Revolta din Suraia împotriva colectivizării / VIDEO  jpeg

Revolta din Suraia împotriva colectivizării / VIDEO

Oficial, colectivizarea ├«n Rom├ónia a ├«nceput ├«n 1949, cu Plenara  din 3-5 martie, unde s-a vorbit, pentru prima dat─â, de ÔÇŁtransformarea socialist─â a agriculturiiÔÇŁ. Terenul fusese, ├«ns─â preg─âtit ├«nc─â din 1945, c├ónd s-a realizat, de c─âtre partidul comunist, o nou─â reform─â agrar─â. Aceasta nu a urm─ârit s─â fac─â via╚Ťa ╚Ť─âranilor mai bun─â, ci s─â-i atrag─â  de partea noii puteri comuniste.

Tot atunci a fost introdus ╚Öi  sistemul cotelor obligatorii pentru toate produsele ob╚Ťinute ├«n gospod─âriile ╚Ť─âr─âne╚Öti. Scopul  a fost dublu: economic ╚Öi politic. Economic, se dorea  ie╚Öirea din criza alimentar─â datorat─â r─âzboiului, ocupa╚Ťiei sovietice ╚Öi secetei din 1946. Iar  pe plan politic se urm─ârea sl─âbirea rezisten╚Ťei ╚Ť─âranilor ├«n fa╚Ťa presiunilor regimului comunist prin s─âr─âcirea lor, deoarece cotele  nu se calculau ├«n func╚Ťie de produc╚Ťia ob╚Ťinut─â, ci ├«n func╚Ťie de planul general ╚Öi regional stabilit de comuni╚Öti1 ╚Öi erau foarte greu de realizat. Cei care nu puteau s─â predea cotele  erau acuza╚Ťi de sabotaj ╚Öi urmau s─â fie ├«nchi╚Öi.

Odat─â cu Plenara din 3-5 martie din  1949 a fost dat ╚Öi Decretul Nr. 83 din noaptea de 2/3 martie prin care toate propriet─â╚Ťile de peste 50 de hectare erau expropriate. Erau viza╚Ťi fo╚Ötii mo╚Öieri care, acum, au fost alunga╚Ťi din casele lor.   Se urm─ârea, astfel, distrugerea definitiv─â a acestei categorii, c─âreia i se confiscau nu doar p─âm├ónturile ce ├«i fuseser─â l─âsate prin Legea agrar─â din  1945, ci ╚Öi casele cu tot inventarul existent. Spre exemplu,  procesul-verbal de predare a bunurilor mo╚Öierului Bazil Demetrescu din Suraia, consemna predarea p─âm├óntului 50 ha, 14 ha de p─âdure, dou─â cl─âdiri, cereale: 100 kg gr├óu, 120 kg orz, 1100 kg porumb, ov─âz, fasole, un tractor, dou─â pluguri, o sem─ân─âtoare, dar ╚Öi  dou─â dulapuri, ╚Öase scaune, vesel─â, dou─â oglinzi ╚Öi un pre╚Ö2. Unul dintre cei care f─âceau pate din comisia de preluare a bunurilor, la plecare, se spune c─â i-a luat mo╚Öierului ╚Öi c─âciula de pe cap.


dispozitii cote 1957 JPG jpeg

La scurt timp dup─â Plenara amintit─â, ├«n iunie 1949, s-au ├«nfiin╚Ťat, la Suraia, ╚Öase comisii de colectivizare. Paralel s-a f─âcut ╚Öi  un inventar al chiaburilor, ╚Ť─âranii mai ├«nst─âri╚Ťi. A fost inventariat─â ╚Öi  averea lor, chiaburii fiind considera╚Ťi acum, dup─â distrugerea mo╚Öierimii, du╚Ömani de noul regim. La o popula╚Ťie de 4508 locuitori c├ót avea Suraia, conform recens─âm├óntului din anul 19483, au fost identifica╚Ťi zece chiaburi  cu propriet─â╚Ťi  cuprinse ├«ntre 7 ╚Öi 40 hectare. Acestora li s-a f─âcut ╚Öi inventarul animalelor, al plugurilor, al  c─âru╚Ťelor, astfel ├«nc├ót comuni╚Ötii s─â aib─â o situa╚Ťie clar─â a bunurilor pe care s─â le poat─â folosi ├«n situa╚Ťia ├«nfiin╚Ť─ârii structurilor colectiviste, care vor primi inventarul confiscat de la chiaburi.     

