„Planul Valev”, pus în aplicare de Nicolae Ceaușescu
S-a scris mult despre eroismul conducerii comuniste de la București, cea care în cursul anului 1964 a respins cu multă îndrăzneală ideile venite de la Moscova prin care statul comunist urma să fie transformat în simplu grânar al lagărului socialist. S-a putut continua politica de industrializare și de modernizare după idei lansate pe plan local. S-a scris chiar că se poate discuta despre o formă de independență în raport cu centrul de putere de la Moscova.
Documentul sovietic a fost denumit Planul Valev după specialistul Emil Borisovici Valev, cadru universitar în curs de afirmare în cetatea științei din capitala comunistă.
Realitatea a fost că principiile enunțate de specialistul sovietic au fost aplicate de către Nicolae Ceaușescu cu o fermitate ieșită din comun. O monografie a județului Constanța demonstrează că a fost realizată o dezvoltare a agriculturii în ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, ceea ce a implicat și un progres în domeniul industriei alimentare. A fost dezvoltată producția de ulei sub marca Argus și se asigura într-un singur județ 11,8% din cantitatea obținută în statul organizat după principii totalitare. Era asigurat consumul local, al județelor vecine și se mai trimitea în restul patriei socialiste.
Fabricile locale asigurau și cantități importante de carne, pâine, lactate, înghețată, bere și vin. Mărfurile era de calitate superioară pentru a satisface și poftele turiștilor străini, foarte pretențioși când veneau în stațiunile de pe litoral.
Agricultura nu însemna numai o sursă inepuizabilă de produse alimentare, cele care prin prelucrare aveau volumul sporit și perioada de valabilitate extinsă. Oile deveneau o sursă importantă de lână, materie primă textilă ce era deosebit de valoroasă într-o perioadă în care iernile erau deosebit de reci și materialele textile sintetice nu ofereau protecție în fața frigului. Lâna fină și semifină din județ era prelucrată din 1965 la o fabrică din Constanța și erau obținute stofe de calitate superioară și covoare. Domeniul de activitate oferea locuri de muncă îndeosebi femeilor.
Emil Valev a scris despre rolul agriculturii în cadrul economiei socialiste, dar spus clar că trebuie să fie efectuată trecerea la irigații în vederea creșterii producției de mărfuri alimentare în cadrul regiunilor de la sud de Carpați și astfel alte raioane să primească mai multă hrană. N-a scris ceva de rău despre România populară și ideile prezentate în 1964 erau exact cele ce se aflau în programul partidului unic. A fost o victimă a politicilor lui Dej, cel ce-l susținea pe Brejnev în lupta cu Hrușciov. Putea să fie oricare geograf sovietic, dar Valev a avut șansa să devină cel mai cunoscut om de știință sovietic după 1989 în spațiul românesc.
Emil Borisovici Valev a fost un geograf specializat în probleme economice și care a venit cu idei privind dezvoltarea economică a lagărului socialist. A scris numai de bine, dar a avut neșansa să devină obiectul criticilor de partid și apoi istoricii români au crezut că propaganda comunistă chiar a putut să facă fapte bune. S-au lăsat păcăliți ușor de lozincile regimului ce nu avea cum să se opună celor ce organizaseră sistemul politic din România postbelică. Valev a avut șansa să scape nepedepsit, dar mulți nevinovați au fost nenorociți de astfel de jocuri de putere în lagărul în care se spunea că o să fie fericire și prosperitate.
Foto sus: Nicolae Ceauşescu, în vizită la C.A.P. „Tudor Vladimirescu”, în judeţul Brăila (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 292/1978)
Mai multe pentru tine...
