image

Utopiile militare ale Kremlinului, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial

Conducerea comunist─â de la Kremlin a dezvoltat un puternic aparat de propagand─â pentru sp─âlarea creierului mul╚Ťimilor prin lansarea de tot felul de lozinci, intensiv repetate prin presa scris─â, audio ╚Öi video. Perfec╚Ťiunea era atins─â prin ├«ndoctrinarea din ╚Öcoal─â. Chiar dac─â oamenii erau s─âtui ├«n epoca respectiv─â de minciunile politrucilor, ideile au prins treptat ╚Öi au intrat ├«n memoria colectiv─â. S-a ajuns ca teoria despre o fericit─â er─â cunoscut─â sub numele de Uniunea Sovietic─â s─â fie l─âudat─â inclusiv de preo╚Ťi, o combina╚Ťie uluitoare ├«ntre regimul criminal ╚Öi victimele de odinioar─â.

Oamenii repet─â c─â era mai bine ├«nainte de 1989 ╚Öi c─â atunci erau luate decizii ├«n╚Ťelepte la Kremlin. Este interesant de remarcat faptul c─â magazinele erau goale ╚Öi nu se g─âseau bunurile de larg consum dorite. Industria producea, dar popula╚Ťia nu g─âsea cele necesare traiului de zi cu zi, situa╚Ťie amintit─â ╚Öi de c─âtre Mihail Gorbaciov, lider comunist ce mai spunea adev─ârul c├ónd dorea el. Pecetea tainei era pus─â pe cele mai interesante documente ╚Öi a╚Öa au r─âmas p├ón─â ast─âzi.

Oare unde erau topite resursele vastului imperiu comunist? La ce erau folosite metalele ob╚Ťinute ├«n vastele furnale ╚Öi topitorii? Acestea erau materii prime pentru industria constructoare de ma╚Öini, dar oamenii nu g─âseau automobile dec├ót cu mare greutate. Aceea╚Öi situa╚Ťie era ├«n tot lag─ârul comunist. Chiar ╚Öi o biciclet─â se descoperea cu greu ├«n magazinele statului totalitar. Comer╚Ťul nu func╚Ťiona ├«n lumea ro╚Öie. Oare de ce?

Explica╚Ťia este una foarte simpl─â: statul comunist se preg─âtea de r─âzboi. Propaganda sus╚Ťinea c─â r─âii capitali╚Öti vor s─â reintroduc─â exploatarea omului de c─âtre om ╚Öi de aceea trebuie dus un conflict pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte pentru cucerirea ├«ntregii planete, pentru visul de a realiza revolu╚Ťia mondial─â ├«n numele ideologiei comuniste. Orice conflagra╚Ťie trebuie s─â fie dus─â cu armament performant ╚Öi mult, deplasat repede ╚Öi la distan╚Ťe mari. Nu este de mirare c─â Moscova avea nevoie de o flot─â militar─â ╚Öi au ap─ârut nave dotate cu tunuri de calibrul 76,2 mm. O singur─â pies─â putea s─â lanseze cel pu╚Ťin 30 de lovituri pe minut, ceea ce ├«nsemna un consum de 372 kg de metal ╚Öi explozibil. Dac─â era necesar, se putea ajunge la 75 ╚Öi chiar la 120 de focuri ├«n acela╚Öi interval de timp, dar exista pericolul deterior─ârii ╚Ťevii la o astfel de caden╚Ť─â.

Proiectilul de 76,2 mm nu mai era satisf─âc─âtor nici ├«n condi╚Ťiile de lupt─â din ultima conflagra╚Ťie mondial─â ╚Öi n-ar fi fost performant ├«mpotriva unui vapor militar cu deplasament sporit. Au fost f─âcute studii ╚Öi a ap─ârut sistemul cu tunuri blindate de calibrul 130 mm AK-130. Orice ╚Ťint─â neblindat─â putea s─â fie crunt lovit─â ╚Öi o singur─â pies─â putea s─â consume 862 kg de muni╚Ťii ├«ntr-un singur minut. Dac─â situa╚Ťia tactic─â o impunea, se putea multiplica de patru ori caden╚Ťa ╚Öi nu mai exista riscul distrugerii ╚Ťevilor prin supra├«nc─âlzire pentru c─â exista sistem de r─âcire cu ap─â. Personalul de la bord avea mult munca u╚Öurat─â prin faptul c─â gurile de foc erau aprovizionate automat cu proiectile. O astfel de bijuterie tehnic─â ajungea la o mas─â de 102 t ╚Öi era deosebit de costisitoare prin calitatea metalelor ╚Öi prin finisare.

