Gladiatorul: istoria din spatele filmului jpeg

Gladiatorul: istoria din spatele filmului

Dup─â o absen┼ú─â destul de ├«ndelungat─â a istoriei romane de pe scena marilor produc┼úii cinematografice, ultimul exemplu notabil dat├ónd din 1964 (The Fall of the Roman Empire), filmul lui Ridley Scott din anul 2000 aduce un nou suflu ┼či o intensitate aparte ├«n materie de nara┼úiune ┼či spectacol. Un astfel de film istoric poate constitui un punct de plecare interesant pentru studiul epocii ├«n care este situat, ┼či nu numai.

S─â ne amintim pu┼úin povestea. ├Än anul de gra┼úie 180, armata roman─â se preg─âte┼čte s─â-i ├«nfrunte pe barbarii germani la frontiera de nord. Generalul Maximus (Russell Crowe) se lupt─â cu vitejie pentru siguran┼úa statului roman ┼či este invidiat de Commodus (Joaquin Phoenix), fiul ├«mp─âratului Marcus Aurelius (Richard Harris), care ├«l simpatizeaz─â mult mai mult pe general. Maximus se dezice ├«ns─â de implicarea ├«n orice intrig─â politic─â, nedorindu-┼či dec├ót s─â se ├«ntoarc─â acas─â, ├«n Hispania.

Cum Maximus este un idealist, care crede ├«n principiile ┼či gloria Romei, ├«mp─âratul ├«l prefer─â ├«n defavoarea arogantului s─âu fiu, dar va sf├ór┼či de pumnalul acestuia. Ordon─â g─ârzii pretoriene s─â-l aresteze pe Maximus, acesta se folose┼čte ├«ns─â de virtu┼úile sale militare pentru a sc─âpa. ├Ä┼či g─âse┼čte familia ucis─â ┼či casa devastat─â, la r├óndul s─âu g─âsit incon┼čtient de negustorii de sclavi ┼či dus la Zucchabar. Aici este cump─ârat de un lanista, conduc─âtorul unei ┼čcoli gladiatoriale pe nume Proximo.

├Äncep luptele ├«n aren─â, fostul general c├ó┼čtig├ónd inima publicului. ├Än cur├ónd se vede confruntat cu prezen┼úa lui Commodus, la r├óndu-i un ├«mp─âtimit al jocurilor, dezv─âluindu-┼či identitatea ┼či setea de r─âzbunare. Ova┼úiile publicului ├«l ├«mpiedic─â pe Commodus s─â ac┼úioneze pripit. Noul ├«mp─ârat are planuri mari: vrea s─â dizolve senatul ┼či s─â ├«┼či instaureze propriul regim, dorind pentru asta un copil cu propria sor─â, Lucilla (Connie Nielsen). Tem├óndu-se pentru via┼úa fiului ei, aceasta va ini┼úia un complot cu senatorul Gracchus ┼či al┼úi oameni loiali generalului, conving├óndu-l pe Maximus s─â li se al─âture.

gladiator mounted jpg jpeg

Commodus le va dibui ├«ns─â intrigile ┼či trimite garda pretorian─â dup─â ei. Gladiatorii se lupt─â cu bravur─â ├«mpotriva pretorienilor, Proximo este ucis, dar Maximus este capturat. Commodus ├«┼či amenint─â sora ┼či ├«i d─â de veste lui Maximus c─â vor lupta ├«n Colosseum p├ón─â la moarte. Ca s─â se asigure c─â va c├ó┼čtiga, ├«l ├«njunghie ┼či pe el, ca pe Marcus Aurelius, ├«ntr-o ├«mbr─â┼úi┼čare fatal─â. Fostul general va avea ├«ns─â destul─â putere c├ót s─â-┼či ├«nving─â adversarul, dar cu pre┼úul vie┼úii.

Foarte ├«n mare, cam aceasta este linia narativ─â. S─â vedem acum cam care ar fi fundalul antic care a servit drept inspira┼úie pentru multipremiata produc┼úie. Actiunea se petrece ├«n anul 180, c├ónd ├«ntr-adev─âr domne┼čte unul dintre ÔÇśbunii ├«mp─âra┼úiÔÇŁ ai dinastiei Antoninilor ┼či ne afl─âm la apogeul puterii romane, sub semnul prosperit─â┼úii ┼či bunei guvern─âri. Cum a ajuns Marcus Aurelius ├«mp─ârat? Trebuie s─â ne ├«ntoarcem pu┼úin ├«n timp, la ├«mp─âratul Hadrian. Ini┼úial acesta ├«l adopt─â pe distinsul aristocrat Lucius Ceionius Commodus, care ├«ns─â piere, a┼ča c─â Hadrian ├«l alege ├«n loc pe senatorul Titus Aurelius Antoninus, dar cu condi┼úia ca la r├óndul s─âu s─â-i adopte pe Lucius, fiul r─âposatului Ceionius, ┼či pe Marcus Annius Verus, propriul lui nepot, adoptat de acela┼či Ceionius.