Ini╚Ťial, erau considera╚Ťi chiaburi  cei care aveau ├«ntre 20 ╚Öi 50 de hectare, apoi suprafa╚Ťa de╚Ťinut─â nu mai era important─â. Deveneau  chiaburi cei care foloseau angaja╚Ťi ca s─â-╚Öi munceasc─â p─âm├óntul sau  cei care nu-╚Öi pl─âteau datoriile c─âtre stat.  Num─ârul  lor nu a r─âmas tot timpul acela╚Öi ├«n acei ani, regimul ├«i trecea periodic de la o categorie la alta. ├Äntr-un an puteai fi considerat ÔÇŁ╚Ť─âran s─âracÔÇŁ, iar ├«n altul ÔÇŁfost chiaburÔÇŁ. ├Än felul acesta, puterea nu sl─âbea presiunea asupra lumii satelor, c─âut├ónd s─â-i ├«nfr├óng─â rezisten╚Ťa prin orice mijloace.

╚śi popula╚Ťia s─ârac─â a fost inventariat─â pentru c─â regimul trebuia s─â ╚Ötie cine sunt cei  pe care se poate sprijini. Cu propriet─â╚Ťi de sub un hectar erau, la Suraia, 165 de familii, iar  ├«ntre 1 ╚Öi 3 hectare, 643 de familii4.

┬źMunca de convingere┬╗, propaganda pentru colectivizare

S-a trecut apoi la ÔÇŁmunca de convingereÔÇŁ, cum se numea propaganda pe care o f─âceau comuni╚Ötii.  S-a recurs la toat─â gama : impozite mari, cote, imposibilitatea copiilor de a studia la liceu sau la facultate dac─â p─ârin╚Ťii nu erau colectivi╚Öti, propaganda realizat─â de ├«nv─â╚Ť─âtori ╚Öi profesori, dezinformarea, aducerea de ╚Ť─ârani din alte sate unde existau deja structuri colectiviste pentru a le vorbi celor care nu vroiau colectivul, de binefacerile muncii ├«n comun. S-au folosit at├ót metode propagandistice c├ót ╚Öi violen╚Ťa. Oamenii au fost for╚Ťa╚Ťi s─â semneze cererile de ├«nscriere ├«n colectiv.

Eforturile autorit─â╚Ťilor au ├«nceput s─â-╚Öi arate rezultatele, ╚Öi, 1952, ├«n luna septembrie, ia fiin╚Ť─â, la Suraia, prima ├«ntov─âr─â╚Öire,  numit─â ÔÇŁ23 AugustÔÇŁ . Peste c├ó╚Ťiva ani, ├«n toamna anului 1957, a fost ├«nfiin╚Ťat─â  a doua ├«ntov─âr─â╚Öire, ce purta numele  ÔÇŁA 40-a aniversare a marii revolu╚Ťii socialiste din octombrieÔÇŁ.

├Äntov─âr─â╚Öirile au fost mai u╚Öor tolerate de ╚Ť─ârani, func╚Ťion├ónd dup─â principiul propriet─â╚Ťii private asupra p─âm├óntului ╚Öi asupra celorlalte bunuri, doar munca se f─âcea ├«n comun. ╚Ü─âranilor nu li s-a mai permis, ├«ns─â, s─â ias─â din aceast─â form─â de asociere ╚Öi vor fi obliga╚Ťi s─â treac─â ├«n alt─â form─â de asociere considerat─â superioar─â de regim ╚Öi anume  ├«n Gospod─âria Agricol─â Colectiv─â (GAC-ul). La Suraia au fost ├«nfiin╚Ťate dou─â Gospod─ârii Agricole Colective, prima,  ÔÇŁDrumul lui LeninÔÇŁ   ├«n  1956, iar a doua, dup─â 4 ani, ├«n  1960, numit─â simplu ÔÇŁSiretulÔÇŁ. Denumirea  aceasta este semnificativ─â.  ├Äntre timp avusese loc, la Suraia, revolta ├«mpotriva colectiviz─ârii, dar ╚Öi retragerea trupelor sovietice din Rom├ónia, ├«n  1958, ╚Öi, comuni╚Ötii rom├óni, urm─ârind s─â mai ias─â de sub tutela  Moscovei,  renun╚Ť─â, treptat, la denumirile ce aminteau de evenimente sau de  personalit─â╚Ťi din URSS. Pe de alt─â parte, c─âutau s─â mai reduc─â ╚Öi pe acest─â cale a denumirilor apropiate oamenilor, din resentimentele sur─âienilor legate de arest─ârile ╚Öi condamn─ârile ce au avut loc dup─â revolt─â. 