image

Datele cuprinse ├«n site-ul navweaps.com amintesc ╚Öi de existen╚Ťa sistemului antiaerian AK-630 (foto), cel ce avea ├«n centrul dispozitivului un tun cu mai multe ╚Ťevi rotative de mare caden╚Ť─â. Puteau fi lansate spre obiectiv ├«n mai pu╚Ťin de 30 de secunde 2.000 de proiectile, fiecare cu o mas─â de 0,39 kg. Varianta modernizat─â dispunea de o rezerv─â de 4.000 de proiectile pentru a fi lansate asupra ╚Ťintelor rapide de tip rachet─â sau asupra avioanelor. Teoretic, nu se putea rezista ╚Öi nici sc─âpa la o astfel de ploaie de obiecte metalice p├ón─â la o distan╚Ť─â de cinci kilometri. Costurile cu construirea navelor militare au sporit ├«n mod deosebit pentru c─â erau necesare sisteme electronice performante pentru detectarea ╚Öi ├«ncadrarea ╚Ťintelor aeriene cu viteze supersonice. Viteza de reac╚Ťie a oamenilor nu mai era suficient─â ╚Öi automatizarea se impunea, ceea ce genera costuri suplimentare cu formarea speciali╚Ötilor ├«n electronic─â. Omul de la coada sapei nu mai avea ce s─â caute ├«n creierul de lupt─â al vapoarelor militare.

Industria de armament ├«nghi╚Ťea tot ce era mai bun ├«n economie ╚Öi datele de mai sus sunt doar c├óteva exemple despre ceea ce puteau face uzinele mecanice. Proiectilele lansate aveau o mare vitez─â ini╚Ťial─â pentru c─â puteau s─â fie folosite ╚Öi antiaerian, chiar ├«mpotriva unor tipuri de rachete antinav─â. Ob╚Ťinerea unor performan╚Ťe sporite nu era posibil─â dec├ót prin utilizarea unor pulberi de propulsie deosebit de puternice, care nu erau ieftin de realizat. Planificatorii de la Kremlin nu ╚Ťineau cont de astfel de calcule ╚Öi stabileau doar ╚Ťintele de atins. Produsele speciale erau f─âcute ╚Öi pre╚Ťurile erau ni╚Öte cifre modificate dup─â bunul plac. Acest sistem afecta economia real─â pentru c─â for╚Ťele militare ╚Öi industria de r─âzboi ├«nghi╚Ťeau prea multe fonduri ╚Öi materiale de calitate.

Sistemul de tunuri navale grele n-a fost oferit uzinelor din statele lag─ârului comunist pentru multiplicare, Moscova dorind s─â aib─â superioritate tehnic─â ├«mpotriva tuturor. R─âzboiul pentru cucerirea planetei a nenorocit popula╚Ťiile sovietice, cele condamnate s─â munceasc─â ├«n adev─ârate lag─âre ╚Öi ora╚Öe interzise pentru satisfacerea fanteziilor celor de la putere. Grav era c─â sus se str├óngeau tot ce era mai lipsit de caracter ╚Öi s-a mers tot ├«nainte cu utopiile.

Anul 2022 a fost marcat de ├«nceperea unui r─âzboi pentru refacerea prestigiului fostei puteri ideologice prin ocuparea Ucrainei, dar conducerea de la Kiev a refuzat s─â satisfac─â noile pofte politice ale Kremlinului ╚Öi ostilit─â╚Ťile s-au prelungit. S-a trecut la folosirea armelor grele ╚Öi marina nu putea s─â lipseasc─â de pe front. Cruci╚Ö─âtorul Moscova a fost trimis s─â blocheze coastele statului atacat pentru c─â dispunea de armament artileristic de calibrul 130 mm ╚Öi se ad─âugau sisteme performante de rachete. Era un simbol al puterii sovietice ╚Öi trebuia s─â dovedeasc─â superioritatea vechii lumi, dar tehnologiile au evoluat ╚Öi dou─â rachete ucrainene au lovit ╚Ťinta ce se apropiase prea mult de litoral. Simbolul comunistei era a pierit ├«n valuri ╚Öi autorit─â╚Ťile ruse au vrut cu orice pre╚Ť s─â sublinieze rela╚Ťia cu trecutul. S-a min╚Ťit mult ├«n leg─âtur─â cu num─ârul de victime de la bord ╚Öi rudele celor deceda╚Ťi sunt puse s─â semneze c─â marinarii au pierit ├«ntr-un accident oarecare. Centrul de putere de la Kremlin tr─âie╚Öte ├«n minciun─â ╚Öi a╚Öa o s─â procedeze p├ón─â la sf├ór╚Öitul existen╚Ťei pentru c─â nu are ce s─â ofere popoarelor pe care le-a cucerit. Actuala Rusie are aproape 200 de etnii ╚Öi acestea nu sunt interesate de ocuparea planetei dac─â nu au nici m─âcar suficient─â votc─â. Numai prin for╚Ť─â ╚Öi prestigiu se poate men╚Ťine imperiul botezat ├«n federa╚Ťie pentru c─â sun─â mai democratic.