Primul R─âzboi din Indochina: Vietnamul postbelic intr─â ├«n lupta pentru independen╚Ť─â (I) jpeg

Primul R─âzboi din Indochina: Vietnamul postbelic intr─â ├«n lupta pentru independen╚Ť─â (I)

­čôü Istorie recent─â
Autor: Daniel ╚śtefan C─âlin

R─âzboiul din Vietnam a fost probabil conflictul regional care a durat cel mai mult ├«n timpul R─âzboiului Rece. A fost un r─âzboi izbucnit pentru ob╚Ťinerea independen╚Ťei, dar transformat de liderii politici mondiali ├«ntr-o lupt─â ideologic─â ├«ntre democra╚Ťie ╚Öi comunism. Primul R─âzboi din Indochina s-a purtat ├«n mod oficial ├«ntre Fran╚Ťa, care nu dorea s─â renun╚Ťe la coloniile din aceast─â regiune ╚Öi Vietnam, un stat mic ╚Öi s─ârac, dar cu o popula╚Ťie numeroas─â ╚Öi tenace.     

Marile puteri și problema decolonizării

La sf├ór╚Öitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, principalele Puteri Aliate (Statele Unite ale Americii, Fran╚Ťa, Marea Britanie, China ╚Öi Uniunea Sovietic─â) ╚Öi-au ar─âtat ├«n urma ├«nfr├óngerii Axei, adev─ârata suprema╚Ťie pe plan interna╚Ťional. Suprema╚Ťia lor ├«ns─â, nu a fost dovedit─â ╚Öi ├«n cadrul solu╚Ťion─ârii pe cale pa╚Önic─â a problemei decoloniz─ârii care a survenit, iar tendin╚Ťele lor de extindere a sferelor de influen╚Ť─â (├«n special ale S.U.A. ╚Öi U.R.S.S. care vor concura pentru ob╚Ťinerea controlului direct sau indirect asupra spa╚Ťiilor de╚Ťinute de vechea Ax─â) vor continua s─â produc─â o serie de conflicte armate ├«n diferite regiuni ale lumii (chiar ╚Öi ├«n Peninsula Indochina unde americanii ╚Öi sovieticii p─âreau s─â nu aib─â ├«nc─â vreo leg─âtur─â geopolitic─â direct─â).

ho chi minh 1946 jpg jpeg

Pre╚Öedintele american, Franklin Delano Roosevelt, considera colonialismul ca fiind r─âul principal al producerii r─âzboiului ├«n Pacific, motiv pentru care el a sus╚Ťinut ca dup─â ├«ncheierea p─âcii, statele din Peninsula Indochina s─â intre sub protec╚Ťia interna╚Ťional─â ╚Öi s─â le fie acordat─â treptat independen╚Ťa. Nu luase ├«ns─â ├«n calcul faptul c─â Fran╚Ťa nu era dispus─â s─â renun╚Ťe at├ót de u╚Öor la coloniile din aceast─â regiune. C├ónd succesorul lui Roosevelt, Harry Truman, a con╚Ötientizat acest impediment, Statele Unite s-au v─âzut puse ├«n fa╚Ťa unei mari dileme. Pe de o parte, istoria, tradi╚Ťiile ╚Öi interesele americane au ar─âtat dintotdeauna sus╚Ťinerea cu entuziasm a politicii de autodeterminare a coloniilor ╚Öi ├«n general a popoarelor aflate sub domina╚Ťie str─âin─â ÔÇô este practic imaginea de ansamblu a spiritului democratic american care a p─ârut ╚Öi ├«nc─â pare at├ót de seduc─âtoare ├«n Occident.

Pe de alt─â parte, ├«n contextul r─âcirii rela╚Ťiilor cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi extinderea comunismului, Truman se temea s─â lanseze critici anticoloniale la adresa Fran╚Ťei ╚Öi Marii Britanii, fiind principalii s─âi alia╚Ťi din Europa ╚Öi nedorind s─â ├«i ├«ndep─ârteze prin neacordarea sprijinului material ╚Öi diplomatic de care aveau nevoie. Astfel, S.U.A. a ├«ncercat s─â militeze pentru o atitudine de neutralitate, chiar dac─â ├«n realitate, aceasta nu a fost deloc impar╚Ťial─â. ├Än noul context interna╚Ťional at├ót de incert, statul care a ├«ntreprins cele mai ample ac╚Ťiuni diplomatice ╚Öi militare din aceast─â regiune a Asiei de Sud-Est a fost Vietnamul, al c─ârui spirit na╚Ťionalist, animat cu fervoare de Ho Chi Minh ╚Öi ideologia comunist─â (pe numele s─âu adev─ârat, Nguyen Tat Thanh, sau sub preferatul s─âu pseudonim, Nguyen Ai Quoc, adic─â Nguyen patriotul), va juca un rol esen╚Ťial ├«n cadrul R─âzboiului din Vietnam. Ho Chi Minh, ├«nc─â din timpul celor dou─â r─âzboaie mondiale, nu a ezitat s─â arate c─â ├«╚Öi merita pseudonimul de patriot:sim┼úind de t├ón─âr greut─â┼úile unei vie┼úi independente, a c─âl─âtorit ├«n ├«ntreaga lume, inclusiv ├«n Statele Unite unde a fost indignat de felul anost ├«n care erau trata┼úi afro-americanii, ├«n Marea Britanie ┼či chiar ├«n Fran┼úa, unde ├«┼či ├«mbun─ât─â╚Ťise abilit─â┼úile politice.

