ÔÇ×Adev─âratul fiu al libert─â┼úiiÔÇŁ  Tadeusz Ko┼Ťciuszko (1746 1817) jpeg

ÔÇ×Adev─âratul fiu al libert─â┼úiiÔÇŁ. Tadeusz Ko┼Ťciuszko (1746-1817)

Musafirii invita┼úi la recep╚Ťia organizat─â la Paris, ├«n aprilie 1814, de c─âtre ┼úarul Alexandru I, au fost martorii unei scene neobi┼čnuite. ├Änt├ómpin├ónd la intrare un b─ârbat ├«n v├órst─â ┼či modest ├«mbr─âcat, ┼úarul Rusiei ┼či fratele s─âu, prin┼úul Constantin, l-au condus printre cei aduna┼úi strig├ónd: ÔÇ×Loc, face┼úi loc pentru marele om!ÔÇŁ. Omagiul adus de c─âtre ╚Ťar lui Ko┼Ťciuszko, oaspetele de onoare din seara respectiv─â, i-a mirat pe unii ÔÇô nu mul╚Ťi ÔÇô dintre cei prezen╚Ťi ├«n sal─â. Aprecierea, manifestat─â public, fa┼ú─â de eroul Poloniei ┼či Americii, de c─âtre cineva care cocheta cu ideile liberale, li s-a p─ârut ceva absolut normal.  

Tadeusz, al patrulea copil al lui Ludwik ┼či al Tekl─âi Ko┼Ťciuszko, a venit pe lume ├«n februarie 1746, ├«n Mereczowszczyzna, o mic─â localitate, aflat─â azi ├«n sudul Bielorusiei. P─ârin┼úii lui se tr─âgeau din ┼čleaht─â (nobilime), ceea ce i-a asigurat drepturi civile ┼či politice depline, ├«n Republica Celor Dou─â Na┼úiuni (numit─â de str─âini Regatul Polonez sau simplu, Polonia), acestea fiindu-le garantate doar polonezilor ╚Öi lituanienilor poloniza┼úi, care f─âceau parte din nobilime.  

Caracterul statului, bazat pe uniunea dintre Regatul Polonez ┼či Marele Ducat al Lituaniei, s-a cristalizat ├«n secolul al XVI-lea. Tr─âs─âtura sa principal─â era preponderen╚Ťa decisiv─â a parlamentului nobililor (seimul) asupra puterii executive, aflate ├«n m├óinile regelui. Privit─â de c─âtre ┼čleaht─â cu ne├«ncredere ┼či considerat─â un instrument menit s─â-i limiteze libert─â┼úile, administra┼úia statului era slab dezvoltat─â. Pe plan local, multe din func┼úiile administra┼úiei erau ├«ndeplinite de adun─ârile locale ale nobilimii. Extrem de numeroas─â, ├«n compara┼úie cu alte state europene, ┼čleahta reprezenta 8 p├ón─â la 10% din popula┼úia ┼ú─ârii ╚Öi se bucura de o serie de privilegii economice, juridice ┼či politice, inclusiv de dreptul de alegere a regelui. Acest sistem a func┼úionat p├ón─â spre sf├ór┼čitul secolului al XVII-lea. Cu c├óteva decenii ├«nainte de na┼čterea eroului acestei evoc─âri, simptomele crizei erau vizibile ╚Öi pentru cel mai simplu observator al vie┼úii publice. Istoricii care se ocup─â cu studiul regimului politic polonez atrag aten┼úia asupra mai multor factori care au f─âcut ca Republica, c├óndva una dintre puterile europene ├«n aceast─â parte a continentului, s─â fie, la ├«nceputul secolului al XVIII-lea, un stat ├«ntins ├«nc─â dar slab.

Un stat slab ┼či controlat de Rusia 

Unul dintre factori este reprezentat de r─âzboaiele cu Moscova, Suedia ┼či Turcia desf─â┼čurate f─âr─â ├«ncetare, pe tot parcursul secolului al XVII-lea. Distrugerile care le-au urmat au dus la ruinarea multor nobili, apar╚Ťin├ónd a╚Öa-numitei nobilimi mijlocii (aveau ├«n proprietate unul p├ón─â la c├óteva sate), care reprezentau contraponderea politic─â pentru magna╚Ťi (magnat ÔÇô nobil din stratul superior al nobilimii poloneze ÔÇô n.tr.; din latin─â magnus ÔÇô mare), posesori ai unor ├«ntinse propriet─â┼úi funciare. Indiferent de m─ârimea averii, to┼úi membrii ┼čleahtei erau, formal, egali ├«ntre ei. Totu┼či, ├«n secolul al XVIII-lea, magna┼úii erau cei care influen┼úau din ce ├«n ce mai mult via┼úa politic─â, deoarece nobilii cu averi mici sau f─âr─â avere deveniser─â dependen╚Ťi din punct de vedere financiar de ace╚Ötia (deveniser─â clien╚Ťii lor ÔÇô n.tr.). Disputele dintre diversele fac┼úiuni ale magna┼úilor paralizau statul ┼či u┼čurau amestecul Austriei, Prusiei ┼či Rusiei ÔÇô vecinii, din ce ├«n ce mai puternici, ai Regatului Polonez ÔÇô ├«n treburile interne ale acestuia. ├Än 1764, ├«n timpul alegerii regelui, ┼úarina Ecaterina a sprijinit una dintre fac┼úiunile magna┼úilor ┼či l-a pus pe tron pe Stanis┼éaw August Poniatowski (ultimul rege al Poloniei, 1764-1795 ÔÇô n.tr.), candidatul s─âu. Noul rege era un om educat ┼či iubitor de art─â, iar ca politician era con┼čtient de necesitatea reformelor pentru ├«nt─ârirea statului. De┼či fusese legat de Ecaterina printr-o rela┼úie amoroas─â, aceasta n-a influen┼úat ├«n nici un fel politica Rusiei fa┼ú─â de Polonia. Ca urmare, ├«n urm─âtoarele decenii, cu sau f─âr─â scrupule, dar ├«ntotdeauna cu efect, Rusia s-a amestecat ├«n treburile interne ale Republicii. Sprijinea acele proiecte regale care nu urm─âreau limitarea puterilor Seimului, m─ârirea veniturilor tezaurului sau ├«nt─ârirea armatei. Devenit─â un stat slab ┼či controlat de Rusia, Polonia urma s─â ├«ndeplineasc─â rolul de stat-tampon, ├«ntre Imperiul ┼óarist, pe de o parte, ╚Öi Rusia ┼či Austria, de cealalt─â parte.

