Pr─âjitura mare┼čalului jpeg

Pr─âjitura mare┼čalului

­čôü Istorie culinar─â
Autor: Daniela ┼×erb

├Än 1920, celebrul mare┼čal francez Joseph Jacques C├ęsaire Joffre, cunoscut ┼či ca Papa Joffre, sosea la Bucure┼čti, la invita┼úia Regelui Ferdinand ┼či a Reginei Maria. Mare┼čalul era trimis pentru a-l decora pe regele Rom├óniei cu ÔÇ×Medalia militar─â francez─âÔÇŁ.

Ceremonia a avut loc la Palatul Artelor din Parcul Carol. ├Än plus, mare┼čalul francez a conferit ora┼čelor Bucure┼čti ┼či M─âr─â┼če┼čti ÔÇ×Crucea de r─âzboiÔÇŁ;ceea ce a determinat prim─âria din M─âr─â┼če┼čti s─â decid─â ca pe stema ora┼čului s─â apar─â Arhaghelul Mihail cu inscrip┼úia ÔÇ×Pe aici nu se treceÔÇŁ.

Cilindrul de ciocolat─â

Pentru a onora vizita ilustrului oaspete francez, celebrul cofetar Grigore Cap┼ča, furnizor al Casei Regale, a creat o pr─âjitur─â de ciocolat─â a c─ârei form─â cilindric─â o sugera pe cea a caschetelor militare franceze. ┼×i pentru c─â mare┼čalul suferea de diabet, maestrul cofetar cu studii la Paris a preparat o pr─âjitur─â nici prea mic─â, nici prea mare, pentru a putea fi consumat─â f─âr─â riscuri de cel ├«n onoarea c─âruia fusese inventat─â. Pr─âjitura care purta numele mare┼čalului era f─âcut─â din unt, zah─âr, ou─â, f─âin─â, arome ┼či, mai ales, cacao de cea mai bun─â calitate, toate ├«mbr─âcate ├«ntr-o delicioas─â glazur─â de ciocolat─â.

Fursecuri ┼či crem─â ├«nvelite ├«n ciocolat─â

Pr─âjitura se prepara ├«n dou─â etape. Prima consta ├«n prepararea fursecurilor din albu┼čuri frecate cu zah─âr. ├Än amestec se ad─âugau apoi g─âlbenu┼čurile, amestecate cu sare ┼či f─âin─â. Amestecul era pus la cuptor. Dup─â ce fursecurile se r─âceau erau acoperite cu o crem─â de ciocolat─â, ob┼úinut─â din unt moale, zah─âr pudr─â, vanilie, rom, cacao, ap─â, g─âlbenu┼čuri de ou ┼či fri┼čc─â. Peste primul fursec se a┼čeza un al doilea, iar turnule┼úul astfel ob┼úinut se t─âv─âlea prin glazur─â de ciocolat─â. Rezulta o pr─âjitur─â cu o puternic─â arom─â de cacao, care se topea, pur ┼či simplu, ├«n gur─â. Pr─âjitura Joffrea f─âcut ├«nconjurul lumii, fiind preluat─â de buc─ât─âria francez─â din a c─ârei tradi┼úie fusese inspirat─â. Totodat─â, re┼úeta a intrat ├«n oferta cofet─âriei rom├óne┼čti ┼či nu exist─â practic cofet─ârie ├«n Rom├ónia care s─â nu prepare pr─âjitura cu pricina.

Pentru consumatorii rom├óni, pr─âjitura Joffrea p─ârut prea mic─â. Prin urmare, Casa Cap┼ča a scos pe pia┼ú─â o alt─â versiune, mai generoas─â ÔÇô cea a tortului Joffre, ob┼úinut dup─â aceea┼či re┼úet─â, dar cu gramaje mai mari.

Cine a fost mare┼čalul Joffre

dfas jpg jpeg

Joseph Jacques C├ęsaire Joffre(1852-1931) s-a n─âscut ├«n comuna Riversaltes din regiunea Roussillon, ├«ntr-o familie de podgoreni. ├Än 1870 s-a ├«nscris la ┼×coala Politehnic─â ┼či s-a dedicat carierei militare. Prima lui misiune militar─â a fost ├«n timpul asedierii Parisului, ├«n timpul R─âzboiului franco-prusac (1870-1871). Mare parte din cariera lui s-a consolidat ├«n colonii, unde a activat ca inginer militar. ├Än 1911 s-a ├«ntors ├«n Fran┼úa, unde a fost numit comandant-┼čef al armatei franceze. Este cunoscut ├«n istorie drept cel care a ├«nfr├ónt rezisten┼úa german─â ├«n prima b─ât─âlie de la Marne (septembrie 1914). La ├«nceputul anului 1917, mare┼čalul Joffre a fost numit ┼čeful Misiunii militare franceze ├«n Rom├ónia, al c─ârei principal scop a fost reformarea armatei rom├óne umilite de armata german─â ├«n 1916, ├«n b─ât─âlia pentru Bucure┼čti. ├Än 1919 a devenit membru al Academiei Franceze. ├Än Canada, un munte ├«i poart─â numele;la fel pie┼úe ┼či bulevarde din Fran┼úa, Canada, SUA ┼či Australia.