soldat vietnamez jpg jpeg

Cu toate acestea, nu a putut s─â ├«n╚Ťeleag─â contradic╚Ťiile statelor liberale, care promovau o varietate de idealuri ╚Öi libert─â╚Ťi pe care chiar acestea le ├«nc─âlcau ├«n propriile colonii, astfel c─â Ho Chi Minh a fost mai degrab─â atras de doctrina marxist─â care a schimbat efectiv destinul Vietnamului. ├Än 1945, liderul vietnamez i-a adresat pre╚Öedintelui american Harry Truman c├óteva scrisori ├«n care cerea recunoa╚Öterea independen╚Ťei ╚Öi cooperarea cu Statele Unite, dar liderul american nu a r─âspuns niciodat─â acestor scrisori, r─âm├ón├ónd chiar documente clasificate p├ón─â ├«n 1972. Neimplicarea pre╚Öedintelui american ├«n solu╚Ťionarea diferendelor ├«ntre cele dou─â state va reprezenta momentul declan╚Öator al conflictului ╚Öi va preconiza numeroasele gre╚Öeli pe care Statele Unite le vor ├«ntreprinde fa╚Ť─â de Vietnam. 

Un r─âzboi ├«ntre dou─â for╚Ťe inegale

Analiz├ónd raportul dintre ac╚Ťiunile ╚Öi afirma╚Ťiile sale, Harry Truman r─âm├óne unul dintre cei mai controversa┼úi pre┼čedin┼úi americani. Ignorarea apelurilor pacifiste ale vietnamezilor intr─â ├«ntr-o stranie contradic┼úie cu ceea ce afirmase imediat dup─â ce ob╚Ťinuse func┼úia:

ÔÇ×Nimic nu este mai important pentru viitoarea pace mondial─â dec├ót cooperarea continu─â a na┼úiunilor care au trebuit s─â adune for┼úa necesar─â pentru ├«nfr├óngerea conspira┼úiei puterilor Axei, ce urm─ârea dominarea lumii. Dac─â aceste mari state au responsabilitatea special─â de a impune pacea, responsabilitatea lor este bazat─â pe obliga┼úia ce revine tuturor statelor, mari ┼či mici, de a nu folosi for┼úa ├«n rela┼úiile interna┼úionale dec├ót pentru a ap─âra legea.ÔÇŁ (Discurs adresat sesiunii reunite a Congresului, 16 aprilie 1945, Public Papers of the Presidents of the United States, Harry S. Truman, Vol. 1945. Washington D.C.:U.S. Government Printing Office, 1961 apud Henry Kissinger, Diploma╚Ťia. Traducere de Mircea ╚śtefancu ╚Öi Radu Paraschivescu. Bucure╚Öti:Editura Bic All, 2007, p. 374) 

conferinta de la geneva din 1954 jpg jpeg

Av├ónd ├«n vedere faptul c─â discursul se bazeaz─â pe c├óteva din principiile Cartei ONU, argumentele pre╚Öedintelui american par destul de solide, ├«ns─â r─âm├óne destul de neclar motivul pentru care sanc╚Ťiunile nu s-au ├«ndreptat spre Fran╚Ťa, care ├«nc─âlca flagrant nu doar noile reglement─âri interna╚Ťionale, dar ╚Öi dreptul de autodeterminare al vietnamezilor. Neimplicarea statului american ├«n detensionarea rela╚Ťiilor franco-vietnameze avea s─â coste scump (at├ót ├«n vie╚Ťi omene╚Öti, c├ót ╚Öi ├«n resurse financiare) noua situa╚Ťie din Peninsula Indochina, iar din decembrie 1946, guvernul de la Hanoi, sub directiva lui Ho Chi Minh, va ini╚Ťia opera╚Ťiuni militare ├«mpotriva Saigonului, aflat sub control francez. 