A┼ča ca Annius Verus preia numele noii sale familii, devenind Marcus Aurelius Antoninus. Domnia lui Antoninus Pius a fost una calm─â, f─âr─â evenimente majore, o vreme in care ├«mp─âratul reu┼če┼čte s─â lase trezoreria plin─â. Urma┼čul s─âu, unul dintre cei mai remarcabili ├«mp─âra┼úi romani, a primit o educa┼úie deosebit─â ├«n literatur─â, retoric─â, drept ┼či filosofie. Oratoria o ├«nva┼ú─â cu faimosul Fronto, retorul din Africa de Nord. Adept ├«nfl─âc─ârat al stoicismului, Marcus Aurelius obi┼čnuia s─â-┼či petreac─â nop┼úile din tabara militar─â ├«n┼čir├óndu-┼či ├«n scris pre┼úioasele g├ónduri, adunate ├«ntr-o lucrare cunoscut─â azi sub numele de Medita┼úii.

Administrator excelent ┼či comandant capabil, ├«mp─âratul a optat ┼či pentru o bun─â colaborare cu senatul, c─âruia practic ├«i mai r─âm─âsese doar o putere teoretic─â. La vremea respectiv─â niciun aristocrat roman nu mai putea concepe (cum se ├«nt├ómpl─â ├«n film, unde chiar ├«mp─âratul viseaz─â la asta) r─âsturnarea principatului ┼či restaurarea republicii. O inova┼úie a lui Marcus Aurelius va fi cooptarea unui coleg de guvernare, mai ├«nt├ói ├«n persoana fratelui s─âu vitreg, Lucius Verus, p├ón─â la moartea sa din 169, survenit─â ├«n timpul interven┼úiei de la frontiera de nord ├«mpotriva germanicilor. De atlfel, ├«mp─âratul ├«┼či va petrece, cum este sugerat ┼či ├«n film, perioada de sf├ór┼čit a vie┼úii ├«ncerc├ónd s─â asigure pacea cu marcomanii.

gladiator maximus vs tigris of gaul 04 jpg jpeg

C├ót despre Commodus, cum era fiul natural al ├«mp─âratului, nu avea sens s─â se continue politica de adop┼úie de tron, acesta dob├óndind toate privilegiile unui mo┼čtenitor de drept. Marcus Aurelius moare la Vindoboda (Viena), pe 17 martie 180, probabil din cauza ciumei. Fiul s─âu, prezentat ceva mai ├«n v├órst─â ├«n film, avea de fapt doar 19 ani, ┼či ├«ntr-adev─âr reputa┼úia proast─â nu ├«i era str─âin─â, din pricina pasiunii pentru religii obscure sau pentru gladiatur─â.

Neav├ónd experient─â ┼či nici abilitate administrativ─â, transform─â principatul ├«n tiranie, spre disperarea nobililor care ├«l vedeau lupt├ónd ├«n aren─â ┼či spre deliciul plebei. Se ├«mbr─âca precum Hercule, ├«ntr-o piele de leu, c├ó┼čtig├ónd, conform autorilor antici, nu mai pu┼úin de 620 de victorii ├«n aren─â, ┼či sec─âtuind ├«n acela┼či timp trezoreria. Nu este de mirare c─â au ap─ârut ┼či conspira┼úiile, sora sa Lucilla, c─âs─âtorit─â la acel moment cu Pompeianus, loial lui Commodus, implic├óndu-se ┼či ea ├«ntr-o astfel de conjura┼úie. ├Än realitate ├«ns─â, a sf├ór┼čit ucis─â ├«n 182. Dup─â un deceniu de teroare prin persecu┼úii ┼či omucideri, Commodus sf├ór┼če┼čte ┼či el asasinat ├«n 192. Sursele indic─â un scenariu diferit de film: Commodus ar fi fost ┼čtrangulat de un atlet ├«ncurcat cu amanta sa Marcia. Roma este aruncat─â ├«n alt r─âzboi civil, ├«ncheiat prin ascensiunea lui Septimius Severus.

C├ót despre lumea gladiatorilor, dincolo de micile inexactit─â┼úi, cum ar fi gestul cu degetul ridicat, care se pare c─â ├«n orice pozi┼úie, sus sau jos, ar fi ├«nsemnat uciderea (aluzie la fluturatul sabiei), sau luptele prea apropiate ├«n timp ale aceluia┼či gladiator (care lupta cam de 2-3 ori pe an), pare destul de veridic─â ├«n materie de intensitate a atmosferei.