Revolta s-a declan╚Öat joi, 28 noiembrie 1957, c├ónd, la Suraia, au ajuns ├«n jur de  150 de persoane ├«ns─ârcinate cu munca de l─âmurire a ╚Ť─âranilor s─â se ├«nscrie ├«n GAC. Situa╚Ťia era deja ├«ncordat─â, ├«nc─â din luna aprilie Sfatul Popular Suraia ceruse ajutor Sfatului Popular Raional Foc╚Öani. Sur─âienii erau nemul╚Ťumi╚Ťi deoarece p─â╚Öunea lor devenise teren arabil pentru structurile colectiviste. Pentru a-╚Öi lua p─â╚Öunea ├«napoi, pe 31 martie1957, un grup de cet─â╚Ťeni din Dimaci, un sat din Suraia, ├«n frunte cu Neac╚Öu P. Ion, au f─âcut mu╚Öuroaie pe 24 de hectare ale ├«ntov─âr─â╚Öirii ÔÇŁ23 AugustÔÇŁ, to╚Ťi declar├ónd c─â doresc desfiin╚Ťarea acesteia5. Apoi spiritele s-au mai calmat p├ón─â la venirea ├«ndrum─âtorilor. 

├Ändrum─âtorii, ├«mpreun─â  cu salaria╚Ťi din sat au format echipe ╚Öi au plecat prin comun─â s─â-i conving─â pe oameni s─â-╚Öi cedeze p─âm├ónturile. Oamenii, afl├ónd de la cei care, cu o zi ├«nainte, au fost la Foc╚Öani, c─â urmau s─â vin─â echipele, s-au ascuns, au disp─ârut de-acas─â. St─âteau fugari prin alte localit─â╚Ťi, pe c├ómp, pe la Siret, pe unde aveau baraci, al╚Ťii prin poduri, grajduri sau prin gr─âdini.

╚Ü─âranul era legat de p─âm├ónt prin str─âmo╚Öii s─âi care se sacrificaser─â pentru el, fie lupt├ónd, fie cump─âr├óndu-l cu mari eforturi ca s─â aib─â ce l─âsa mo╚Ötenire copiilor. Nu to╚Ťi cei care au ie╚Öit la revolt─â, ├«n 1957, au avut p─âm├ónt mult. Dintre cei 13 aresta╚Ťi ├«n urma revoltei de la Suraia, cei mai mul╚Ťi aveau propriet─â╚Ťi mici: unul avea 6 hectare, altul 4;  ╚Öapte dintre ei aveau p├ón─â la 2 ha, iar patru nu aveau p─âm├ónt deloc, nefiind c─âs─âtori╚Ťi, dar aveau p─ârin╚Ťii lor. Chiar a╚Öa fiind niciunul nu voia s─â renun╚Ťe de bun─â-voie la p─âm├óntul s─âu. Pe l├óng─â aceasta, nimeni nu este de acord s─â cedeze ceva cu for╚Ťa.

