Provence: povestea, paradisul, parfumul jpeg

Provence: povestea, paradisul, parfumul

Proust spunea c─â ÔÇ×adev─âratele paradisuri sunt cele pierduteÔÇŁ. Dar paradisul exist─â, nu e pierdut. Se afl─â undeva ├«ntre mare ┼či munte, cu un c├ómp de lavand─â ├«ntr-o parte ┼či un r├óu ├«n cealalt─â, ┼či poart─â numele de Provence. ├Än regiunea de pe Riviera Francez─â s-au adunat deopotriv─â m─âiestria omului ┼či miracolul naturii. Armonia perfect─â ├«ntre crea┼úia divin─â ┼či cea uman─â are miros de lavand─â. V─âz├ónd puternicele culori de mov, albastru ┼či galben, pres─ârate cu simboluri arhitecturale ┼či m─ârturii ale istoriei, nu ai cum s─â nu te ├«ndoie┼čti de faptul c─â Proust a c─âutat timpul pierdut ├«n locul gre┼čit.

Provence poart─â amprenta timpului. De la dovezile celei mai mari descoperiri a omului, focul, ┼či p├ón─â la urmele celui mai tragic eveniment, cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, provincia aflat─â ├«ntre Alpi ┼či Mediteran─â este marcat─â de toate etapele istorice prin care a trecut Fran┼úa.

Pe c├ónd Coasta de Azur ├«nc─â nu exista, dar marea str─âlucea probabil la fel de frumos, primii oameni de pe continentul european descopereau focul, domesticeau oile s─âlbatice ┼či perfec┼úionau arta ceramicii, preluat─â de la vecinii de la est de Marea Mediteran─â. ├Än Provence se p─âstreaz─â astfel dovezile primelor a┼čez─âri umane cunoscute ├«n Europa:├«n cunoscuta Grotte du Vallonnet au fost descoperite unelte primitive, care dateaz─â de mai bine un milion de ani├«naintea erei noastre. R─âm├ón├ónd la me┼čte┼čugul ol─âritului, ├«n jurul anului 6 000 ├«.Hr., pe teritoriul din sud-estul Fran┼úei a fost ridicat primul atelier de ceramic─â. Evolu┼úia omenirii a ├«nceput s─â se simt─â o dat─â cu descenden┼úii omului neolitic:ligurii. Popula┼úie str─âveche, care ocupa partea actual─â de nord-vest a Italiei ┼či sud-estul Fran┼úei, ligurii erau simpli v├ón─âtori. U┼čor, u┼čor, ei au fost asimila┼úi de c─âtre cel┼úi care, dota┼úi cu arme din fier, au ajuns ├«n secolul al IV-lea ├«.Hr p├ón─â la por┼úile Romei.

dfdf jpg jpeg

Apoi, p─ârin┼úii civiliza┼úiei europene, grecii ┼či romanii, ┼či-au ├«mp─âr┼úit dreptul la t─âr├ómul francez m├óng├óiat de soare. Coloniile grece┼čti s-au stabilit pe coasta mediteranean─â ┼či au ├«ntemeiat unul dintre cele mai importante ora┼če-port ale lumii antice:Massalia. Ast─âzi, ora┼čul de secol IV ├«.Hr., care se ├«nchina zeului Apollo din Delphi ┼či zei┼úei Artemis din Efes, este cunoscut drept Marsilia, al doilea cel mai mare ora┼č francez, dup─â Paris, ┼či cel mai important port al ┼ú─ârii. ├Än anul 14 ├«.Hr., avans├ónd treptat, Imperiul Roman a cucerit Provence-ul, ├«mp─âratul Augustus instaur├ónd pax romana. Provincia Romana, de unde i-a ┼či r─âmas numele, a fost prima provincie roman─â din afara grani┼úelor imperiului. Bun─âstarea a domnit ├«ns─â doar trei secole. Triburile barbare au invadat prosperul teritoriu:p├ón─â la finalul secolului al V-lea nu mai exista urm─â de roman.

