat de OpenAI este RoboSumo, un model robotic capabil s─â ├«nve╚Ťe s─â se mi╚Öte ╚Öi s─â-╚Öi contracareze adversarul ├«n ring. OpenAI Five este un set de boti folosi╚Ťi ├«n partidele din jocul video Dota 2 ╚Öi ├«nva╚Ť─â s─â joace ├«mpotriva juc─âtorilor umani. Dactyl este programat s─â instruiasc─â un robot Shadow Hand, iar GPT-2 este un model de limbaj de programare. ├Än 2019, OpenAI a anun╚Ťat c─â a dezvoltat un bra╚Ť robotic care a putut rezolva un cub rubik, fiind controlat de o inteligen╚Ť─â artificial─â.

10. Neuralink

├Än iulie 2016, Elon Musk a fondat Neuralink, o companie neurotehnologica care are drept scop dezvoltarea interfatei creier-computer, dar ╚Öi tratarea afec╚Ťiunilor neurologice. Prin implantarea unui dispozitiv pe creier ╚Öi declan╚Öarea conexiunii prin impulsuri, oamenii vor putea cu puterea g├óndului s─â acceseze computerele ╚Öi s─â navigheze pe internet ori s─â programeze. Sau vor putea chiar s─â transmit─â mesaje pe telefon cu puterea min╚Ťii. S-ar putea crea o super re╚Ťea wireless ╚Öi chiar am putea ajunge s─â comunic─âm telepatic.

Interfa╚Ťa creier-calculator

interfata jpg jpeg

Neuralink lucreaz─â ├«n prezent la un dispozitiv similar ma╚Öinii de cusut, capabil s─â implanteze ├«n creier electrozi, ÔÇťfireÔÇŁ transmi╚Ť─âtoare, sub╚Ťiri de 4-6 micrometri. Elon Musk sus╚Ťine c─â a f─âcut teste cu succes pe ╚Öoareci ╚Öi a declarat c─â o maimu╚Ť─â c─âreia i-a fost implantat─â electrozi a putut s─â controleze un computer, Neuralink a anun╚Ťat c─â vor fi efectuate experimente ╚Öi pe oameni ├«n viitorul apropiat, poate chiar ├«n anul 2020. Va fi Elon Musk cel care va transforma oamenii ├«n cyborgi?

11. Hyperloop

Imagineaz─â-╚Ťi cum ar fi s─â c─âl─âtore╚Öti de la New York City p├ón─â ├«n Los Angeles ├«n doar 45 de minute. Elon Musk spunea ├«n 2012 c─â peste c├óteva decenii va fi posibil prin noul mijloc de transport ├«n comun pentru pasagerii viitorului, inventat ╚Öi proiectat chiar de el. Se nume╚Öte Hyperloop ╚Öi este o re╚Ťea de tuneluri ╚Öi capsule de transport ├«n vid, cu levita╚Ťie magnetic─â la baz─â, care c─âl─âtoresc cu 1500 km/ora f─âr─â fric╚Ťiune.

Transportarea pasagerilor prin tuburi pneumatice nu este ceva nou, fiind conceptualizat ├«n 1812 de inginerul britanic George Medhurst care scria o carte prin care detalia un sistem de transport care s─â presupun─â containere ce transporta pasageri ╚Öi m─ârfuri prin tuburi etan╚Öe, propulsate de aer. Proiectul este inspirat ╚Öi dup─â trenurile de levita╚Ťie magnetic─â Maglev.

├Än prezent, o serie de companii sunt preocupate de dezvoltarea noului sistem de transport: companii americane ca Virgin Hyperloop One, Hyperloop Transportation Technologies, TransPod Canada, DGWHyperloop India, Arrivo din Los Angeles, Hardt Global Mobility din ╚Ü─ârile de Jos, HyperChariot din Santa Monica, Zeleros din Spania ╚Öi Hyper Polonia. Mii de capsule ╚Öi containere se vor deplasa la viteze supersonice pe o re╚Ťea de tulenuri ├«ntre ora╚Öe.

Deja se pl─ânuie╚Öte construirea primiilor linii ╚Öi tuneluri ├«n Statele Unite ale Americii. ├Än 2013 a fost propus─â o rut─â dintre ora╚Öele Las Vegas, San Francisco, Los Angeles, Sacramento, San Diego ╚Öi Anarheim prin coridorul Interstate 5 ╚Öi toat─â ruta ar putea fi parcurs─â ├«n 35 minute. Poten╚Ťialul proiectului a convins ╚Öi alte state s─â pl─ânuiasc─â implementarea sistemului de transport.

