P─ârintele rela┼úiilor publice ┼či manipularea maselor ├«ntr o democra┼úie jpeg

P─ârintele rela┼úiilor publice ┼či manipularea maselor ├«ntr-o democra┼úie

Revista Time din anul 1990 l-a plasat ├«n r├óndul celor mai influente 100 de persoane ale secolului XX, al─âturi de politicieni, scriitori, arti┼čti sau oameni de ┼čtiin┼ú─â.├Äns─â, dac─â topul s-ar fi referit la cei care au influen┼úat secolul trecut f─âr─â s─â aib─â o prea mare expunere public─â, Eduard Bernays ar fi condus deta┼čat.Ac┼úion├ónd mereu din umbr─â, din calitatea de agent de pres─â;consilier al pre┼čedin┼úilor americani sau PR al unor corpora┼úii, acesta a furnizat ideile care au definit ├«ntr-o mare m─âsur─â cadrul de organizare a societ─â┼úii contemporane.

├Än S.U.A., stadiul avansat la care ajunse democra┼úia ├«n anii '20, precum ┼či cre┼čterea economic─â de dup─â primul r─âzboi mondial, care reu┼čise s─â asigure un trai decent la tot mai mul┼úi cet─â┼úeni, constituiau premisele unei societ─â┼úi aproape perfecte.Dar, aceast─â situa┼úie era periculoas─â pentru elitele conduc─âtoare, care se temeau de poten┼úialul de putere pe care ├«l aveau masele de oameni.Gustave Le Bon afirma ├«n lucrarea sa de referin┼ú─â, Psihologia mul┼úimilor(1895), urm─âtoarele:

ÔÇŁMul┼úimile au ├«ndeplinit ├«ntotdeauna ├«n istorie un rol important, niciodat─â un rol mai ├«nsemnat ca ast─âzi.Ac┼úiunea incon┼čtient─â a mul┼úimilor, substituit─â ac┼úiunii con┼čtiente a indivizilor, reprezint─â una dintre tr─âs─âturile distinctive ale epocii actualeÔÇŁ.Prin urmare, trebuia luat ├«n considerare rolul tot mai important al maselor, sociologul francezrecomand├ónd o studiere a acestui fenomen de c─âtre ÔÇŁlegislatori ┼či oameni de statÔÇŁ.

ÔÇŁT├ón─ârul Machiavelli al timpurilor noastreÔÇŁ(Scott M. Cutlip, The unseen power:public relations, a history, 1994)

Eduard Bernays a realizat un echilibru ├«ntre ideile lui Gustave Le Bon ┼či psihanaliza lui Sigmund Freud(unchiul s─âu), invent├ónd domeniul rela┼úiilor publice, termen at├ót de folosit ├«n zilele noastre.Metoda lui Freud, bazat─â pe eviden┼úierea importan┼úei proceselor psihice incon┼čtiente a reprezentat punctul de pornire pentru crearea unui mod de manipulare subtil─â a maselor ├«n cadrul unei democra┼úii.Rezultatul a fost unul satisf─âc─âtor pentru elitele aflate la conducere:se p─âstrau aparen┼úele unei societ─â┼úi democratice ├«n care oamenii ├«nc─â mai credeau c─â de┼úin controlul.

 Cu secole ├«n urm─â, g├ónditorii ilumini┼čti ┼či-au dorit o societate ├«n care s─â triumfe ra┼úiunea prin r─âsp├óndirea culturii, a ÔÇŁluminiiÔÇŁ ├«n mase.Ace┼čtia f─âceau apel la idealurile de libertate, de toleran┼ú─â ┼či de emancipare.Oamenii trebuiau s─â se guverneze singuri ┼či s─â ia deciziile f─âr─â a fi ghida┼úi de o tutel─â.ÔÇŁAve┼úi curajul de a v─â folosi propriul sim┼ú al ra┼úiuniiÔÇŁera ├«ndemnul filozofului german Immanuel Kant.Total diferite de iluminism erau concep┼úiile lui Sigmund Freud ┼či Eduard Bernays ├«n secolul XX, care considerau c─â indivizii nu sunt condu┼či de g├ónduri ra┼úionale, ci de dorin┼úe ┼či impulsuri primitive ┼či incon┼čtiente.Ba chiar Bernays merge mai departe ┼či afirm─â c─â ├«ns─â┼či propaganda reprezint─â iluminarea maselor, deoarece aceasta canalizeaz─â dorin┼úele maselor ┼či le manifest─â, fiind o component─â necesar─â a societ─â┼úilor democratice.[1]