Armata vietnamez─â, denumit─â Vietminh ╚Öi aflat─â sub comanda lui Vo Nguyen Giap, era cu mult inferioar─â celei franceze, fiind format─â mai degrab─â din revolu╚Ťionari, dec├ót din solda╚Ťi, ceea ce este o mare diferen╚Ť─â, ╚Ťin├ónd cont de faptul c─â ace╚Ötia erau simpli agricultori, ╚Ť─ârani ╚Öi chiar femei f─âr─â experien╚Ť─â militar─â, dar beneficiind ├«n schimb de sprijinul Uniunii Sovietice ╚Öi mai ales de cel al Chinei, prin trimiterea de consilieri militari. Punctul forte al Vietminh era r─âzboiul de gheril─â, astfel ├«nc├ót strategii militari chinezi ├«i vor ├«nv─â╚Ťa pe vietnamezi aplicarea corect─â a acestei tactici ├«n trei stagii:prin amplasarea de baze militare ├«n locuri inaccesibile inamicului, lansarea de atacuri selective asupra instala╚Ťiilor militare inamice ╚Öi culmin├ónd cu o ofensiv─â general─â asupra ora╚Öelor-centre pentru ob╚Ťinerea controlului asupra acestora.

Armata francez─â era de departe mult mai bine preg─âtit─â, beneficiind de sprijin financiar ╚Öi militar masiv din partea Statelor Unite, care concomitent cu izbucnirea R─âzboiului din Coreea, au autorizat un ajutor militar ├«n valoare de p├ón─â la 119 milioane de dolari, urm├ónd ca ├«n 1952, suma s─â creasc─â p├ón─â la 300 de milioane de dolari. 

Dup─â cum se poate observa, de╚Öi oficial a fost un r─âzboi ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Vietnam, conflictul era de fapt mult mai amplu, cele dou─â tabere av├ónd ├«n spatele lor ni╚Öte state gigant care contribuiau ideologic, financiar ╚Öi mai ales militar la men╚Ťinerea unor tensiuni ce ├«nsemnau mai degrab─â o uzur─â a principalelor state beligerante. Armata Vietminh era extrem de abil─â ├«n r─âzboiul de gheril─â, de multe ori, ora╚Öe controlate ziua de francezi, c─âdeau noaptea ├«n m├óinile vietnamezilor iar sentimentul na╚Ťionalist contribuia decisiv la men╚Ťinerea moralului poate mult prea ridicat al solda╚Ťilor, fiind foarte determina╚Ťi ├«n ac╚Ťiunile lor:

aruncarea unei bombe cu napalm peste o baza militara vietnameza  png png

ÔÇ×Dac─â inamicul ne atac─â de deasupra, noi ├«l vom ataca de dedesubt. Dac─â ne atac─â ├«n nord, noi vom r─âspunde ├«n centrul sau ├«n sudul Vietnamului, sau ├«n Cambodgia ┼či Laos. Dac─â inamicul p─âtrunde ├«ntr-una din bazele noastre teritoriale, noi ├«l vom lovi imediat puternic ├«n p├óntec ┼či spate, ...├«i vom reteza picioarele [┼či] distruge drumurile.ÔÇŁ (Truong Chinh, articol ├«n Inner Life, con┼úinut ├«n Cuoc Khang Chien Than Thanh cua Nhan Dan Viet-Nam [The Sacred War of the Vietnamese People], vol. 1, Hanoi:Su That, 1958, p. 239 apud  William J. Duiker, Sacred War. Nationalism and Revolution in a Divided Vietnam. New York:McGraw-Hill, Inc., 1995, p. 67) 