M─ârul discordiei

De aici ├«nainte, Provence a cunoscut numeroase domina┼úii, fiind ├«mp─âr┼úit─â, ├«nstr─âinat─â, schimbat─â. Secolele V ┼či VI au stat sub pecetea barbarilor. Primii au fost vizigo┼úii lui Alaric, care la pu┼úin timp dup─â c─âderea Imperiului Roman de Apus ┼či-au ├«mp─âr┼úit domina┼úia cu un alt popor germanic, burgunzii. La r├ónd au urmat ostrogo┼úii lui Teodoric ┼či regii merovingieni. Evul Mediu a fost una dintre cele mai agitate perioade ale Provence-ului. ├Än secolele VIII-IX lupta s-a dat ├«ntre francii lui Charles Martel ┼či sarazini, a┼ča cum erau numi┼úi arabii veni┼úi ├«n Europa. ├Än 855, dup─â numeroase asedii pe mare, ┼či ├«n urma mor┼úii ├«mp─âratului Lothar I, cel de-al treilea fiu al s─âu, Charles, a proclamat Regatul de la Provence. P├ón─â ├«n secolul al XII-lea, la conducere au fost o serie de con┼úi sau marchizi, care erau vasali Imperiului Carolingian, Burgundiei, Cataloniei sau Sf├óntului Imperiu Roman. P├ón─â la venirea dinastiei catalane, istoria Provence-ului a fost marcat─â de un eveniment important:expulzarea sarazinilor, ├«n 973.

P├ón─â a ajunge provincie de drept a Coroanei Franceze, Provence a fost m─ârul discordiei ├«ntre mai multe dinastii. Nestatornicia guvernamental─â a f─âcut din fosta provincie roman─â un Turnul Babel. De asemenea, nu a sc─âpat din v├óltoarea evenimentelor care au afectat ├«ntreaga Europ─â:cea mai mare pandemie de cium─â-Moartea Neagr─â, schimb─ârile majore ├«n r├óndul clericilor, R─âzboiul de 100 de ani. Ultimul rege a fost Ren├ę de Anjou, a c─ârui domnie de 10 ani a fost una prosper─â, el r─âm├ón├ónd cu numele de ÔÇ×Bunul rege Ren├ę din ProvenceÔÇŁ. ├Än 1486, provincia a fost ├«ncorporat─â Fran┼úei, care era condus─â de Ludovic al XI-lea. Dup─â s├óngerosul episod al Revolu┼úiei Franceze ┼či, mai t├órziu, ├«ndep─ârtarea lui Napoleon Bonaparte de la conducerea Fran┼úei, Provence-ul a cunoscut ├«n secolul al XIX-lea o perioad─â de prosperitate, dezvolt├óndu-se at├ót pe plan economic, c├ót ┼či social sau cultural.

Toate drumurile duc în câmpul cu lavandă

Ast─âzi, Provence nu mai reprezint─â nimic din toate acestea. Aceste istorii par s─â fie uitate, iar Provence e cunoscut─â mai degrab─â caCump─âr─â acum destina┼úie turistic─â. Este un miracol al naturii ┼či o splendoare a arhitecturii. Acest du-te vino al civiliza┼úiilor pare s─â fie acum de bun augur. Pentru o istorie a artei ├«n c├ó┼úiva pa┼či nu trebuie dec├ót s─â mergi pe str─âzile ├«nguste ale Avignonului, s─â str─âba┼úi Riviera Francez─â l─âs├ónd briza s─â ├«┼úi br─âzdeze obrajii, ┼či s─â str─âba┼úi c├ómpurile de lavand─â. Dincolo de toate acestea st─â m─ârturia evolu┼úiei omului:de la siturile arheologice care atest─â existen┼úa uman─â de milioane de ani p├ón─â la monumentele romane, tipurile fundamentale ale arhitecturii, de la romanic la gotic, la arhitectura militar─â reprezentat─â prin numeroasele fort─âre┼úe, stilul sofisticat ┼či extravagant al Regelui Soare. Iar apoi, stau ├«n oglind─â un stil modern al secolului al XX-lea, al cl─âdirilor, vilelor ┼či muzeelor, ┼či stilul rural al Provence-ului, acel ceva unic, care are miros de lavand─â ┼či gust de m─âsline.