Pentru ce face vinovat Bernays?Am putea spune c─â a fost un geniu diabolic, iar compara┼úia cu Machiavelli nu este delocexagerat─â.Stilul nostru de via┼ú─â din prezent se datoreaz─â ├«n mare m─âsur─â ideilor lui Bernays.Chiar dac─â acestea au ap─ârut pe continentul nord-american, au fost f─âr─â ├«ndoial─â aplicate ├«n Europa ┼či apoi ├«n toate col┼úurile lumii.Este vorba despre instituirea ordinii sociale ┼či economice a consumerismului (consumismului) ┼či, implicit construirea ÔÇŁsinelui consumator universal, realit─â┼úi dominante ┼či at├ót de controversate ale prezentului.Tr─âim o perioad─â de criz─â economic─â mondial─â ├«n care consumerismul este condamnat ├«n mod frecvent ca fiind distrug─âtor de resurse, iar o economie care se bazeaz─â pe cre┼čtere datorit─â unei societ─â┼úi de consum nu mai este perceput─â ca fiind una sustenabil─â.

N─âscut ├«n anul 1891, ├«n capitala Austro-Ungariei[2], Eduard Bernays avea s─â ├«┼či descopere voca┼úia pentru rela┼úionarea cu publicul ├«n jurul v├órstei de 22 de ani, c├ónd se dedic─â jurnalismului, de┼či specializarea sa de baz─â a fost agronomia, studiat─â la Universitatea Cornell din ora┼čul Ithaca, statul american New York.Reu┼če┼čteperforman┼úe notabile din calitatea de coeditor(al─âturi de un fost coleg de studii, Fred Robinson) al revistei Medical Rewiew(publica┼úie cu un tiraj de 137000 de exemplare, adresat─â medicilor americani).Din anul 1913 se implic─â ├«n campaniile de promovare a unor arti┼čti europeni pe teritoriul S.U.A.(tenorul italian Enrico Caruso ┼či balerinul rusNijinsky), ├«n calitateade agent de pres─â al Metropolitan Opera Company.

Un moment important de men┼úionat, pentru evolu┼úia ulterioar─â a conceptului de ÔÇŁrela┼úii publiceÔÇŁ, este promovarea pe Broadway a piesei de teatru Daddy Long-Lecs(al c─ârei personaj principal era o feti┼ú─â crescut─â ├«ntr-un orfelinat), jucat─â ├«n repetate r├ónduri cu casa ├«nchis─â.Impactul acesteia a fost unul extraordinar ├«n condi┼úiile ├«n care c├óteva orfelinate din New York au primit dona┼úii substan┼úiale.[3] Sensibilizarea publicului a fost rezultatul meticuloasei activit─â┼úia lui Eduard Bernays de organizator de show-business-uri ┼či promovare.Este momentul ├«n care se afirm─â calitatea sa fundamental─â, aceea de a ac┼úiona cu discre┼úie, de a fi un ÔÇŁp─âpu┼čar rafinat ├«n spatele culiselorÔÇŁ sau ÔÇťst─âp├ón invizibilÔÇŁ, cum se autointitula.

