Primul pas al omului pe Lun─â: relat─âri ┼či impresii rom├óne┼čti jpeg

Primul pas al omului pe Lun─â: relat─âri ┼či impresii rom├óne┼čti

Lansarea misiunii Apollo 11 ├«n iulie 1969 se petrecea ├«ntr-un context favorabil al rela┼úiilor rom├óno-americane ┼či al deschiderii rom├óne┼čti c─âtre Occident, ceea ce a permis rom├ónilor s─â urm─âreasc─â ├«n direct la Televiziunea Rom├ón─â momentul crucial al aseleniz─ârii. ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ a avut la r├óndul s─âu un corespondent ├«n Statele Unite ┼či a relatat ├«n spa┼úii largi evenimentul. O lectur─â a relat─ârilor ┼či articolelor publicate ├«n ziarul partidului ne permite s─â reconstituim atmosfera acelor zile de var─â ├«n care rom├ónii au uitat de barierele r─âzboiului rece, urm─ârind cu sufletul la gur─â aventura lui Neil Armstrong ┼či a colegilor s─âi c─âtre Lun─â.

Dup─â ce Nicolae Ceau┼čescu condamnase ├«n termeni at├ót de fermi interven┼úia sovietic─â ├«n Cehoslovacia, ├«n vara anului precedent, tot mai multe speran┼úe de deschidere ┼či liberalizare se legau de numele s─âu at├ót ├«n ┼úar─â, c├ót ┼či ├«n str─âin─âtate. Condi┼úiile de via┼ú─â ┼či deschiderea cultural─â specific─â perioadei respective p─âreau s─â ├«ncurajaze aceste speran┼úe, lucru confirmat de abunden┼úa filmelor americane pe pia┼ú─â, de traducerile tot mai numeroase din autori occidentali, de nivelul de trai aflat ├«n cre┼čtere. Vizita lui Charles de Gaulle la Bucure┼čti ├«n mai 1968 confirma faptul c─â N. Ceau┼čescu se bucura de o imagine bun─â ├«n str─âin─âtate. Pe de alt─â parte, ├«n rela┼úiile rom├óno-sovietice existau ├«nc─â tensiuni majore, cauzate ├«n primul r├ónd de condamnarea interven┼úiei din Cehoslovacia, dar ┼či de rela┼úia special─â pe care Rom├ónia o cultiva cu Occidentul. Conducerea de partid de la Bucure┼čti avea tot interesul s─â menajeze susceptibilit─â┼úile sovietice pentru a se pune la ad─âpost de eventuale represalii. Cu toate acestea, pruden┼úa politic─â nu a ├«mpiedicat conducerea rom├ón─â de partid s─â permit─â popularizarea ┼či circula┼úia larg─â a informa┼úiilor ┼či relat─ârilor privind misiunea Apollo 11, descris─â ├«n general ca un exemplu al victoriei omului asupra naturii ÔÇô tem─â predilect─â a propagandei comuniste.

ÔÇ×Un moment istoric ├«n dezvoltarea civiliza┼úiei umaneÔÇŁ

Relat─ârile ┼či reportajele care au ap─ârut ├«n acele zile ├«n ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ poart─â amprenta vizibil─â a emo┼úiei momentului, fiind dinamice, pline de suspans ┼či dramatism, p─âtrunse totodat─â de semnifica┼úia epocal─â a evenimentului. ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ a preluat relat─âri ale agen┼úiilor de pres─â interna┼úionale, publicate ├«n paralel cu coresponden┼úe ale trimisului s─âu ├«n Statele Unite, C. Alexandroaie, precum ┼či articole de fond ale unor oameni de ┼čtiin┼ú─â dedicate subiectului. 

42 36178020 jpg jpeg
16 iulie 1969: lansarea navetei spa┼úiale care ├«i are la bord pe Neil Armstrong, Michael Collins ┼či Buzz Aldrin; c├óteva zile mai t├órziu, pe 20 iulie, Armstrong va transmite: ÔÇ×Vulturul a aterizat!ÔÇŁ

16 iulie 1969:lansarea navetei spa┼úiale care ├«i are la bord pe Neil Armstrong, Michael Collins ┼či Buzz Aldrin;c├óteva zile mai t├órziu, pe 20 iulie, Armstrong va transmite:ÔÇ×Vulturul a aterizat!ÔÇŁ