Contrar nara┼úiunii din film, Marcus Aurelius nu a interzis niciodat─â gladiatura. ├Än schimb, mul┼úi gladiatori au fost lua┼úi ┼či trimi┼či la frontiera din nord, ceea ce a m─ârit costurile organiz─ârii unor astfel de spectacole. ┼×i el le considera tot o metod─â de a abate masele de la probleme. Constantin a ├«ncercat s─â le aboleasc─â, dar urma┼čii s─âi le-au permis pe tot cuprinsul secolului al IV-lea. ├Ämp─âratul Honorius ├«nchide ┼čcolile de gladiatori ├«n 399, dar asta nu a ├«mpiedicat ├«nc─â un secol de lupte clandestine.

Gladiatorul se inv├órte ├«n jurul unui nucleu de evenimente unde istoricul Gibbon plasa ├«nceputul dec─âderii Romei, odat─â cu moartea ultimului Antonin. Este o fic┼úiune, de altfel bine construit─â, mulat─â pe un cadru istoric problematic, care valorific─â din plin zvonurile senza┼úionaliste din epoc─â ce spuneau c─â marcus Aurelius nu ar fi putut s─â-┼či sus┼úin─â depravatul fiu. Este primul film epic realizat dup─â lunga serie din anii ÔÇÖ50-ÔÇÖ60, urmat─â de declinul provocat de factori financiari, competi┼úionali, ┼či nu ├«n ultimul r├ónd psihologici. Publicul era suprasaturat. Filmele deja se ├«ndreptau spre teme mai contemporane, cu mai multa sexualitate ┼či violen┼ú─â.

Ultimul mare film epic, The Fall of the Roman Empire, sfida totu┼či conven┼úiile hollywoodiene asupra genului, pentru c─â introducea mai multe referinte subtile, explora mai mult imaginea de ansamblu a politicii romane, era mai analitic ┼či spre deosebire de filmele precedente care adaptaser─â romane cu tent─â religioas─â, aici se folosesc ┼či idei din lumea academic─â (Gibbon). ├Än ciuda noii abord─âri a istoriei filmice, produc┼úia nu a primit recenzii favorabile. ┼×i cum se face totu┼či c─â Roma a ├«nviat prin Gladiatorul, abia ├«n anul 2000?

phoenix gladiator jpg jpeg

Ca ┼či celelalte toga movies, ┼či aici se ├«ncearc─â o recreare a imaginii unei lumi a puterii ┼či intrigii, a volupt─â┼úii ┼či terorii, a gloriei ┼či corup┼úiei. Mitul Romei se folosea de obicei pentru a exprima anumite percep┼úii despre contextul socio-politic, cum ar fi ideea bunului american cre┼čtin (romanul rebel) ├«n lupt─â cu nedreptatea ┼či autoritarismul fie a sistemului totalitar, fie a propriului sistem (cetatea Romei). Dar deja ├«n anul 2000 manipularea artistic─â a istoriei prinde un alt sens. Avem contextul globaliz─ârii, al comercializ─ârii pe scar─â larg─â a filmelor care exprim─â idei mai generale, ami universal valabile, iar pe de alt─â parte avem ┼či noile tehnologii computerizate care permit o adev─ârat─â explozie de imagini fabuloase. Acum Roma chiar poate fi construit─â ├«ntr-o singur─â zi.

Iar Gladiatorul, dincolo de acest avantaj net, mai are unul:el preia practic punctele forte ale predecesorilor:de la Quo Vadis personaje bine definite, mai ales cel negativ, de la Ben-Hurvirtu┼úile masculine ┼či firul narativ antrenant, de la The Fall of the Roman Empire solemnitatea ┼či iluzia veridicului. Se combin─â decadenta spectaculoas─â din Cleopatra cu drumul tragic al eroului din Spartacus. Cu alte cuvinte, cli┼čeele Romei de pe marile ecrane se ├«mbin─â armonios cu aspira┼úia sa spre respectabilitate.