Canada vrea construirea rutei dintre Toronto ╚Öi Montreal, ├«n India am putea c─âl─âtori ├«ntre Mumbai ╚Öi Delhi, Florida: Miami-Orlando, Texas : Dallas-Laredo-Houston, Illinois: Chicago- Columbus-Pittsburgh, Mexic : Mexico City- Guadalajara, Emiratele Arabe Unite: Abu Dhabi-Dubai, Regatul Unit - Edinburgh-Londra, Polonia: Glasgow-Liveropool, ba chiar s-au propus ╚Öi rute transna╚Ťionale precum Cluj- Bucure╚Öti-Chi╚Öin─âu sau BratislavaÔÇöBrnoÔÇöPraga.

S-a estimat c─â numai construirea tunelului Hyperloop dintre Los Angeles-San Francisco ar putea costa 6-7 miliarde de dolari, iar containerele ar putea transporta pasageri ╚Öi vehicule, de╚Öi anali╚Ötii ar estima c─â ar necesit─â mai mul╚Ťi bani pentru ├«ntre╚Ťinere.

Până în prezent, SpaceX a construit un tunel de 1,6 km pentru transportarea containerelor în Hawthorne, California.Hyperloop ar putea deveni o alternativă mai ieftină și mai putin poluantă la transportul aerian.

Hyperloop jpg jpeg

Pare dificil ╚Öi costisitor, dar s─â ne g├óndim c─â ├«n 1804 a fost construit─â prima linie ferat─â pe care a circulat o locomotiv─â cu aburi, ├«n condi╚Ťie ├«n care liniile feroviare pentru minerit existau din secolul XVI.

Abia în 1830 s-a construit prima linie feroviară publică pe care circulă un tren și transporta pasager - ruta feroviară Liverpool-Manchester. În 1916 a fost finalizată ruta trans-siberiană, cea mai lungă linie feroviară din lume, de 9000 km, timp în care trenul era cel mai utilizat mijloc de transport în comun în perioada primului război mondial.

De la conceptualizarea din anii 1900-1937 la punere ├«n aplicare ├«n 1984 ╚Öi transportarea pasagerilor, au trecut 50-80 ani c─â trenul Maglev de mare vitez─â s─â fie dezvoltat. De la prima locomotiv─â cu aburi p├ón─â la primul tren magnetic au trecut aproximativ dou─â secole. A trecut mult timp c─â sistemul feroviar s─â fie implementat la nivel global. O evolu╚Ťie lent─â o va avea ╚Öi sistemul de transport Hyperloop.

12. Colonizarea spa╚Ťial─â?

marte jpg jpeg

Dac─â SpaceX va reu╚Öi s─â trimit─â primul echipaj de astronau╚Ťi NASA prin capsula Crew Dragon spre Sta╚Ťia Spa╚Ťial─â Interna╚Ťional─â pe 27 mai 2020, Elon Musk va putea avea m├óna liber─â ├«n trimiterea astronau╚Ťilor ├«n spa╚Ťiu. Iar turismul spa╚Ťial privat ar putea lua amploare ├«n anii urm─âtori. ├Än 2021, chiar el ├«nsu╚Öi vrea s─â fac─â o c─âl─âtorie spa╚Ťial─â spre ISS.

Elon Musk dorește într-un viitor apropiat să trimită rachete spre Lună care să aselenizeze, apoi să decoleze și să le aducă înapoi pe Pământ.

Starship jpg jpeg

Pl─ânuie╚Öte c─â ├«n 2023 s─â-l trimit─â pe miliardarul japonez Yusaku Maezawa la bordul noii navete spa╚Ťiale Starship pentru a face o traiectorie circumlunar─â timp de 6 zile ├«n jurul Lunii, ├«n cadrul proiectului ÔÇťdearMoonÔÇŁ. Echipajul va include arti╚Öti, regizorul Damien Chazelle (produc─âtorul filmelor La La Land ╚Öi First Man) ╚Öi astronau╚Ťi califica╚Ťi. Elon Musk inten╚Ťioneaz─â s─â trimit─â printr-o rachet─â Super Heavy o nav─â Dragon 2 modificat─â pe solul mar╚Ťian, dou─â capsule orbitale Dragon pe orbit─â planetei mar╚Ťiene, rovere ╚Öi robo╚Ťi pe Marte care s─â construiasc─â o central─â.

Cu toate c─â nu prea pare o dat─â realizabil─â, Elon Musk vrea s─â trimit─â primul echipaj de astronau╚Ťi pe Marte ├«n 2024, tot cu ajutorul noii nave spa╚Ťiale Starship. Elon Musk sper─â c─â p├ón─â la finalul vie╚Ťii sale s─â pun─â bazele unor colonii lunare ╚Öi mar╚Ťiene care s─â se extind─â ├«n urm─âtoarele secole.Pare dificil, dar nu ╚Öi pentru Elon Musk care ╚Öi-a dep─â╚Öit limitele, a ├«nv─â╚Ťat din gre╚Öeli, a fost perseverent, dezvolt├ónd afaceri ╚Öi aduc├ónd inova╚Ťii ├«n beneficiul omenirii.