Liberum veto 

Punerea ├«n practic─â a strategiei mai sus amintite u┼čura rivalitatea dintre fac┼úiunile magna┼úilor ┼či disputele din jurul planurilor reformatoare, sprijinite de o parte a ┼čleahtei ┼či de or─â┼čenii boga┼úi. Cea mai mare parte a nobilimii se ├«mpotrivea ├«ns─â, tem├óndu-se c─â democra┼úia nobiliar─â va fi ├«nlocuit─â cu monarhia absolut─â. Planurile de ├«nt─ârire a statului trezeau ne├«ncrederea sau chiar du┼čm─ânia celor care considerau perfect regimul politic bazat pe principii neschimbate de secole, ├«ntre care cel mai important era liberum veto (din latin─â, ├«n traducere liber─â: ÔÇ×nu permitÔÇŁ), acesta permi╚Ť├ónd ├«ntreruperea lucr─ârilor Seimului ├«n orice moment, ca urmare a ├«mpotrivirii chiar ╚Öi a unui singur deputat. ├Än copil─âria ┼či la ├«nceputul adolescen┼úei lui Tadeusz Ko┼Ťciuszko, via┼úa politic─â era dominat─â de dou─â tendin┼úe; pe de o parte amestecul marilor puteri vecine ÔÇô din ce ├«n ce mai mare ÔÇô ├«n treburile interne ale Poloniei, ├«n special al Rusiei, iar de partea cealalt─â, c├ó┼čtig├ónd din ce ├«n ce mai mult teren, ideea necesit─â┼úii reformelor institu╚Ťionale, care vor transforma Polonia ├«ntr-un stat capabil s─â-┼či apere independen┼úa. Ambele aveau s─â joace un rol important ├«n evolu┼úia ulterioar─â a statului.

Educa┼úia ├«n cadrul ┼×colii de Cade┼úi, hot─âr├ótoare 

Familia Ko┼Ťciuszko apar╚Ťinea nobilimii mijlocii. S-a bucurat de mult respect, deoarece, timp de dou─â secole (XVI-XVIII), membrii ei au fost ale┼či ├«n adun─ârile locale ale nobilimii. De┼či veniturile familiei sc─âdeau treptat, ├«n anii copil─âriei lui Tadeusz, acestea erau ├«nc─â importante, ceea ce i-a permis tat─âlui s─âu s─â-l trimit─â, ├«mpreun─â cu fratele mai mare, ├«ntr-unul dintre ora┼čele ├«nvecinate, la o ┼čcoal─â organizat─â de Ordinul Piarilor (ordin c─âlug─âresc romano-catolic, ├«nfiin╚Ťat de Papa Grigore al XV-lea, la 18 noiembrie 1621, a c─ârui misiune era educarea tineretului ÔÇô n.tr.). Dup─â c├ó┼úiva ani, cei doi fra┼úi au renun┼úat la ┼čcoal─â, din pricina mor┼úii timpurii a tat─âlui lor ┼či a ├«nr─âut─â┼úirii situa┼úiei financiare a familiei. Tadeusz ┼či-a reluat studiile cinci ani mai t├órziu.

Posibilitatea continu─ârii acestora s-a deschis ├«n fa┼úa sa, odat─â cu urcarea pe tron a lui Stanis┼éaw August. ├Än 1765, ├«ndeplinind astfel una dintre promisiunile f─âcute ┼čleahtei ├«nainte de a deveni rege, acesta a ├«nfiin╚Ťat ┼×coala de Cade┼úi, ├«n care urmau s─â fie preg─âti╚Ťi viitorii ofi┼úeri ┼či func┼úionari de stat. Educa┼úia se baza pe programe moderne de ├«nv─â┼úare, puse ├«n practic─â cu ajutorul profesorilor cu experien┼ú─â, printre care se g─âseau speciali┼čti nem┼úi, francezi sau englezi.

1 polo jpg jpeg

├Änfiin┼úarea ┼čcolii superioare, ├«n care era instruit─â elita ofi┼úerilor ┼či a func┼úionarilor de stat, demonstra popularitatea cresc├ónd─â a ideilor iluministe ├«n Polonia. Unui adolescent de 19 ani, cum era atunci Ko┼Ťciuszko, i se oferea ┼čansa unui alt tip de educa┼úie, care dep─â┼čea cu mult canonul educa┼úiei primite de micul nobil de provincie, ├«ntr-o ┼čcoal─â bisericeasc─â. Ca elev al ┼×colii de Cade┼úi, a ├«nv─â┼úat limbi str─âine, istorie, matematic─â, fizic─â, inginerie militar─â, strategie, tactic─â ┼či a studiat operele marilor filozofi. Din acest nou model de educa┼úie nu lipseau lec┼úiile de dans, scrim─â sau de bune maniere. Scopul ┼×colii de Cade┼úi era nu numai acela de a preg─âti viitori func┼úionari ┼či ofi┼úeri, ci ┼či de a forma buni cet─â┼úeni ÔÇô ├«n sensul modern al cuv├óntului ÔÇô , de data aceasta nu membri ai ┼čleahtei, ci cadre gata s─â slujeasc─â statul ┼či tuturor locuitorilor acestuia. Se pare c─â multe din deciziile luate mai t├órziu de Ko┼Ťciuszko au avut la baz─â principii dob├óndite ├«n anii petrecu┼úi la ┼×coala de Cade┼úi din Var╚Öovia.

Prima ├«mp─âr┼úire a Poloniei 

La ├«ncheierea celor cinci ani de studiu, dovedind reale calit─â┼úi ├«n domeniul ingineriei militare, Ko┼Ťciuszko pleac─â la Paris, ca bursier al majest─â┼úii sale, unde trebuia ÔÇ×s─â se perfec┼úioneze ├«n ┼čtiin┼úeÔÇŁ, ├«n special ├«n ÔÇ×arhitectur─â militar─â, artilerie ┼či tactic─âÔÇŁ. A revenit ├«n Polonia dup─â 4 ani. ├Än timpul studiilor la Paris, situa┼úia politic─â a Poloniei s-a ├«nr─âut─â┼úit dramatic. Acea parte a ┼čleahtei, care se ├«mpotrivea amestecului Rusiei ├«n treburile interne ale ┼ú─ârii ┼či critica atitudinea umil─â a regelui ├«n fa┼úa Ecaterinei a II-a, a organizat o confedera┼úie ├«ndreptat─â ├«mpotriva puterii, ceea ce a dus la izbucnirea unui conflict ├«ntins pe mai mul┼úi ani.