├Än prima sa relatare, din ziua lans─ârii misiunii Apollo 11, C. Alexandroaie nu se sfia s─â numeasc─â momentul respectiv drept unul ÔÇ×istoric ├«n dezvoltarea civiliza┼úiei umaneÔÇŁ. F─âr─â a mai ┼úine cont de diviziunile specifice r─âzboiului rece ┼či de amenin┼úarea imperialist─â la care se referea presa comunist─â interna┼úional─â ├«n contextul r─âzboiului din Vietnam, semnatarul ├«i numea pe cei trei astronau┼úi ÔÇ×curajo┼či fii ai civiliza┼úiei terestreÔÇŁ. Atmosfera tuturor articolelor este plin─â tocmai de acest sentiment al comunit─â┼úii umane care dep─â┼čea barierele ideologice. 

Misiunea Apollo 11, văzută prin prisma semnificaţiei sale politice

C. Alexandroaie nu uita s─â men┼úioneze ├«n relatarea sa contribu┼úia deosebit─â pe care o adusese Uniunea Sovietic─â la dezvoltarea zborurilor spa┼úiale, invoc├ónd lansarea satelitului Sputnik precum ┼či pe Iuri Gagarin. El se referea, de asemenea, ┼či la un discurs entuziast al vicepre┼čedintelui SUA, Spiro Agnew, care spunea c─â p├ón─â la sf├ór┼čitul secolului se putea ajunge ┼či pe planeta Marte, ├«ns─â cu condi┼úia unei bune colabor─âri interna┼úionale, mai ales ├«ntre SUA ┼či URSS. ÔÇ×Totul decurge normalÔÇŁ, spuneau oficialii NASA ├«n momentele premerg─âtoare lans─ârii iar aceast─â afirma┼úie sumar─â ├«l uimea pe corespondentul ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ. Totul, adic─â milioane de circuite ┼či mecanisme de fine┼úe ┼či precizie, practic un ÔÇ×omagiu adus g├óndirii tehniceÔÇŁ ÔÇô ├«n cuvintele sale. Aceasta ├«i oferea prilejul de a exprima speran┼úa c─â ra┼úiunea va triumfa nu doar ├«n spa┼úiu, ci ┼či pe P─âm├ónt, prin dezarmare, pace ┼či ├«n┼úelegere ├«ntre popoare. 

Undele radio ┼či tiparul reduc distan┼úa ├«ntre astronau┼úi ┼či publicul rom├ónesc

ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ a continuat s─â publice ├«n zilele urm─âtoare ┼čtiri numeroase despre fiecare etap─â a c─âl─âtoriei spa┼úiale a celor trei astronau┼úi americani, cuprinz├ónd at├ót detalii tehnice, c├ót ┼či detalii privind cotidianul celor trei. Afl─âm astfel din ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ faptul c─â ├«n prima zi a c─âl─âtoriei lor, astronau┼úii americani erau un pic... taciturni, vorbind pu┼úin ┼či rar, doar dac─â era nevoie. Ziarul punea aceasta pe faptul c─â Armstrong, Aldrin ┼či Collins erau p─âtrun┼či de responsabilitatea care ap─âsa pe umerii lor. La cin─â, afla publicul rom├ónesc, astronau┼úii au m├óncat spaghete ┼či friptur─â de porc cu cartofi pr─âji┼úi. 

La dou─â zile de la lansare, ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ publica, spre amuzamentul cititorilor s─âi, o informa┼úie conform c─âreia o companie greceasc─â de asigur─âri le oferise celor trei astronau┼úi poli┼úe de asigurare valabile ├«n spa┼úiul cosmic ├«ns─â acestea ├«┼či pierdeau valabilitatea dac─â cei trei alegeau s─â r─âm├ón─â pe Lun─â pe motiv c─â ar fi g─âsit acolo condi┼úii de via┼ú─â mai bune. ├Äntr-o alt─â not─â, erau relatate verific─ârile tehnice efectuate asupra modulului lunar precum ┼či imaginile superbe surprinse ├«n spa┼úiu, av├ónd ├«n centru at├ót P─âm├óntul, c├ót ┼či satelitul s─âu natural. O alt─â ┼čtire se referea la entuziasmul interna┼úional st├órnit de misiunea Apollo 11:├«n Japonia se v├ónduser─â nu mai pu┼úin de 500.000 de televizoare ├«n doar 24 de ore pentru c─â tot mai mul┼úi japonezi ├«┼či doreau s─â urm─âreasc─â ├«n direct momentul istoric al aseleniz─ârii.