De mai bine de 2000 de ani, ├«nmiresmata lavand─â ├«nc├ónt─â sim┼úurile oamenilor. Se pare c─â ea a fost adus─â ├«n Provence din Persia sau Insulele Canare, folosit─â de c─âtre greci ca medicament sau condiment ├«n m├óncare. Romanii au descoperit cum se produce uleiul esen┼úial, pe care ├«l ad─âugau ├«n ap─â, la fiecare sp─âlare. Din acest motiv, ei i-au spus ini┼úial lavandula, de la verbul lavare, a sp─âla. Timp de mai multe secole, lavanda a fost folosit─â pentru ├«nfrumuse┼úare, dar ├«n timpul Evului Mediu ┼či-a rec─âp─âtat din vechea reputa┼úie de medicament, fiind folosit─â pentru tratarea formelor incipiente de cium─â.

tyt jpg jpeg

├Än timpul erei victoriene, re┼čedin┼úa familiei regale miroase numai a lavand─â:regina Victoria d─âduse ordin ca tot mobilierul ┼či pardoselile s─â fie stropite cu ├«mbietoarea esen┼ú─â. Pasiunea reginei a fost transmis─â ├«ntregii popula┼úii, lavanda fiind g─âsit─â ├«n fiecare gr─âdin─â. De aici, a ├«nceput o adev─ârat─â industrie, lavanda simboliz├ónd cur─â┼úenie ┼či puritate. Propriet─â┼úile lavandei au fost redescoperite de c─âtre unul dintre fondatorii aromaterapiei, Ren├ę-Maurice Gattefoss├ę. ├Än urma unei arsuri, el a folosit uleiul de lavand─â ┼či a observat c─â ajut─â la cicatrizare ┼či vindecare rapid─â, ├«mpiedic├ónd infec┼úiile.

Ora┼čul celor 100 de f├ónt├óni

L─âs├ónd la o parte mediatizata Coast─â de Azur, l─âca┼č al bog─â┼úiei ┼či al extravagan┼úei, minunea din sud-estul Fran┼úei se rezum─â la micul or─â┼čel Aix-en-Provence. Ridicat ├«n anul 123 ├«.Hr de c─âtre consulul roman Sextius Calvinus, numele s─âu provine din latinescul Aquae Sextiae. Ca ├«n orice teritoriu cucerit, romanii au construit b─âi termale, de acest lucru nelipsindu-se nici Aix. Travers├óndu-l de la un cap─ât la altul, turistul se poate pierde printre numeroasele monumente. Artera principal─â, Cours Mirabeau, ├«mparte ora┼čul ├«n dou─â. ├Än partea nou─â, la sud ┼či vest sunt case frumoase, numeroase cafenele ┼či f├ónt├óni. ├Än partea ora┼čului vechi, monumente ale secolelor XVI, XVII, XVIII fur─â privirea. Tot aici sunt cochetele cafenele vechi, unde s-au ad─âpostit de soarele dogoritor Paul C├ęzanne, ├ëmile Zola ┼či Ernest Hemingway.