Armata regal─â, sprijinit─â de unit─â┼úi ruse┼čti, a reu┼čit s─â-i ├«nfr├óng─â pe confedera┼úi, dar pre┼úul victoriei a fost ridicat. ├Ämpotriva dorin┼úei lui Stanis┼éaw August, c├óteva zeci de mii de prizonieri confedera┼úi au fost trimi┼či departe, ├«n ad├óncul Rusiei. Solda┼úii ru┼či ├«i urm─âreau pe adversarii regelui ÔÇô presupu┼či sau reali ÔÇô ┼či jefuiau ┼úara cu cruzime.

Aflat─â sub presiunea Prusiei, care c─âuta s─â-╚Öi extind─â propriul teritoriu, ├«n ├«ncercarea de a realiza leg─âtura dintre Brandenburg ╚Öi Prusia de Est, Ecaterina a II-a fost de acord cu mic╚Öorarea teritoriului Republicii. Conform principiului echilibrului ├«ntre marile puteri, caracteristic politicii europene la vremea respectiv─â, Rusia ╚Öi Austria urmau ╚Öi ele s─â fie recompensate corespunz─âtor. Astfel, ├«n urma primei ├«mp─âr╚Ťiri a Poloniei ├«n 1772, Republica a pierdut ├«n favoarea vecinilor un teritoriu cu o suprafa╚Ť─â ce dep─â╚Öea 200.000 km2 ╚Öi o popula╚Ťie de peste 4 milioane de locuitori. Ecaterina a II-a a devenit astfel garantul principiilor de baz─â ale sistemului politic al Republicii, care priveau alegerea regilor, liberum veto, dreptul nobilimii de a nu se supune puterii centrale, de a poseda bunuri materiale, inclusiv dreptul asupra ╚Ť─âranilor care locuiau ├«n satele de╚Ťinute de aceasta. A crescut posibilitatea de imixtiune ├«n treburile interne ale Poloniei, iar tentativele de reformare a sistemului politic au fost serios ├«ngreunate ├«n anii urm─âtori.

ÔÇ×Turturelele nu sunt pentru vr─âbii...ÔÇŁ 

Situa╚Ťia politic─â a ╚Ť─ârii nu oferea motive de optimism. Este posibil ├«ns─â ca starea de spirit a lui Ko┼Ťciuszko s─â fi fost influen╚Ťat─â de o problem─â de natur─â personal─â. La scurt timp dup─â ├«ntoarcerea sa din Fran╚Ťa, c─âpitanul, descris de unul dintre prieteni s─âi de atunci ca ÔÇ×av├ónd ochii mari, melancolici, fa╚Ťa palid─â, ╚Öi fiind o persoan─â destul de pl─âcut─âÔÇť, s-a ├«ndr─âgostit de o t├ón─âr─â domni╚Öoar─â. Sentimentele sale erau suficient de puternice, ceea ce l-a f─âcut s-o cear─â de so╚Ťie. Aleasa sa, ├«ndr─âgostit─â la r├óndu-i de el, era fiica unui magnat, care le-a distrus cu brutalitate planurile de c─âs─âtorie spun├ónd: ÔÇ×Turturelele nu sunt pentru vr─âbii, iar fiicele de magna╚Ťi nu sunt pentru nobilii s─âraci!ÔÇŁ.

Ko┼Ťciuszko a apelat la mijlocirea regelui ╚Öi, dup─â refuzul acestuia, potrivit relat─ârilor, la sfatul colegilor ofi╚Ťeri, s-a g├óndit la r─âpirea iubitei sale. Planul n-a reu╚Öit. Ofi╚Ťerul, care se apropia de v├órsta de 30 de ani, se g─âsea ├«ntr-o situa╚Ťie dificil─â. Curt├ónd-o f─âr─â succes pe fiica magnatului ├«╚Öi atr─âsese o serie de du╚Ömani puternici. Pe de alt─â parte, nici ├«n armata polonez─â, unde se ├«nregistra un exces de ofi╚Ťeri, nu avea ╚Öanse s─â primeasc─â vreun post. Concomitent, se afla ├«n conflict cu fratele cel mare, care nu vroia s─â ├«mpart─â cu el averea mo╚Ötenit─â dup─â moartea tat─âlui. Se ├«ntre╚Ťinea din ├«mprumuturi, care puteau oric├ónd s─â ├«nceteze. Nu este de mirare c─â, la fel ca mul╚Ťi al╚Ťi ofi╚Ťeri f─âr─â slujb─â din Europa, ╚Öi-a ├«ncercat norocul ├«n str─âin─âtate. Se poate presupune c─â p─âr─âsirea Poloniei, din pricina iubirii ne├«mplinite, dar ╚Öi a lipsei de perspectiv─â privind o carier─â militar─â ├«n ╚Ťar─â, a fost urmarea unei decizii ie╚Öite din comun. ├Än loc s─â ├«ncerce s─â ob╚Ťin─â un post ├«n armata uneia dintre puterile europene, ├«n vara anului 1776 a plecat ├«n America de Nord, cu inten╚Ťia de a se ├«nrola ├«n armata coloni╚Ötilor, sprijinit─â de Fran╚Ťa ├«n lupta cu Marea Britanie, ceea ce ar indica simpatia lui sincer─â fa╚Ť─â de lupta americanilor, care ├«ntruchipa ideile de libertate ╚Öi egalitate, ce c├ó╚Ötigau din ce ├«n ce mai mul╚Ťi sus╚Ťin─âtori ├«n Europa.

┼×ef al corpului ingineresc al armatei americane ÔÇô construie┼čte fortifica┼úia de la West Point 

├Än timp ce Ko┼Ťciuszko traversa Atlanticul, Congresul Continental (The Continental Congress, primul guvern al Statelor Unite ale Americii, 1774-1781 ÔÇô n.tr.), convocat de coloni╚Öti la 4 iulie, proclama independen╚Ťa Statelor Unite. Perspectiva rezolv─ârii conflictului pe care pa╚Önic─â s-a ├«ndep─ârtat. Armatele americane, conduse de George Washington, au suferit mai multe ├«nfr├óngeri; se sim╚Ťea, ├«ntre altele, lipsa unor ofi╚Ťeri specializa╚Ťi. ├Än aceast─â situa╚Ťie, sosirea c─âpitanului-inginer polonez, cu scrisori de recomandare adresate unuia dintre generalii americani, a reprezentat pentru Congres un avantaj pre╚Ťios. Nu este surprinz─âtor prin urmare c─â, ├«n doar c├óteva s─âpt─âm├óni de la sosirea ├«n America, el a fost numit colonel ╚Öi ╚Öef al corpului ingineresc al armatei americane.

