⬆

Șinele de cale ferată importate de România din Germania, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Istoricii români au scris că Al Treilea Reich a știut să jefuiască bine de tot aliatul din Carpați și n-a oferit ceva la schimb sau a dat mărgele ca la triburile de indieni de pe vremuri. Timp de decenii poveștile au fost repetate, fiecare autor cosmetizând pentru a realiza un text cât mai frumos și pe gustul autorităților. Trebuia cu orice preț să nu se spună adevărul și să regimul lui Hitler să fie negativ sub toate aspectele.

Istoricul Andreas Hillgruber a publicat date despre comerțul exterior al Germaniei și rezultă că nu prea au fost oferite mărgele aliatului de la București. Au fost oferite materiale pentru suprastructura căilor ferate, șinele fiind uzate rapid în anii de război din cauza traficului feroviar intens. Rețeaua de căi ferate trebuia reparată frecvent și, mai important, se resimțea nevoia unei măriri a capacității de transport prin realizarea de linii de garare sau dublarea celor de circulație. În 1941, au sosit 13.200 t de materiale, dar se putea mai mult și s-a ajuns în anul următor la 81.300 t, ceea ce depășea livrările din orice an din perioada interbelică. Anul 1936 a fost cel mai bun pentru achiziții de fier și au fost cumpărate 80.883 t.

Bombardierele americane au început să lovească industria Reichului pe timp de zi și cele britanice executau faimoasele raiduri de noapte cu mase de avioane grele. Erau lovite orașe întregi cu fabrici cu tot. Economia germană începea să se resimtă, dar tot au fost expediate spre România 72.100 t de materiale pentru suprastructura căilor ferate în 1943. Era echivalent cu tot ceea ce a fost cumpărat de clienții români în anul 1938, cel ce este considerat cel mai bun din perioada economiei de tip capitalist.

Ar fi interesant un studiu pe toate anuarele statistice germane din perioada 1933 – 1944 pentru a se combate pofta de minciună a istoricilor care au dorit să avanseze prin lingușirea regimului totalitar impus de tancurile sovietice. Aliatul german nu era plăcut din punct de vedere politic, dar a reușit să livreze materiale pentru căile ferate ce depășeau ofertele din timp de pace. Orice kilogram de fier era important pentru economia de război, dar Berlinul a trimis spre București șine grele și rezistente. Este chiar uimitor efortul depus de fabricile metalurgice pentru îndeplinirea obligațiilor către aliatul îndepărtat.

Adevărul trebuie spus și dacă nu este plăcut celor de la putere, mereu dornici să pară cei mai buni în practică și în teorie. Din păcate, au rămas prea atrași de minciuni. Istoricii au vrut să profite de ceea ce s-a publicat și au repetat ideile vechi pentru a putea să scrie o bibliografie cât mai vastă la finalul operelor științifice.

_{Foto sus: Cale ferată (© Fortepan / tm)}