Liberul consim╚Ť─âm├ónt de care se f─âcea at├óta caz, nu fusese respectat

Dac─â  n-au reu╚Öit s─â-i conving─â cu vorba, cu promisiunile,  ├«ndrum─âtorii au recurs la for╚Ť─â: ├«i ├«n╚Ťepau cu un ac mai lung, c─âruia i se spune sul─â, ├«i loveau cu pumnii sau cu parii, cu b├ótele, ├«i speriau cu c├óinii pe care-i aveau cu ei. Au ├«nceput s─â bat─â clopotele la biseric─â ╚Öi, pe uli╚Ťe, femeile de m├ón─â cu copiii, f─âceau cordoane, ocup├ónd toat─â strada ╚Öi strig├ónd: Ho╚Ťii! sau Foc! sau Ap─â! Anumite incidente au ├«ncins spiritele. Pe o uli╚Ť─â, o femeie, ├«n╚Ťepat─â ├«n picior a le╚Öinat. Ceilal╚Ťi au crezut c-a murit ╚Öi au ├«nceput s─â arunce cu bolovani ├«n ├«ndrum─âtori. Un alt incident a avut loc vineri diminea╚Ťa, c├ónd o echip─â, intrat─â ├«n curtea unui ╚Ť─âran, Costache Petrache l-a obligat pe fiul acestuia, deoarece p─ârin╚Ťii erau ascun╚Öi, s─â semneze cererea de colectivizare. Acesta a refuzat ╚Öi a fost lovit cu o lopat─â de un ├«ndrum─âtor. Locuitorii din sat care erau de fa╚Ť─â au ripostat, lovind ├«ndrum─âtorii cu bolovani, cu b├óte ╚Öi pari din garduri. ├Än momente ca acestea, cei ascun╚Öi   au hot─âr├ót c─â-i timpul s─â ias─â din ascunz─âtoare ╚Öi s─â intervin─â.

Autorit─â╚Ťile au re╚Ťinut, atunci c├ónd au f─âcut cercetarea,   mai ales dou─â momente. Primul ├«nt├ómplat joi, pe 28 noiembrie, c├ónd mai mul╚Ťi sur─âieni, ├«ndemna╚Ťi, spuneau autorit─â╚Ťile, de doi dintre ei, este vorba de  Cr─âciun Constantin ╚Öi Dogaru Vasile, i-au a╚Öteptat pe ├«ndrum─âtori ╚Öi i-au lovit cu pari ╚Öi b├óte. ├Än urma loviturilor, unul dintre activi╚Öti a avut nevoie de spitalizare. 


Dosar Suraia JPG jpeg

Al doilea moment a avut loc ├«n ziua urm─âtoare ╚Öi a ├«nceput la ÔÇŁTroi╚Ť─âÔÇŁ, unde mai mul╚Ťi locuitori din Suraia, ├«ndemna╚Ťi, spun iar─â╚Öi autorit─â╚Ťile, de Sava Partene ╚Öi Slavu Pavel au lovit ╚Öi urm─ârit activi╚Ötii p├ón─â-n c─âtunul Butuceni. Aici a fost locul cel mai fierbinte din  noiembrie 1957 din Suraia. Doi dintre activi╚Öti au fost dobor├ó╚Ťi la p─âm├ónt, iar ceilal╚Ťi au fugit spre ╚Öcoal─â. Autorit─â╚Ťile au declarat, apoi, c─â cei doi au necesitat spitalizare. Cr─âciun Constantin fusese ├«nainte cu o zi la Foc╚Öani ╚Öi aflase c─â, a doua zi, vor veni echipele de ├«ndrum─âtori la Suraia. C├ónd a ajuns acas─â, ├«n urma discu╚Ťiilor cu Dogaru Vasile ╚Öi Statache Paraschiv au hot─âr├ót s─â nu se ├«nscrie ├«n GAC ╚Öi s─â alunge echipele din sat. Cr─âciun Constantin a declarat c─â m─ân├ónc─â p─âm├ónt ╚Öi nu se va ├«nscrie ├«n colectiv.

Este posibil s─â se fi ├«nt├ómplat a╚Öa, s─â se fi ├«nt├ólnit seara ╚Öi a doua zi s─â fi ie╚Öit ├«mpreun─â s─â-i a╚Ötepte pe ├«ndrum─âtori. Dar persoanele intervievate de noi au insistat pe faptul c─â nimeni nu i-a organizat, ceea ce arat─â c─â grupului restr├óns, format din cei care s-au ├«nt├ólnit seara acas─â la Statache Paraschiv, li s-au ad─âugat ceilal╚Ťi s─âteni, ie╚Öi╚Ťi la revolt─â neorganiza╚Ťi  ╚Öi neinstrui╚Ťi de nimeni. 