├Än lunile urm─âtoare, a preg─âtit fortifica╚Ťiile dinspre r├óul Delaware, menite s─â apere Philadelphia, principalul centru politic al coloni╚Ötilor. Acestea erau realizate dintr-un ╚Öir de st├ólpi din lemn, termina╚Ťi cu un cap─ât metalic, care ie╚Öea la suprafa╚Ťa apei. Un fort, dou─â redute ╚Öi baterii de artilerie, plasate pe insulele ├«nvecinate sau pe malurile r├óului, ap─ârau punctele de acces, folosite de navele americane, cu care erau prev─âzute fortifica╚Ťiile.

├Än 1777, lui Ko┼Ťciuszko i s-a ├«ncredin╚Ťat misiunea de a ├«nt─âri Fortul Ticonderoga (aflat pe malul sudic al Lacului Champlain, statul New York ÔÇô n.tr.), pentru consolidarea pazei Statelor Unite ├«mpotriva unui atac venit dinspre nord, precum ╚Öi fortificarea taberei armatei americane de la Saratoga (aici s-a dat b─ât─âlia decisiv─â din timpul R─âzboiului de Independen╚Ť─â al SUA, ├«n toamna lui 1777 ÔÇô n.tr.). ├Än ambele cazuri, colonelul a creat un sistem de sprijin reciproc bazat pe redute ╚Öi fortifica╚Ťii, folosind caracteristicile defensive naturale ale zonei. S-a putut convinge personal de valoarea real─â a fortifica╚Ťiilor proiectate c─âci, ├«n toamna aceluia╚Öi an, ca membru al statului major al generalului Gates, a participat la luptele ├«mpotriva unui corp al armatei britanice, ├«ncheiate cu capitularea acestuia. ├Än raportul ├«naintat Congresului, generalul Gates a subliniat c─â ÔÇ×colonelul Ko┼Ťciuszko a ales ╚Öi a ├«nconjurat cu ╚Öan╚Ťuri pozi╚ŤiaÔÇŁ.

├Än martie 1778 a primit sarcina de a construi fortifica╚Ťia de la West Point, ├«n opinia lui Washington, ÔÇ×cel mai important punct strategic al AmericiiÔÇŁ, ceea ce urma s─â permit─â controlul asupra naviga╚Ťiei pe r├óul Hudson. Elementele de fortifica╚Ťie, construite conform planurilor lui Ko┼Ťciuszko, constau dintr-un lan╚Ť uria╚Ö care traversa r├óul, ├«nt─ârit suplimentar cu o palisad─â din pari cu capete ascu╚Ťite. Inelele lan╚Ťului erau fixate pe trunchiuri de copaci care ie╚Öeau din ap─â. Acestea erau completate de pe uscat cu forturi, redute ╚Öi baterii de artilerie r─âsp├óndite pe ambele maluri. Pentru America acelor timpuri a fost un proiect de mare anvergur─â. Realizarea lui a fost deosebit de apreciat─â, meritele lui Ko┼Ťciuszko fiind amintite ╚Öi de un monument ce-l ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â, ridicat ├«n curtea Academiei Militare Americane de la West Point.

ÔÇ×America cum Vashington suo Amico T. KosciuskoniÔÇť 

Dup─â ├«ncheierea victorioas─â a R─âzboiului de Independen╚Ť─â a Statelor Unite, la 13 octombrie 1783, Ko┼Ťciuszko a fost avansat la gradul de general. De asemenea, a fost admis ├«ntre membrii Societ─â╚Ťii Cincinnati, care-i reunea pe participan╚Ťii importan╚Ťi la Revolu╚Ťia American─â, ├«n frunte cu Washington. Societatea ╚Öi-l alesese patron pe Lucius Quinctius Cincinnatus, un patrician care acceptase s─â devin─â dictator al Republicii romane, aceasta fiind ├«n pericol, iar la ├«ncheierea r─âzboiului renun╚Ťase la magistratura respectiv─â, redevenind agricultor. ├Än vara anului 1784, Ko┼Ťciuszko a pornit ├«napoi spre Europa. ├Änainte de plecare, Congresul i-a transmis un mesaj de ÔÇ×├«nalt─â apreciere pentru serviciul ├«ndelungat, credincios ╚Öi completÔÇť. ├Än timpul vizitei de r─âmas bun, Washington i-a d─âruit o pereche de pistoale ╚Öi o sabie comemorativ─â, gravat─â cu inscrip╚Ťia: ÔÇ×America cum Vashington suo Amico T. KosciuskoniÔÇť (├«n limba latin─â, ├«n traducere: America ╚Öi Washington, prietenului lor T. Kosciu┼Ťzko).

Kosciu┼Ťzko a revenit ├«n ╚Ťar─â ca un erou al luptei pentru libertate, ale c─ârui fapte erau cunoscute din ziare sau din relat─ârile compatrio╚Ťilor ├«ntor╚Öi din str─âin─âtate. Chiar ╚Öi a╚Öa, ├«n armata polon─â, care num─âra c├óteva zeci de mii de solda╚Ťi, tot nu s-a g─âsit un loc pentru un ofi╚Ťer merituos ╚Öi cu experien╚Ť─â dob├óndit─â ├«n lupt─â. Greu de spus ce anume a c├ónt─ârit mai mult. Convingerile republicane ale lui Ko┼Ťciuszko, care l-au f─âcut s─â fie catalogat drept periculos, ├«n opinia unora chiar un radical? Poate amintirea vechiului conflict cu tat─âl iubitei sale? Sau poate chiar prozaica lips─â a banilor, care nu i-a permis unui veteran al armatei americane cump─ârarea unui grad militar mai ├«nalt? Oricare ar fi fost cauzele, ├«n urm─âtorii cinci ani Ko┼Ťciuszko a stat departe de armat─â. Asemenea lui Cincinnatus s-a stabilit la ╚Ťar─â ÔÇô ├«ntr-unul dintre cele dou─â sate mo╚Ötenite de la tat─âl s─âu, pe care a reu╚Öit s─â-l recupereze. Dup─â cum povestea un vecin venit ├«n vizit─â: ÔÇ×Casa era veche ╚Öi acoperit─â cu paie. Intr├ónd ├«n hol, pe dreapta era o camer─â mare, al─âturi era a doua camer─â, ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â, un mic dormitor ╚Öi o garderob─â. Personalul era alc─âtuit din dou─â persoane: majordomul ╚Öi vizitiulÔÇŁ. Pu╚Ťinul p─âm├ónt pe care-l avea nu-i aducea cine ╚Ötie ce venit. Dup─â unii, acest lucru se datora lipsei de experien╚Ť─â ├«n practicarea agriculturii, dup─â al╚Ťii, filantropiei lui Ko┼Ťciuszko, care a redus num─ârul de zile pe s─âpt─âm├ón─â pe care ╚Ť─âranii trebuiau s─â le dedice muncii pe p─âm├óntul lui, a eliberat femeile de aceast─â obliga╚Ťie ╚Öi a interzis utilizarea pedepsei corporale ├«mpotriva supu╚Öilor recalcitran╚Ťi.