42 36176212 jpg jpeg
Neil Armstrong, Michael Collins ┼či Buzz Aldrin

Neil Armstrong, Michael Collins ┼či Buzz Aldrin

Cum a învăţat omul să meargă pe Lună

Aselenizarea urma s─â aib─â loc ├«n noaptea de duminic─â spre luni conform fusului orar al Rom├óniei ┼či num─ârul de duminic─â al ÔÇ×Sc├«nteiiÔÇŁ a cuprins relat─âri ample cu privire la manevrele ce urmau s─â fie efectuate, la modul ├«n care nava s-a ├«nscris pe orbita lunar─â ┼č.a.m.d. Edi┼úia de luni titra triumfal:ÔÇ×O str─âlucit─â victorie a omuluiÔÇŁ ┼či ÔÇ×Vulturul a aterizatÔÇŁ. Articole largi relatau suspansul ┼či tensiunea aseleniz─ârii, primele impresii vizuale ale lui Armstrong asupra peisajului selenar ┼či etapele activit─â┼úii extravehiculare a astronau┼úilor. Scriind despre primii pa┼či ai lui Neil Armstrong pe Lun─â, ziarul consemna:ÔÇ×Omul ├«nva┼ú─â s─â mearg─â pe Selena. Primii pa┼či sunt calcula┼úi cu aten┼úie. Apoi totul vine de la sine. Mi┼čc─ârile sunt relaxate, gra┼úioase, ca ├«ntr-un balet fantasticÔÇŁ. Corespondentul C. Alexandroaie relata cu emo┼úie peisajul straniu al ora┼čelor americane de la ora aseleniz─ârii:str─âzi pustii, parcuri p─âr─âsite, ma┼čini oprite oriunde ├«i prinsese ora aseleniz─ârii pe proprietarii lor, totul ├«ncremenit parc─â ÔÇ×timpul se oprise ├«n locÔÇŁ.

Ce a mâncat Armstrong pe Lună?

Cu aceea┼či emo┼úie a fost urm─ârit─â de presa rom├óneasc─â ┼či ├«ntoarcerea misiunii Apollo 11. ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ consemna faptul c─â, ├«n timp ce se ├«ndrepta spre modulul lunar pentru a preg─âti plecarea, Neil Armstrong a aruncat ├«n urm─â o ramur─â de m─âslin, simbol al p─âcii. Armstrong ┼či Aldrin au m├óncat ┼či s-au odihnit ├«n modulul lunar ├«nainte de a se desprinde de suprafa┼úa Lunii pentru a se cupla din nou cu nava pe orbit─â. Publicul rom├ónesc a aflat astfel c─â, la prima mas─â a omului pe Lun─â, modestul meniu a fost compus din rasol de pui, friptur─â cu garnitur─â de legume, suc de struguri ┼či de portocale. La ├«ntoarcere, amerizarea capsulei cu cei trei astronau┼úi a fost de asemenea un prilej de mare emo┼úie, inclusiv ├«n Rom├ónia. A fost relatat pe larg modul ├«n care capsula a fost recuperat─â, cum cei trei au fost ├«nt├ómpina┼úi la bordul unui portavion pe c─âtre pre┼čedintele Richard Nixon ┼či cum s-au odihnit Armstrong, Aldrin ┼či Collins citind ziarele la bordul portavionului respectiv. La ├«ntoarcerea ├«n Statele Unite, ├«i a┼čteptau zile lungi de carantin─â.

Omul, fiinţă cosmică

ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ a publicat ┼či un articol de fond semnat de prof. dr. C─âlin Popovici care sublinia importan┼úa istoric─â a momentului printr-o frumoas─â analogie:ÔÇ×Este o realizare epocal─â a speciei umane, care poate fi asem─ânat─â cu primii pa╚Öi pe uscat ai vie╚Ťuitoarelor originare, n─âscute ├«n apele m─ârilor din trecutul ├«ndep─ârtat al P─âm├óntului. Omul a devenit acum o fiin╚Ť─â cosmic─âÔÇŁ. Echipajul Apollo 11 a l─âsat pe Lun─â, printre multe alte lucruri, ┼či un disc de silicon con┼úin├ónd mesajele simbolice transmise de ┼čefii de stat din 73 de ┼ú─âri ale lumii, printre care ┼či Rom├ónia. Mesajul semnat de Nicolae Ceau┼čescu era urm─âtorul:ÔÇ×Fie ca primul contact direct al omului cu Luna s─â contribuie la ├«nf─âptuirea aspira┼úiilor de progres ┼či pace ale tuturor oamenilor de pe P─âm├óntÔÇŁ.