Revolta din Suraia a fost un model  model pentru cei satul vecin, Vadu-Ro╚Öca. Ace╚Ötia au venit la Suraia ├«n timpul revoltei ╚Öi au vorbit cu sur─âienii care erau m├óndri c─â i-au ÔÇ×├«ngr─âm─âditÔÇŁ pe ├«ndrum─âtori ╚Öi care le-au transmis s─â nu se lase. ╚śi vadu-ro╚Öcenii a╚Öa au hot─âr├ót, s─â nu lase mai prejos de sur─âieni. Pe 1 decembrie 1957 ei se opun intr─ârii ├«n sat autorit─â╚Ťilor de partid ╚Öi de stat.

Cu tor╚Ťe ├«n m├óini ╚Öi pari au for╚Ťat ma╚Öinile acestora s─â se ├«ntoarc─â.  A doua zi, au venit autorit─â╚Ťile regionale ╚Öi pre╚Öedintele Sfatului Popular al comunei Vulturu ╚Öi oamenilor li s-au dat asigur─âri c─â nu se face colectivizarea cu for╚Ťa. ├Än ziua urm─âtoare, miercuri, urmau s─â vin─â s─â discute din nou cu oamenii, dar a venit un batalion de interven╚Ťie.  Oamenii s-au str├óns la punctul  numit ÔÇ×CazemataÔÇŁ unde se str├ónseser─â ╚Öi ├«n ziua anterioar─â  s─â discute cu autorit─â╚Ťile. ├Än alterca╚Ťia creat─â, o  ma╚Öin─â a securit─â╚Ťii a fost lovit─â cu toporul sau lopata. Securitatea a tras, mai ├«nt├ói cu gloan╚Ťe oarbe, apoi a tras ├«n plin. Au fost omor├ó╚Ťi 9 oameni, printre care o femeie ├«ns─ârcinat─â, aproape s─â nasc─â. Doi ╚Ť─ârani au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi ├«n clopotni╚Ť─â, unul era doar un copil de 14 ani. ├Än momentul ├«n care  securitatea a intrat ├«n sat, oamenii s-au gr─âbit s─â trag─â clopotul ╚Öi pe m─âsur─â ce se apropia de ÔÇŁCazemat─âÔÇŁ, clopotul tr─âgea mai tare. Securi╚Ötii, enerva╚Ťi de zgomot, au f─âcut clopotul s─â tac─â, ├«mpu╚Öc├ónd cele dou─â persoane. ├Äntre timp unii s-au dus ╚Öi au baricadat un pod cu grapele s─â nu poat─â trece ma╚Öinile securit─â╚Ťii ╚Öi apoi au ├«ncercat s─â se retrag─â astfel ├«nc├ót s─â nu fie ├«mpu╚Öca╚Ťi. 

Dup─â evenimente, Mili╚Ťia a re╚Ťinut aproximativ 70 de vadu-ro╚Öceni ╚Öi, dintre ace╚Ötia, 19 au fost aresta╚Ťi atunci ╚Öi ├«nc─â unul, ├«n 1959. Condamn─ârile pe care le-au  primit au fost cuprinse ├«ntre 5 ╚Öi 10 ani de ├«nchisoare,mai pu╚Ťin dec├ót au primit sur─âienii, pentru a reduce resentimentele locuitorilor datorate celor 9 persoane pe care Securitatea le-a ├«mpu╚Öcat la Vadu-Ro╚Öca. Ambele revolte ╚Öi cea de la Suraia ╚Öi cea de la Vadu-Ro╚Öca au fost pacificate de Nicolae Ceau╚Öescu, care, dup─â evenimente, le-a vorbit oamenilor de necesitatea colectiviz─ârii agriculturii ╚Öi a rupt cererile semnate for╚Ťat. A fost un gest pur propagandistic, ├«n anii urm─âtori colectivizarea va fi reluat─â cu ╚Öi mai mult─â intensitate.

Arest─ârile dup─â revolta din Suraia

Revolta din Suraia, ├«nceput─â joi, 28 noiembrie, s-a ├«ncheiat s├ómb─ât─â, 30 noiembrie, iar de luni au ├«nceput arest─ârile. Cei  13 care au r─âmas aresta╚Ťi  erau tineri ╚Öi foarte tineri, doi dintre ei nu ├«mpliniser─â ├«nc─â 18 ani, iar cel mai ├«n v├órst─â avea 52 de ani, dar  majoritatea avea ├«ntre 20 ╚Öi 30 de ani. Au fost du╚Öi mai ├«nt├ói la Mili╚Ťia din sat, apoi la Securitatea din Gala╚Ťi pentru anchet─â.