Seimul cel Mare 

Revenirea generalului la via╚Ťa activ─â, public─â, ╚Öi, poate, salvarea de la dezastrul financiar inevitabil au fost posibile datorit─â schimb─ârii situa╚Ťiei politice din ╚Ťar─â. Pe parcursul deceniilor scurse de la prima ├«mp─âr╚Ťire a Poloniei, ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia ├«n via╚Ťa public─â o nou─â genera╚Ťie a nobilimii, mai deschis─â c─âtre ideile iluministe ╚Öi modelele occidentale de organizare a statului; aceasta evalua critic efectele sistemului ÔÇ×eternÔÇť ╚Öi era convins─â de necesitatea introducerii de reforme, care ar fi urmat s─â consolideze Republica ╚Öi i-ar fi permis rec├ó╚Ötigarea suveranit─â╚Ťii.

├Än 1788 ╚Öi-a ├«nceput lucr─ârile Seimul, numit mai t├órziu ÔÇ×cel MareÔÇŁ. ├Än cursul dezbaterilor, fac╚Ťiunea care-l sus╚Ťinea pe rege ╚Öi care dorea schimbarea regimului politic a c├ó╚Ötigat, ├«n cele din urm─â, sprijinul unui grup mai mare de deputa╚Ťi. Sus╚Ťin─âtorii reformelor erau favoriza╚Ťi de faptul c─â Rusia, ocupat─â cu r─âzboiul cu Turcia, nu era ├«n m─âsur─â s─â exercite un control militar complet asupra Republicii. Una dintre primele m─âsuri adoptate de Parlament a fost aceea de a cre╚Öte num─ârul de solda╚Ťi la 100.000, ceea ce ar fi mic╚Öorat amenin╚Ťarea reprezentat─â de puterile vecine. Punerea ├«n aplicare a acestui plan presupunea crearea de noi posturi de ofi╚Ťeri, iar cei cu experien╚Ť─â nu erau mul╚Ťi. ├Än schimb, lui Ko┼Ťciuszko i-au oferit, ├«n final, o func╚Ťie cu gradul de general.

ÔÇ×Legea guvern─âriiÔÇŁ ┼či lupta pentru ap─ârarea ei 

Organizarea armatei mergea ├«ns─â mai greu dec├ót fusese programat. ├Än prim─âvara anului 1792 ajunsese la circa 70.000 de solda╚Ťi. ├Än urm─âtoarele c├óteva s─âpt─âm├óni, ace╚Ötia aveau s─â-╚Öi demonstreze calit─â╚Ťile ├«n lupt─â. Cu un an mai devreme, la 3 Mai 1791, Seimul adoptase ÔÇ×Legea guvern─âriiÔÇŁ (Constitu╚Ťia), care modifica semnificativ regimul statului.

Prima ├«n Europa ╚Öi a doua ├«n lume, constitu╚Ťia p─âstra puterea parlamentului dar ├«nt─ârea pozi╚Ťia regelui, introduc├ónd, ├«ntre altele, dreptul de transmitere ereditar─â a tronului. A fost abrogat principiul liberum veto. Se separa condi╚Ťionarea accesului la drepturile politice de posedarea unei averi, ceea ce a permis intrarea or─â╚Öenilor ├«n via╚Ťa public─â. Mai mult, ace╚Ötia au primit dreptul de a de╚Ťine p─âm├ónt ╚Öi acces la gradele superioare ├«n armat─â. Constitu╚Ťia abroga vechile principii de stat, garantate de Ecaterina a II-a, provoc├ónd opozi╚Ťia acerb─â a acelei p─âr╚Ťi a nobilimii care se ├«mpotrivea desfiin╚Ť─ârii ÔÇ×libert─â╚Ťii de aurÔÇť, precum ╚Öi a unor magna╚Ťi, lega╚Ťi politic ╚Öi financiar de Curtea ruseasc─â. La sugestia acesteia, chiar dac─â constitu╚Ťia fusese aprobat─â de adun─ârile provinciale ale nobilimii, cei ÔÇ×nemul╚Ťumi╚ŤiÔÇŁ au format o confedera╚Ťie care chema la lupt─â ├«n ap─ârarea libert─â╚Ťilor amenin╚Ťate. ├Äncheierea r─âzboiului cu Turcia i-a permis Ecaterinei s─â-i ajute militar pe confedera╚Ťi. ├Än mai 1792, armatele ruse╚Öti au p─âtruns pe teritoriul Republicii.

1 harta polo jpg jpeg

Ko┼Ťciuszko a luat parte la r─âzboiul pentru ap─ârarea Constitu╚Ťiei ├«n calitate de comandant al unei divizii, care se afla sub conducerea Prin╚Ťului J├│zef Poniatowski, nepotul regelui ╚Öi comandant-╚Öef al armatei poloneze. La 18 iulie a condus b─ât─âlia de la Dubienka (localitate ├«n S-E Poloniei, la grani╚Ťa cu Ucraina ÔÇô n.tr.), provoc├ónd for╚Ťelor inamice, mult mai numeroase, importante pierderi. ├Än timpul campaniei, el a fost unul dintre primii ofi╚Ťeri decora╚Ťi cu ordinul Virtutea Militar─â (lat. Virtuti Militari), instituit atunci de rege, ╚Öi care exist─â p├ón─â ast─âzi. Cu toate acestea, Stanis┼éaw August era totu╚Öi con╚Ötient c─â, ├«mpotriva unui adversar numeros, r─âzboiul nu putea fi c├ó╚Ötigat. Dorind s─â salveze cel pu╚Ťin o parte a reformelor ╚Öi s─â evite detronarea cu care era amenin╚Ťat, a ordonat ├«ntreruperea opera╚Ťiunilor ╚Öi ÔÇô la cererea Ecaterinei a II-a ÔÇô a trecut de partea adversarilor confedera╚Ťi. Pasul f─âcut ├«mpotriva Constitu╚Ťiei de la 3 Mai, considerat de unii ca o mi╚Öcare inteligent─â, a st├órnit indignare ├«n r├óndul armatei. ├Än consecin╚Ť─â, prin╚Ťul J├│zef Poniatowski ╚Öi Ko┼Ťciuszko, urma╚Ťi de mai mul╚Ťi generali ╚Öi ofi╚Ťeri, ╚Öi-au prezentat demisia. Angajamentul clar de partea Constitu╚Ťiei ╚Öi vestea victoriei de la Dubienka au ├«nt─ârit popularitatea lui Ko┼Ťciuszko ├«n r├óndul compatrio╚Ťilor s─âi.