De┼či era riscant─â o astfel de tem─â epic─â, Ridley Scott, faimos pentru discursul s─âu vizual elaborat (Alien 1979, Blade Runner 1982, Thelma and Louise 1991, Black Hawk Down 2001, Kingdom of Heaven 2005) a g─âsit ├«n ea o veritabil─â surs─â de inspira┼úie ┼či a revigorat genul prin ceea ce s-a dovedit un blockbuster. Publicul a putut s─â vad─â o Rom─â recognoscibil─â, dar totodat─â original─â. Este o nou─â viziune din multe puncte de vedere. De exemplu, ├«n general ├«n vechile reprezent─âri era vorba fie despre conflictul dintre stat ┼či un anumit grup de oprima┼úi (cre┼čtini, evrei, sclavi), fie despre cel dintre mai multe fac┼úiuni politice. ├Än Gladiatorul tensiunea este ┼či la nivel ideatic, ├«ntre Roma imperial─â, la apogeul puterii sale (├«n care reg─âsim America), ┼či ego-ul s─âu republican.

photo Gladiator 1999 2 jpg jpeg

Obiectivul improbabil al restaur─ârii acesteia poate exprima o nostalgie dup─â un timp idealizat;asa cum Maximus se alieneaz─â de sistemul ├«n care este captiv, a┼ča ┼či omul contemporan (nu neap─ârat numai americanul) viseaz─â la o lume mai compatibil─â cu valorile umane pe care adesea o reg─âse┼čte ├«n imagini ale trecutului. Pentru Maximus, sunt importante loialiatea, curajul, unitatea camarazilor s─âi pe de o parte, iar pe de alt─â parte familia. Este imposibil s─â nu empatiz─âm cu el. La fel cum nu este greu s─â ne identific─âm cu tr─âirile sale dup─â ce visul s─âu despre Roma se spulber─â. Societatea contemporan─â t├ónje┼čte ├«ntr-un fel dup─â o ├«ntoarcere la valori mai tradi┼úionale, mai simple, asa cum Maximus t├ónje┼čte dup─â via┼úa sa la ┼úar─â. El este opusul virtuos a ceea ce ├«nseamn─â Roma, dar complexitatea sa psihologic─â ├«l urc─â o treapt─â mai sus fa┼ú─â de predecesorii s─âi din filmul epic.

Russell Crowe are o prezen┼ú─â conving─âtoare ┼či carismatic─â (de┼či istoric vorbind, pentru cineva de rang ecvestru era destul de greu s─â ajung─â ├«n pozi┼úia de general ├«n legiune), este perfec┼úionist ┼či idealist, integru ┼či prin urmare favorizat de marcus Aurelius, reiter├óndu-se conven┼úia complica┼úiilor familiale. Dar traiectoria sa dureroas─â ├«l poart─â ┼či pe calea cinismului ┼či r─âzbun─ârii, este un personaj mai complex ┼či mai autentic dec├ót cele de dinainte. Iar performan┼úa lui Crowe este sus┼úinut─â de personajele secundare, conturate ┼či ele mai ├«n ad├óncime. Comodus nu este doar tiranul ├«nsetat de putere, ci fiul care lipsit de iubire dezvolt─â sentimente toxice pentru cei din jur. Lucilla este la r├óndul ei un amestec de putere ┼či feminitate. Rela┼úiile dintre personaje tr─âdeaz─â ┼či ele complica┼úii, conferind naturale┼úe firului narativ.

P├ón─â la urm─â, Roma pare ┼či nu pare ├«n acela┼či timp o lume str─âin─â de a noastr─â. ┼×i putem g─âsi multe puncte de discu┼úie ┼či de paralele, din cele mai diverse. De pild─â, nu putem reg─âsi ceva din gloria ┼či faima pe care le dob├óndesc azi sportivii cu cele ale gladiatorilor? Sau nu putem asem─âna apologia multiculturalismului de azi cu diversitatea de la ┼čcoala de gladiatori? Sau nu putem ├«ntrevedea ├«n credinta lui Maximus c─â ├«┼či va ├«nt├ólni familia ├«n via┼úa de apoi o ├«ncercare de religiozitate a omului secularizat? S─â nu mai vorbim ┼či despre problema paralelei cu lumea american─â, care ca ┼či cea roman─â, a exportat ni┼čte valori ┼či defini┼úii despre libertate ┼či dreptate, care se dovedesc precare atunci c├ónd autoritatea este nedemn─â.

A┼čadar, imaginea Romei din Gladiatorul ne invit─â la o reflec┼úie multifa┼úetat─â, dincolo de purul act artistic, la r├óndul s─âu extrem de captivant. Istoria poate fi p├ón─â la urm─â recombinat─â ├«n toate felurile ┼či populariz─ârile ne ├«mping spre cunoa┼čtere. Chiar filmul ne sugereaz─â:Commodus, atunci c├ónd la reiterarea ├«n aren─â a b─ât─âliei pentru Cartagina, ├«i vede pe barbari c├ó┼čtig├ónd, se ├«ntreab─â dac─â oare acesta este adev─ârul.