coloana p1100152 jpg jpeg

Pentru români, vara a rămas... fierbinte

De┼či ├«n vara anului 1969 era programat cel de-al X-lea congres al partidului, aten┼úia rom├ónilor a fost atras─â de un alt eveniment major care a avut loc la Bucure┼čti. La doar c├óteva s─âpt─âm├óni dup─â succesul aseleniz─ârii, pre┼čedintele american Richard Nixon sosea la Bucure┼čti ├«ntr-o vizit─â anun┼úat─â cumva ├«n ultimul moment ┼či pe care majoritatea rom├ónilor nu o a┼čteptau. Era prima vizit─â a unui pre┼čedinte american ├«ntr-o ┼úar─â comunist─â ┼či entuziasmul cu care a fost primit de popula┼úia capitalei a fost debordant. De┼či ra┼úiunile prezen┼úei lui Nixon la Bucure┼čti erau politice, Ceau┼čescu a men┼úionat ├«n toastul s─âu, cu cuvinte frumoase, reu┼čita Statelor Unite ├«n cursa c─âtre Lun─â:ÔÇ×Grandioasa c─âl─âtorie astral─â a cosmonau┼úilor americani ÔÇô primii p─âm├ónteni care au pus piciorul pe Lun─â ┼či au adus pe planeta noastr─â materie de pe un alt corp ceresc ÔÇô ne-a bucurat, pentru c─â ea reprezint─â o str─âlucit─â victorie a geniului uman, a cunoa┼čterii universaleÔÇŁ 

Ce credea totu┼či Ceau┼čescu despre cursa spa┼úial─â?

├Än ciuda faptului c─â Ceau┼čescu a permis o recep┼úie favorabil─â ┼či chiar entuziast─â a marii realiz─âri americane ├«n cursa spa┼úial─â, se pare c─â p─ârerea sa despre zborurile cosmice nu era tocmai grozav─â. Ceau┼čescu a avut ocazia s─â discute mai deschis despre aceasta cu omologul s─âu chinez, Mao Zedong, ├«n cursul faimoasei vizite pe care a efectuat-o la Beijing ├«n iunie 1971. Se pare c─â ambele p─âr┼úi considerau cursa spa┼úial─â drept o risip─â de bani. Un scurt fragment din stenograma discu┼úiilor este edificator:

ÔÇ×Tov. Mao Tze-dun:[...] Ei au mers p├ón─â la lun─â;├«n momentul de fa┼ú─â noi nu avem asemenea posibilit─â┼úi. ├Än acela┼či timp ├«ns─â nu avem un asemenea interes ┼či nici nu admir─âm pe cei ce au ajuns pe lun─â. ├Än problema aceasta suntem egali ├«n drepturi:nici noi, nici dvs. nu am ajuns pe lun─â.

Tov. Nicolae Ceau┼čescu:Nici ├«n perspectiv─â noi nu ne g├óndim s─â facem acest lucru;cost─â ┼či scump.

Tov. Ciu En-lai:Mai ales c─â acolo nu este nici aer ┼či nici ap─â!

Tov. Nicolae Ceau┼čescu:┼×i f─âr─â rezultate, dec├ót ├«n scopuri ┼čtin┼úifice ┼či de curiozitate.

Tov. Ciu En-lai:Nici nu s-au rezolvat problemele existente pe globul p─âm├óntesc ┼či s-au dus pe lun─âÔÇŁ (Sursa:ANR, fond CC al PCR, sec┼úia Rela┼úii Externe, dosar nr. 39/1971, f. 15).

Cu ocazia vizitei efectuate ├«n Rom├ónia, pre┼čedintele american Richard Nixon a d─âruit ┼ú─ârii noastre un drapel rom├ónesc care fusese purtat pe Lun─â ┼či ├«napoi de misiunea Apollo 11, precum ┼či c├óteva mici fragmente de roc─â lunar─â. Acestea se g─âsesc ast─âzi expuse la Muzeul Na┼úional de Istorie din Capital─â;de altfel, ├«n septembrie 2012, MNIR a organizat o micro-expozi┼úie ├«n memoria lui Neil Armstrong ├«n care au fost expuse ┼či aceste obiecte, cu ocazia trecerii ├«n nefiin┼ú─â a astronautului american la 25 august 2012.