Ko┼Ťciuszko ÔÇô ÔÇ×unicul conduc─âtor suprem al insurec╚ŤieiÔÇť 

R─âzboiul pierdut a avut ca urmare o nou─â reducere a teritoriului statului ├«n favoarea Prusiei ╚Öi Rusiei. ├Än decembrie 1792, Ko┼Ťciuszko a p─âr─âsit ╚Ťara, plec├ónd mai ├«nt├ói ├«n Saxonia ╚Öi apoi, ├«n Fran╚Ťa. ├Än numele sus╚Ťin─âtorilor din exil ai Constitu╚Ťiei de la 3 Mai, a condus la Paris negocierile cu autorit─â╚Ťile din Fran╚Ťa revolu╚Ťionar─â, ├«n vederea unui eventual sprijin pentru revolta planificat─â ├«n Polonia. Ca erou al luptei pentru libertate pe dou─â continente, a fost declarat cet─â╚Ťean de onoare al Republicii Franceze ÔÇô nu a primit ├«ns─â ╚Öi promisiunea unui sprijin ferm pentru cauza sa. Dup─â ├«ntoarcerea din Saxonia, s-a ├«nt├ólnit cu cei din ╚Ťar─â, care puneau la cale o mi╚Öcare conspira╚Ťionist─â, dar ╚Öi cu cona╚Ťionalii s─âi emigran╚Ťi. ├Än martie 1794, cererea for╚Ťelor confederate pro-ruse de a reduce num─ârul solda╚Ťilor armatei poloneze a provocat revolta uneia dintre brig─âzile de cavalerie. Acest lucru a gr─âbit ├«nceperea ostilit─â╚Ťilor. Primind vestea, Ko┼Ťciuszko s-a ├«ntors ├«n ╚Ťar─â. La 24 martie 1794, ├«n Pia╚Ťa Central─â din Cracovia, ocupat─â de insurgen╚Ťi, s-a dat citire ÔÇ×Actului insurec╚ŤieiÔÇť, prin care i s-a ├«ncredin╚Ťat func╚Ťia de comandant lui Ko┼Ťciuszko ÔÇô ÔÇ×unicul conduc─âtor suprem al insurec╚ŤieiÔÇť. Apoi a depus public jur─âm├óntul, prin care garanta c─â va folosi puterea ce i s-a dat ÔÇ×pentru a ap─âra integritatea grani╚Ťelor Poloniei, pentru a rec├ó╚Ötiga independen╚Ťa na╚Ťiunii ╚Öi pentru a consolida libert─â╚Ťile universaleÔÇŁ.

├Än calitate de comandant suprem, Ko┼Ťciuszko dispunea de puterea absolut─â, ├«n m├óinile sale concentr├óndu-se at├ót atribu╚Ťiile militare, c├ót ╚Öi cele civile, prin coordonarea institu╚Ťiilor nou formate ├«n urma insurec╚Ťiei. Din aceast─â dubl─â ipostaz─â a ├«ncercat s─â p─âstreze o linie politic─â moderat─â. A luat m─âsuri prin care se str─âduia s─â atrag─â ╚Ť─âranii de partea revoltei. Acelora dintre ei care s-au ├«nrolat voluntari ├«n armat─â le-a promis acordarea dreptului de proprietate asupra p─âm├óntului, fie din terenurile statului, fie din cele confiscate tr─âd─âtorilor. Pentru ceilal╚Ťi, a emis un ordin ├«n urma c─âruia se mic╚Öorau obliga╚Ťiile de munc─â fa╚Ť─â de nobilime, acord├óndu-le totodat─â posibilitatea de a p─âr─âsi satele ╚Öi oferindu-le protec╚Ťie din partea guvernului. Atr─âgea aten╚Ťia asupra importan╚Ťei c├ó╚Ötig─ârii ╚Ť─âranilor de partea insurec╚Ťiei de c├óte ori avea ocazia, ap─âr├ónd public ├«mbr─âcat cu c─âma╚Öa tradi╚Ťional─â ╚Ť─âr─âneasc─â, peste uniforma militar─â. ├Än acela╚Öi timp, Kosciuszko s-a ab╚Ťinut de la a oferi tuturor ╚Ť─âranilor dreptul de proprietate asupra p─âm├óntului, deoarece nu dorea s─â descurajeze participarea la insurec╚Ťie a nobilimii, for╚Ťa politic─â major─â ├«n ╚Ťar─â. Era adeptul pedepsirii tr─âd─âtorilor filo-ru╚Öi, dar se opunea terorii, folosit─â ├«n timpul Revolu╚Ťiei Franceze.

Polonia dispare de pe harta Europei 

Soarta r─âzboiului purtat cu Rusia ╚Öi Prusia a fost schimb─âtoare. La 4 aprilie, ├«n b─ât─âlia de la Rac┼éawice (localitate ├«n sudul Poloniei ÔÇô n.tr.), a reu╚Öit s─â disperseze for╚Ťele ruse╚Öti care operau ├«n apropiere de Cracovia. B─ât─âlia a intrat ├«n mitologia na╚Ťional─â datorit─â particip─ârii voluntarilor ├«narma╚Ťi cu seceri care, la ordinul lui Ko┼Ťciuszko: ÔÇ×Lua╚Ťi, b─âie╚Ťi, aceste tunuri!ÔÇť, au desf─â╚Öurat un atac ├«ndr─âzne╚Ť ╚Öi au ├«nfr├ónt 8 deta╚Öamente, pecetluind astfel victoria polonezilor. Ca urmare, insurec╚Ťia s-a r─âsp├óndit pe aproape ├«ntreg teritoriul ╚Ť─ârii.