╚Ü─âranii, ├«n general, nu f─âceau politic─â. Nu se revoltaser─â ca s─â ÔÇŁd─âr├óme guvernulÔÇŁ cum au fost acuza╚Ťi, ci ca s─â-╚Öi apere p─âm├ónturile. Acuzarea a prezentat, la proces, faptele c├ót mai exagerat, a insistat pe caracterul organizat al revoltei, a calificat faptele ca fiind de o gravitate extrem─â, iar cei 13 fiind acuza╚Ťi c─â s-au r─âzvr─âtit ├«mpotriva ÔÇŁorganelor de stat ╚Öi au trecut ├«n tab─âra du╚ÖmanuluiÔÇŁ. Totul era v─âzut prin prisma luptei de clas─â: faptele ╚Ť─âranilor aveau caracter ÔÇŁcontrarevolu╚ŤionarÔÇŁ ╚Öi se datorau sentimentului de ÔÇŁdu╚Öm─ânieÔÇŁ fa╚Ť─â de regimul de democra╚Ťie popular─â din Rom├óniaÔÇŁ, preciza procurorul. 

Faptele ╚Ť─âranilor au fost considerate deosebit de grave, constituiau acte de ÔÇŁteroare ├«n grupÔÇŁ, cum au fost ele considerate de autorit─â╚Ťi, iar pedeapsa pentru actele de teroare, conform articolului 1, litera d din D. 199/ 1950 era moartea. 

├Än 1956 se desfiin╚Ťaser─â cotele obligatorii d├óndu-se impresia de relaxare, dar anul 1957 a ├«nsemnat trecerea la o nou─â etap─â a colectiviz─ârii, ├«n care ritmul procesului a fost gr─âbit prin orice mijloace, inclusiv prin folosirea violen╚Ťei. ├Än acest sens Codul Penal a fost modificat, fiind prev─âzute pedepse cu ├«nchisoarea p├ón─â la 25 de ani pentru ÔÇŁcrima de uneltire contra ordinii socialeÔÇŁ sau chiar moartea dac─â fapta prezenta ÔÇŁpericol deosebitÔÇŁ. Aceste prevederi au fost aplicate ╚Öi ├«n cazul ╚Ť─âranilor de la Suraia. Pedeapsa pentru actele de teroare era moartea, dar autorit─â╚Ťile au dorit s─â-╚Öi arate clemen╚Ťa. Se scotea ├«n eviden╚Ť─â gravitatea faptei, se prezenta pedeapsa pe care legea o prevedea pentru atare fapt─â ╚Öi apoi se prezenta ÔÇŁgenerozitateaÔÇŁ regimului, care d─âdea pedepse minime. Raportate la pedeapsa cu moartea, celelalte pedepse p─âreau cu mult mai u╚Öoare. 

monumentul de la Vadu Rosca JPG jpeg

Monumentul de la Vadu-Roșca

Fiind acuza╚Ťi de ÔÇŁacte de teroareÔÇŁ, ╚Ť─âranii din Suraia au fost trata╚Ťi, c├ót au fost ├«nchi╚Öi, ca terori╚Öti care-au vrut s─â d─âr├óme guvernul, cum le spuseser─â anchetatorii.

Duc├óndu-╚Öi zilele, ani la r├ónd, ├«n aceea╚Öi ├«nc─âpere, de╚Ťinu╚Ťii au ├«n╚Ťeles c─â nu pot supravie╚Ťui dec├ót dac─â ceea ce este uman ├«n ei dep─â╚Öe╚Öte ceea ce este doar fiziologic. Pentru supravie╚Ťuire, ├«n condi╚Ťii extreme, rela╚Ťiile pe care ╚Ťi le creezi cu ceilal╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi, cu doctorii, cu buc─âtarul sunt esen╚Ťiale. La fel ╚Öi prietenia.