Paradoxul unei victorii incerte

Perseveren╚Ťa ╚Öi tenacitatea specific─â poporului vietnamez ╚Öi ├«n general caracteristic─â popoarelor din Extremul Orient, au avut un rol esen╚Ťial ├«n R─âzboiul din Vietnam deoarece aceste elemente au fost ├«n ansamblu singurele r─âmase neatinse de efectele devastatoare ale armelor Vestului. La fel de bine ├«ns─â, am putea afirma c─â motiva╚Ťia pe care vietnamezii o aveau ├«n lupt─â nu era ├«ntotdeauna de origine cultural─â. Regimul ╚Öi ideologia socialist─â aveau de asemena o puternic─â influen╚Ť─â, mai ales atunci c├ónd nesupunerea se putea concretiza cu pedepse foarte severe. Manipularea ideologic─â era de altfel deosebit de eficient─â ├«n cadrul unui popor s─ârac, format ├«n cea mai mare parte din agricultori speria╚Ťi c─â ├«ntr-o zi ar putea pierde ╚Öi pu╚Ťinul pe care ├«l aveau dac─â nu lupt─â. Investi╚Ťiile militare americane acordate Fran╚Ťei s-au dovedit destul de radicale, transfom├ónd junglele ├«ntr-un adev─ârat infern:celebrele bazooka ╚Öi grenadele cu napalm, un amestec gelificat de s─âruri de aluminiu ╚Öi deriva╚Ťi petrolieri, erau adev─ârate arme de distrugere ├«n mas─â, care nu ├«╚Öi prea aveau locul ├«ntr-un conflict regional ├«mpotriva unor oameni care, de╚Öi erau dispu╚Öi ╚Öi capabili s─â ucid─â inamicul cu s├ónge rece ╚Öi prin tortur─â, ├«n realitate Vietminh era mai mult o armat─â improvizat─â dec├ót una de asalt. Ace╚Ötia erau uimi╚Ťi ╚Öi ├«n acela╚Öi timp terifia╚Ťi de efectele apocaliptice ale acestor arme:ÔÇ×O flac─âr─â intens─â care pare s─â se r─âsp├óndeasc─â pe sute de metri, seam─ân─â teroare ├«n r├óndurile lupt─âtorilor. Este napalm, focul care cade din cer.ÔÇŁ (William J. Duiker, Sacred War. Nationalism and Revolution in a Divided Vietnam. New York:McGraw-Hill, Inc., 1995, p. 74) 

R─âzboiul franco-vietnamez a luat sf├ór╚Öit ├«n 1954, paradoxal, prin ├«nfr├óngerea for╚Ťelor franceze ├«n urma b─ât─âliei de la Dien Bien Phu. Victoria Vietnamului a fost ├«ns─â doar aparent─â sau cel pu╚Ťin par╚Ťial─â deoarece ├«n cadrul Conferin╚Ťei de pace de la Geneva, Statele Unite au jucat din nou un rol esen╚Ťial ├«n dinamica regiunii indochineze. Pentru noua administra╚Ťie Eisenhower, Vietnamul era punctul cheie pentru stabilizarea situa╚Ťiei ├«n zon─â, astfel c─â ├«mp─âr╚Ťirea acestuia de-a lungul Paralelei de 17┬║ latitudine nordic─â ├«ntr-un stat comunist ├«n nord ╚Öi unul aflat sub o nou─â influen╚Ť─â, cea american─â, ├«n sud, a p─ârut cea mai viabil─â solu╚Ťie. Mul╚Ťi au condamnat ╚Öi ├«nc├ó este condamnat─â implicarea at├ót de evident─â a americanilor ├«n politica intern─â a vietnamezilor (p─âreri care veneau ├«n special din partea blocului socialist), dar scopul S.U.A. era acela de a opri cu orice pre╚Ť extinderea comunismului. Dac─â s-ar fi acceptat unirea nordului ╚Öi sudului ╚Öi s-ar fi organizat alegeri, cu siguran╚Ť─â majoritatea ar fi votat ├«n favoarea lui Ho Chi Minh, liderul comunist care ar fi preluat imediat puterea. Astfel c─â au preferat s─â se bazeze m─âcar pe partea sudic─â, ceva mai occidentalizat─â sau cel pu╚Ťin mai obi╚Önuit─â cu Occidentul.

Filmare din 16 ianuarie 1947 care ilustreaz─â inspec╚Ťia unor oficiali francezi ├«n problema rebeliunii din Indochina:https://en.wikipedia.org/wiki/First_Indochina_War

Bibliografie:

Atlas de istorie a lumii. Traducere din limba italian─â de Marina Loghin. Bucure┼čti:Editura Enciclopedia Rao, 2009.

DUIKER, Wiliam J.:Sacred War. Nationalism and Revolution in a Divided Vietnam. New York:McGraw-Hill, Inc., 1995.

KISSINGER, Henry:Diploma╚Ťia. Traducere de Mircea ╚śtefancu ╚Öi Radu Paraschivescu. Bucure╚Öti:Editura Bic All, 2007.

MCMAHON, Robert J.:The Limits of Empire. The United States and Southeast Asia Since World War II. New York:Columbia University Press, 1999.

STOESSINGER, John J.:Why Nations Go To War. Edi┼úia VIII. Boston:Bedford/St. MartinÔÇÖs, 2001.

Surse fotografii:

https://en.wikipedia.org/wiki/Ho_Chi_Minh

http://indochine54.free.fr/

https://en.wikipedia.org/wiki/First_Indochina_War

http://www.snipview.com/q/First_Indochina_War