Dup─â victoriile de la ├«nceput, la 6 iunie, Ko┼Ťciuszko a fost ├«nfr├ónt de for╚Ťele aliate prusace ╚Öi ruse╚Öti ├«n b─ât─âlia de la Szczekociny (ora╚Ö ├«n sudul Poloniei ÔÇô n.tr.). ├Än lunile iulie-august a condus cu succes ap─ârarea Var╚Öoviei ├«n fa╚Ťa atacurilor prusace, dovedindu-╚Öi ├«nc─â o dat─â calit─â╚Ťile ├«n conducerea ostilit─â╚Ťilor, desf─â╚Öurate de pe pozi╚Ťii fortificate anterior. La 10 octombrie a fost ├«ns─â ├«nvins ├«n b─ât─âlia de la Maciejowice (localitate aflat─â la sud-est de Var╚Öovia ÔÇô n.tr.), din pricina insuficientei cunoa╚Öteri a terenului ╚Öi a lipsei de coordonare ├«ntre ac╚Ťiunile trupelor poloneze. Grav r─ânit, a fost luat prizonier. C├óteva s─âpt─âm├óni mai t├órziu insurec╚Ťia a fost ├«nfr├ónt─â, iar Rusia, Austria ╚Öi Prusia au pus ├«n practic─â cea de-a treia ├«mp─âr╚Ťire a Poloniei (1795), aceasta disp─âr├ónd ca stat de pe harta Europei, timp de 123 de ani.

Martir al libert─â┼úii 

Trimis imediat la Sankt Petersburg, Ko┼Ťciuszko a r─âmas acolo 2 ani, ca prizonier de stat. Dup─â mai multe interogatorii, ├«n urma c─ârora nu au ob╚Ťinut informa╚Ťii semnificative privind organizarea din interior a insurec╚Ťiei sau leg─âturile acesteia cu Revolu╚Ťia francez─â, ru╚Öii nu prea mai ╚Ötiau ce s─â fac─â cu el. Moartea Ecaterinei ╚Öi urcarea pe tron a fiului ei, Pavel I, au determinat eliberarea lui din ├«nchisoare.

La zece zile de la ocuparea tronului, ╚Ťarul i-a f─âcut o vizit─â lui Ko┼Ťciuszko ╚Öi, exprim├óndu-╚Öi compasiunea pentru soarta lui, i-a promis eliberarea ├«n cel mai scurt timp. Gestul ╚Ťarului semnifica nu numai antipatia fa╚Ťa de mama sa, ci era adresat, ├«n egal─â m─âsur─â, ╚Öi supu╚Öilor s─âi polonezi, a c─âror simpatie ╚Öi loialitate voia s─â ╚Öi le atrag─â. Libertatea avea ├«ns─â ╚Öi un pre╚Ť, Ko┼Ťciuszko urm├ónd s─â jure credin╚Ť─â ╚Ťarului. Nehot─âr├órea sa ├«n fa╚Ťa acestei decizii a ├«ncetat ├«n momentul ├«n care i s-a sugerat c─â de gestul s─âu depindea soarta a circa 20.000 de prizonieri polonezi. Sensibil la suferin╚Ťele altora, generalul a depus jur─âm├óntul. A refuzat primirea unei averi considerabile, cer├ónd ├«n schimb s─â-i fie acoperite cheltuielile de c─âl─âtorie ├«n Statele Unite.

1 medalie polo jpg jpeg

Cei doi ani petrecu╚Ťi ├«n captivitate la Sankt Petersburg i-au creat lui Ko┼Ťciuszko aura unui martir al libert─â╚Ťii. Aceast─â nou─â imagine trezea emo╚Ťii puternice chiar ╚Öi ├«n afara Poloniei. P─âr─âsind Rusia ╚Öi c─âl─âtorind spre America, i-au fost adresate spontan cuvinte de simpatie de c─âtre importan╚Ťi reprezentan╚Ťi ai elitei politice ╚Öi intelectuale britanice. Fac╚Ťiunea Whig (fac╚Ťiune politic─â ╚Öi apoi partid politic ├«n parlamentele Angliei, Sco╚Ťiei, Marii Britanii ╚Öi Regatului Unit; ├«ntre anii 1680 ╚Öi 1850 ╚Öi-au disputat puterea cu rivalii lor, Tories; erau adep╚Ťii monarhiei constitu╚Ťionale, pe c├ónd Tories sus╚Ťineau monarhia absolut─â ÔÇô n.tr.) i-a oferit o sabie de onoare cu dedica╚Ťie. La sosirea ├«n portul Philadelphia a avut parte de o primire extrem de c─âlduroas─â, mul╚Ťimea adunat─â desh─âm├ónd caii de la tr─âsur─â ╚Öi purt├óndu-l ea pe str─âzile ora╚Öului. George Washington ╚Öi pre╚Öedintele John Adams i-au adresat scrisori de bun venit. ╚śase ani mai t├órziu, la ├«ntoarcerea ├«n Europa, a fost primit ├«n Fran╚Ťa de c─âtre membrii Directoratului (organism format din cinci membri, care a exercitat puterea executiv─â ├«ntre 26 octombrie 1795 [4 brumar, an IV] ╚Öi 9 noiembrie 1799 [18 brumar, an VIII) ÔÇô n.tr.], cu onorurile cuvenite unui ÔÇ×extraordinar ap─âr─âtor al libert─â╚ŤiiÔÇŁ. ├Än ciuda a╚Ötept─ârilor multor emigran╚Ťi politici polonezi, Ko┼Ťciuszko nu a preluat conducerea legiunilor poloneze care luptau de partea francezilor ╚Öi nici nu s-a angajat ├«n lupta politic─â. Cu toate acestea, el a r─âmas liderul ╚Öi autoritatea moral─â a legiunilor ╚Öi a celor care organizau ac╚Ťiuni conspirative ├«n ╚Ťar─â. ├Än cercurile simpatizan╚Ťilor europeni ai ideilor de suveranitate, egalitate ╚Öi libertate, a fost acceptat ca eroul de necontestat ÔÇ×al celor dou─â continenteÔÇť.

Napoleon ┼či Alexandru I ├«ncearc─â, fiecare, s─â ┼či-l atrag─â pe Ko┼Ťciuszko 

├Än 1800 ╚Öi-a prezentat propriile opinii cu privire la ╚Öansele Poloniei de a-╚Öi redob├óndi independen╚Ťa, prin publicarea unui pamflet ├«n care sus╚Ťinea c─â ├«n lupta pentru rec├ó╚Ötigarea propriei ╚Ť─âri trebuie s─â te bazezi ├«n primul r├ónd pe propriile for╚Ťe, iar victoria final─â depinde de participarea ├«n mas─â a ╚Ť─âranilor la urm─âtoarea revolt─â, ace╚Ötia put├ónd fi atra╚Öi doar oferindu-le libertatea personal─â ╚Öi proprietatea asupra p─âm├óntului lucrat de ei, dar apar╚Ťin├ónd p├ón─â atunci nobilimii.