Datorit─â condi╚Ťiilor din ├«nchisoare sau din colonii un b─ârbat putea s─â scad─â ├«n greutate ╚Öi s─â ajung─â la 30 de kg. M├óncarea era pu╚Ťin─â ╚Öi inconsistent─â:

Pe l├óng─â hrana inconsistent─â ╚Öi insuficient─â ╚Öi celelalte condi╚Ťii urm─âreau exterminarea de╚Ťinu╚Ťilor. La Gala╚Ťi, c├ót au stat  ├«n beciurile Securit─â╚Ťii, de╚Ťinu╚Ťii aveau ap─â pe jos ├«n celul─â. ├Änc─âl╚Ť─âmintea le-a putrezit ╚Öi pielea de pe talpa piciorului se ├«ncre╚Ťise.

Cei care-au fost du╚Öi ├«n coloniile de munc─â din Balta Br─âilei, au fost caza╚Ťi ├«n bar─âci de stuf presat. De la barac─â la locul de munc─â parcurgeau aproximat unul-doi kilometru pe  v├ónt, ploaie sau ninsoare. S─âpau ╚Öi c─ârau p─âm├ónt  cu roaba ├«n condi╚Ťii de malnutri╚Ťie,  t─âiau stuf pe ghea╚Ť─â iarna  sau erau du╚Öi la munci agricole. Fiind ╚Ť─ârani tineri, obi╚Önui╚Ťi cu munca au reu╚Öit s─â scape cu via╚Ť─â. Pe de alt─â parte, au c─âutat ╚Öi diferite strategii care s─â le asigure supravie╚Ťuirea.

Jocurile de table improvizate sau de zaruri erau metode de ocupare a timpului liber ╚Öi de p─âstrare a s─ân─ât─â╚Ťii mintale. O alt─â bucurie a fost ├«nt├ólnirea cu Dumnezeu pentru cei care-au avut ╚Öansa s─â aib─â ├«n celul─â un preot cu har, cum era p─ârintele Ioan Iovan de la M─ân─âstirea Vladimire╚Öti.

Eliberarea a venit odat─â cu decretele 767/1963, 176 ╚Öi  411/1964, date de conducerea PCR prin care to╚Ťi de╚Ťinu╚Ťii politici au fost elibera╚Ťi. Nu era o ini╚Ťiativ─â proprie a comuni╚Ötilor rom├óni, ci un model preluat tot din URSS.

C├ónd au ajuns la Foc╚Öani,  de╚Ťinu╚Ťii  au fost ╚Ťinu╚Ťi c├óteva zile acolo, hr─âni╚Ťi  bine ╚Öi instrui╚Ťi, strategie pervers─â de captare a bun─âvoin╚Ťei.

C├ónd au venit acas─â, p─âm├ónturile pentru care se revoltaser─â ╚Öi suferiser─â ├«n ├«nchisori fuseser─â luate la colectiv. Unii dintre ei nu s-au trecut la colectiv ╚Öi au avut de suferit alte persecu╚Ťii.

P─âm├ónturile luate la colectiv au fost retrocedate ╚Ť─âranilor dup─â 1990, dar nu ├«n totalitate. Unii mai au, ├«nc─â, de primit p─âm├ónt. Colectivizarea f─âcut─â cu for╚Ťa ├«n cei 13 ani, are urm─âri care urc─â p├ón─â-n prezent. Decolectivizarea de dup─â 1989 a adus alte probleme, conflicte ╚Öi procese cu vecinii, cu rudele sau cu autorit─â╚Ťile. Rela╚Ťiile dintre s─âteni, perturbate prin procesul de colectivizare se a╚Öezaser─â ├«ntre timp. Decolectivizarea le-a perturbat din nou. 