hyh jpg jpeg

O mare parte a istoriei se adun─â ├«n Catedrala Aix. Construit─â pe ruinele unui fost forum roman, ea con┼úine o varietate incredibil─â de stiluri, care poart─â vizitatorul ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n trecut:portal gotic, tapiserie de secol XVI, triptic de secol XV, iar cupola renascentist─â este sus┼úinut─â de c─âtre coloanele romane originale. Aix este cunoscut drept ÔÇ×ora┼čul celor 100 de f├ónt├óniÔÇŁ:din loc ├«n loc, atmosfera este r─âcorit─â de apa unei f├ónt├óni ce ┼ú├ó┼čne┼čte ├«n ├«naltul cerului. Realizat─â de Jean-Claude Rambot ├«n secolul al XVII-lea, ÔÇ×F├ónt├óna celor patru delfiniÔÇŁ este unul dintre cele mai cunoscute astfel de edificii. ├Äns─â frumoasa strad─â Cours Mirabeau se m├óndre┼čte cu alte trei minun─â┼úii arhitecturale:o f├ónt├ón─â de secol XIX, care ├«l prezint─â pe ÔÇ×bunul rege Ren├ęÔÇŁ, mai la sud se afl─â f├ónt├ón─â cu ap─â fierbinte natural─â, a c─ârei temperatur─â ajunge la 34 de grade Celsius, ce dateaz─â de pe vremea ocupa┼úiei romane, iar ├«n centrul modern al or─â┼čelului st─â impozanta f├ónt├ón─â din 1860, ce se sprijin─â pe bra┼úele a trei gigan┼úi, ce reprezint─â Arta, Justi┼úia ┼či Agricultura. Aix-en-Provence, un ora┼č mic, ├«ncojurat de lanurile de lavand─â, care prezint─â o istorie a artei oric─ârui doritor. Se pare c─â, ├«ntr-adev─âr, esen┼úele tari se ┼úin ├«n sticlu┼úe mici.

ÔÇ×┼×i eu am fost ├«n Arcadia...ÔÇŁ

C─âldura torid─â, briza mediteranean─â, albastrul nem─ârginit al cerului, mireasma ghicit─â a c├ómpurilor de lavand─â ├«ncearc─â s─â fie prinse ├«ntre paginile unui roman sau ├«ntre marginile unui ┼čevalet. Povestea miracolului de la poalele mun┼úilor Alpi ┼či de la malul M─ârii Mediterane a fost sursa de inspira┼úie a multor arti┼čti. Retr─âg├óndu-se pentru a muri ├«n lini┼čtea naturii, precum C├ęzanne, sau doar ca o ├«ncercare de lini┼čtire a schizofreniei, precum van Gogh, Provence a fost raiul post-impresioni┼čtilor. Primii care au f─âcut poteci ├«n c├ómpurile movulii au fost Claude Monet ┼či Jean Renoir. Micu┼úele ora┼če de provincie sunt ast─âzi vegheate fiecare de c─âtre un artist:Aix de c─âtre C├ęzanne, van Gogh cu al s─âu azil din Arles, ├«n timp ce Matisse p─âstreaz─â leg─âtura cu Saint Tropez.

tytm jpg jpeg

├Än timp ce stelele expresive ├«i vorbeau lui van Gogh, iar acesta le punea pe p├ónz─â, ├«ncerc├ónd s─â cuprind─â pe ┼čevalet imensitatea cerului, un alt tip de lumin─â era pus pe h├órtie. Luxul ┼či bog─â┼úia Marelui Gatsbyse pare c─â au fost g─âsite de c─âtre F. Scott Fitzgerald pe Coasta de Azur. A┼ča cum pictorul francez g─âsea ├«n┼úelegere ├«n stelele Provence-ului, a┼ča, poate, g─âsea speran┼úa ┼či Fitzgerald, ├«ntr-o lumin─â verde, de pe Riviera Francez─â.

Legenda spune c─â grecii antici plecaser─â ├«n c─âutarea paradisului, pe care ei ├«l numeau Arcadia, t─âr├ómul zeului Pan. ┼×i de fiecare dat─â c├ónd credeau c─â au atins fericirea suprem─â, sau orice corelat cu un paradis personal, spuneau ÔÇ×Et in Arcadia ego...ÔÇŁ ÔÇô ÔÇ×┼×i eu am fost ├«n Arcadia...ÔÇŁ Se pare c─â Provence este Arcadia arti┼čtilor. ...┼či nu numai a lor.

Edi╚Ťia estival─â a revistei Historia Digital porne╚Öte ├«n c─âutarea vacan╚Ťelor pierdute. Ne oprim ├«n Marsilia, Provence, Ravenna, Murano, Avignon, Strasbourg, Matera, Plovdiv, Sofia, Atena, Basel, Edinburgh, Amsterdam, Saint-Tropez, Paris ╚Öi ├«n multe alte locuri ├«nc─ârcate de istorie. Revista Historia Digital este disponibil─â pe platforma paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

coperta calatorii jpg jpeg

Cump─âr─â acum Cump─âr─â Acum