Dup─â venirea la putere a lui Napoleon Bonaparte, spre deosebire de mul╚Ťi compatrio╚Ťi, Ko┼Ťciuszko l-a privit cu scepticism pe primul consul ╚Öi, mai t├órziu, ├«mp─ârat, consider├óndu-l un despot ╚Öi un du╚Öman al libert─â╚Ťii. La sf├ór╚Öitul anului 1806, dup─â invadarea teritoriilor poloneze ocupate de Prusia de c─âtre Marea Armat─â, trimi╚Öii lui Napoleon, care c─âutau s─â ob╚Ťin─â sprijinul polonezilor, au ├«ncercat s─â-l atrag─â pe Ko┼Ťciuszko de partea ├«mp─âratului. Generalul a spus c─â o va face numai dac─â Napoleon ├«╚Öi va declara ├«n mod public disponibilitatea de a reconstrui statul polonez ├«n grani╚Ťele de dinainte de prima ├«mp─âr╚Ťire, ceea ce, de fapt, ├«nsemna o respingere a propunerii.

Dup─â ├«nfr├óngerea lui Napoleon, ├«n 1814, Ko┼Ťciuszko a crezut, pentru scurt timp, ├«n bunele inten╚Ťii ale ╚Ťarului Alexandru I care, asemeni ├«mp─âratului francez, realiz├ónd considera╚Ťia de care se bucura generalul printre cona╚Ťionalii s─âi, a ├«ncercat s─â-i c├ó╚Ötige sprijinul, pentru demersurile de creare sub sceptrul s─âu a Regatului Polonez. Ko┼Ťciuszko a fost de acord, cu condi╚Ťia ca statul ref─âcut s─â fie o monarhie constitu╚Ťional─â, ├«n grani╚Ťele Republicii de dinainte de 1772, iar ╚Ť─âranilor s─â le fie recunoscut, ├«n urm─âtorii zece ani, dreptul de proprietate asupra p─âm├óntului. Hot─âr├órile Congresului de la Viena ├«n chestiunea polonez─â l-au dezam─âgit pe general. Statul polonez format ├«n urma deciziilor luate atunci era de dimensiuni modeste. Este adev─ârat c─â avea Constitu╚Ťia, dat─â de ╚Ťarul Alexandru I, dar pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea situa╚Ťiei ╚Ť─âranilor nu se f─âcuse nici un demers. Dezam─âgit din nou, Ko┼Ťciuszko s-a retras la ╚Ťar─â. Ultimii ani din via╚Ť─â ╚Öi i-a petrecut in Elve╚Ťia, la Solothurn.

ÔÇ×Faima sa va dura at├óta vreme c├ót libertatea va domni peste tot ├«n lumeÔÇť 

A murit la 15 octombrie 1817. Trupul ne├«nsufle╚Ťit a fost adus ├«n ╚Ťar─â. Simplul nobil odihne╚Öte al─âturi de regii polonezi, ├«n sanctuarul na╚Ťional ÔÇô cripta catedralei Castelului Wawel din Cracovia. ├Än 1977, cu ocazia bicentenarului b─ât─âliei de la Saratoga, deasupra sarcofagului a fost a╚Öezat─â o plac─â de bronz, donat─â de Congresul Statelor Unite. ÔÇ×Faima sa va dura at├óta vreme c├ót libertatea va domni peste tot ├«n lumeÔÇť ÔÇô a spus William Henry Harrison, ├«ntr-un discurs ├«n Congres, dup─â moartea lui Ko┼Ťciuszko. Cuvintele patetice ale viitorului ÔÇô al nou─âlea ÔÇô pre╚Öedinte al Statelor Unite s-au dovedit a fi aproape de realitate. ├Än peisajul Cracoviei s-a ├«n─âl╚Ťat o movil─â-monument, construit─â ├«n anii 1820-1823, prin efortul comun al locuitorilor ora╚Öului, ÔÇ×imortaliz├ónd faima lui Ko┼Ťciuszko ╚Öi a celor care l-au ajutat s-o dob├óndeasc─âÔÇť. Alte monumente comemorative ├«i sunt dedicate la Var╚Öovia, Chicago, Washington, Detroit, dar ╚Öi pe c├ómpul de lupt─â de la Saratoga, iar cel mai ├«nalt v├órf din Australia ├«i poart─â numele.

Comandantul insurec╚Ťiei din 1794 este una dintre cele mai cunoscute figuri poloneze din istoria Europei ╚Öi a Statelor Unite ale Americii. Aceasta se datoreaz─â nu numai meritelor sale dob├óndite ├«n lupt─â. Considerat un martir al libert─â╚Ťii ├«nc─â din timpul vie╚Ťii, a devenit unul dintre eroii imagina╚Ťiei colective ├«n cercurile elitelor politice europene ╚Öi americane din vremea aceea, care manifestau simpatii liberale sau republicane. Este demn de remarcat faptul c─â, ├«n limbajul politic de atunci, ideea republicanismului nu trebuie neap─ârat s─â fie asociat─â cu dorin╚Ťa de a introduce o form─â de guvernare republican─â. Acest lucru ├«nsemna mai ales respectarea principiului egalit─â╚Ťii ├«n fa╚Ťa legii. Era, de asemenea, asociat cu conceptul de virtute, ├«n sensul antic al cuv├óntului.

Respectul de care se bucura Ko┼Ťciuszko ├«n multe medii se datora, ├«n mare parte, convingerii c─â el se apropia de idealul ÔÇô dificil de atins ÔÇô de republican, un om incoruptibil ├«n via╚Ťa public─â ╚Öi privat─â. Autoritatea sa pornea nu numai de la curajul ╚Öi vitejia dovedite ├«n lupt─â, ci ╚Öi de la refuzul de a accepta cadou o proprietate de la Pavel I, ├«mpreun─â cu ╚Ť─âranii care tr─âiau pe ea, sau aloc─ârii unei p─âr╚Ťi din premiul acordat lui ├«n Statele Unite, pentru r─âscump─ârarea ╚Öi educarea unui num─âr de sclavi.

La manifest─ârile inegalit─â╚Ťii sociale ╚Öi a opresiunii a r─âmas sensibil toat─â via╚Ťa. O parte important─â din suma pl─âtit─â lui, reprezent├ónd salariile restante din timpul r─âzboiului din America, a l─âsat-o prin testament orfanilor ╚Öi s─âracilor. ÔÇ×Acesta este cel mai adev─ârat fiu al libert─â╚Ťii, pe care l-am ├«nt├ólnit vreodat─â ÔÇô scria ├«n 1798 Thomas Jefferson, viitorul (al treilea) pre╚Öedinte al Statelor Unite ÔÇô , al acelei libert─â╚Ťi care apar╚Ťine tuturor, nu doar unei m├óini de boga╚ŤiÔÇť.