Cei treisprezece aresta╚Ťi din Suraia:

- SAVA A. PARTENE , condamnat la 25 de ani muncă silnică și 8 ani degradare civică pentru crima de acte de teroare

- CR─éCIUN  I. CONSTANTIN, zis UNGHIE, condamnat la 20 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 6 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- DOGARU Gh.  VASILE, zis BIRCHE, condamnat la 20 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 6 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- SLAVU I. PAVEL, zis CUCU, condamnat la 15 de ani muncă silnică și 5 ani degradare civică pentru crima de acte de teroare

- MARIN I. GHEORGHE, condamnat la 15 de ani muncă silnică și 5 ani degradare civică pentru crima de acte de teroare

- JOGHIU I. VASILE ,  condamnat la 15 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 5 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- NECULIȚĂ T. VASILE, condamnat la 15 de ani muncă silnică și 5 ani degradare civică pentru crima de acte de teroare

- MUNTEANU GH. NICOLAE, condamnat la 15 de ani muncă silnică și 5 ani degradare civică pentru crima de acte de teroare

- H─éR─éBOR  V. GHI╚Ü─é, condamnat la 15 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 5 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- PORUMBOIU M. GHEORGHE, zis CIOAT─é,  condamnat la 18 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 6 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- MARIN P. APOSTU zis TITI,  condamnat la 10 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 5 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- BUDU COSTIC─é,   condamnat la 10 de ani munc─â silnic─â ╚Öi 5 ani degradare civic─â pentru crima de acte de teroare

- PETCU GH. VLAD zis STROIA, condamnat la 10 de ani muncă silnică și 5 ani degradare civică pentru crima de acte de teroare

Camelia Sandu este profesoar─â la ╚ścoala Gimnazial─â Suraia

┬źSuferin╚Ťele colectiviz─ârii┬╗ - documentar despre revolta din Suraia

Duminic─â, 26 noiembrie 2017, ora 13, la ╚ścoala Gimnazial─â Suraia, a fost lansat filmul documentar ÔÇŁSuferin╚Ťele colectiviz─âriiÔÇŁ, realizat de profesoara Camelia Sandu cu sprijinul Prim─âriei ╚Öi Consiliului local Suraia. Filmul are ca tem─â central─â revolta din Suraia ├«mpotriva colectiviz─ârii din anul 1957 .

├Än anul Centenarului luptelor de la M─âr─â╚Öti, M─âr─â╚Öe╚Öti ╚Öi  Oituz ╚Öi la mai pu╚Ťin de dou─â luni de la intrarea ├«n anul Centenarului Marii Uniri, nu trebuie s─â uit─âm nici de suferin╚Ťele ╚Ť─âranilor care s-au opus intr─ârii ├«n colectiv. ├Än urm─â cu 60 de ani, ├«ntre 28 ╚Öi 30 decembrie,  sur─âienii au vrut s─â-i alunge din sat pe cei care le for╚Ťau ├«nscrierea ├«n structurile colectiviste. Revolta lor a fost un model pentru vadu-rosceni, care s-au revoltat ├«n zilele urm─âtoare, ├«ntre 1 ╚Öi 4 decembrie, nou─â dintre ei pl─âtind cu via╚Ťa  ╚Öi pentru r─âstoceni care, pe 12 ianuarie 1958, s-au ├«mpotrivit   comas─ârii p─âm├ónturilor ╚Öi trecerii lor ├«n Gospod─âria Agricol─â Colectiv─â. Revoltele au fost urmate, pentru zeci de ╚Ť─ârani, de ani de suferin╚Ťe petrecu╚Ťi ├«n ├«nchisorile comuniste ╚Öi ├«n coloniile de munc─â din Balta Br─âilei.

La evenimentul de duminic─â au fost participat  fo╚Öti de╚Ťinu╚Ťi politici, supravie╚Ťuitori ai evenimentelor, oficialit─â╚Ťile comunei, profesori din localitate ╚Öi din jude╚Ť, elevi.


Note:

1. Gh. Iancu, Virgiliu ┼ó├ór─âu, Ottmar Tra╚Öc─â, Colectivizarea agriculturii ├«n Rom├ónia. Acte legislative (1945-1962), Presa universitar─â clujean─â, Colec╚Ťia ÔÇ×Biblioteca HistoricaÔÇŁ a BCU ÔÇ×L. BlagaÔÇŁ, Cluj-Napoca, 2000, p.XXVII.
2. DJVAN, fond Prim─âria Suraia, dosar 8/1949, f.198.
3. DJVAN, fond Prim─âria Suraia, dosar 3/1949, f.49.
4. DJVAN, fond Prim─âria Suraia, dosar 1/1948, f 118.
5. DJVAN, fond Prim─âria Suraia, dosar 18/1957, f. 10.