Propaganda de r─âzboi, aplicabil─â ┼či pe timp de pace

Intrarea S.U.A. de partea ANTANTEI  ├«n primul r─âzboi mondial, ├«n aprilie 1917, a adus sf├ór┼čitul carierei sale de impresariat artistic.Dup─â cum ┼čtim, pre┼čedintele american Woodrow Wilsona avut nevoie de o opinie public─â favorabil─â implic─ârii S.U.A ├«n r─âzboi, ┼úin├ónd cont de izola┼úionismul care dominase politica american─â de la doctrina lui James Monroe(2 decembrie 1823).├Än acest scop, a fost ├«nfiin┼úat Comitetului de Informare Public─â (CIP) pentru mobilizarea popula┼úiei americane la eforturile generale de r─âzboi.Eduard Bernays ┼či-a oferit serviciile organismului guvernamental condus de c─âtre jurnalistul George Creel.Istoria primei conflagra┼úii mondiale ne confirm─â c├ót de eficient─â a fost propaganda Alia┼úilor ├«n Europa, mai ales pentru discreditarea adversarului german;├«n spatele acesteia afl├óndu-se tocmai ac┼úiunile desf─â┼čurate de c─âtre Comitetul unde a activat Eduard Bernays, cu rezultate concreteat├ót pe teritoriul S.U.A., c├ót ┼či ├«n afara lui.Pentru realiz─ârile sale, a fost r─âspl─âtit cu onoarea de a fi printre participan┼úii la Conferin┼úa de pace de la Paris din anul 1919, fiind ├«n grupul celor 16 reprezentan┼úi ai CIP care l-au ├«nso┼úit pe George Creel.

Perioada de dup─â r─âzboi a fost una prielnic─â pentru Eduard Bernays, experien┼úa acumulat─â ├«n timpul conflictului spun├óndu-┼či cuv├óntul.A┼ča cum am ar─âtat anterior, acest Comitet de Informare Public─â ┼či-a atins scopurile ini┼úiale:pe plan intern-promovarea r─âzboiului ├«n presa american─â, iar peplan extern-prezentarea americanilor ca fiind salvatori, aduc─âtori ai democra┼úiei pe continentul european;cu un pre┼čedinte Woodrow Wilson portretizat ca ÔÇŁeliberator al popoarelorÔÇŁ.Pe baza acestui dublu succes propagandistic, Eduard Bernays a realizat c─â poate s─â se fac─â acela┼či tip de persuasiune ├«n mas─â ┼či pe timp de pace.

Urmeaz─â o perioad─â ├«n care acesta ├«┼či va preg─âti viitoarele succese, studiind cu mare interes manuscrisul lucr─âriiÔÇŁIntroducere general─â ├«n psihanaliz─âÔÇŁ, primit de la unchiul s─âu Sigmund Freud.Aceast─â lucrare l-a ajutat s─â g─âseasc─â solu┼úiile prin care masele din ora┼čele americane suprapopulate puteau fi controlate, ob┼úin├ónd o imagine de ansamblu a for┼úelor ira┼úionale ascunse ├«n interiorul fiin┼úelor umane.Prin urmare, punctul de pornire ├«n definirea domeniului rela┼úiilor publice este modul prin care se poate gestiona ┼či modifica felul cum g├óndesc ┼či simt mul┼úimile de oameni.

├Än anul 1920 ├«┼či deschide la New York un birou specializat ├«n rela┼úii publice;urm├ónd ca apoi s─â fac─â demersuri pentru impunerea acestui nou domeniu ca disciplin─â ├«n mediul universitar, ┼úin├ónd un curs ├«n cadrul Departamentului de Jurnalism al New York University.Astfel, se f─âceau pa┼čii necesari pentru p─âtrunderea rela┼úiilor publice ├«n societatea american─â.

manipulare jpg jpeg

      ÔÇŁPropaganda era un cuv├ónt r─âu din cauza folosirii de c─âtre germani.Deci, ceea ce am f─âcut, a fost s─â ├«ncerc s─â g─âsesc alte cuvinte-┼či astfel am g─âsit:Consiliul pentru Rela┼úii PubliceÔÇŁ

(Eduard Bernays , 1991)[4]

Din perspectiva istoric─â, rela┼úiile publice au existat dintotdeauna, fapt sus┼úinut ┼či de Eduard Bernays:"Cele trei elemente fundamentale ale rela┼úiilor publice sunt practic la fel de vechi ca ┼či societatea uman─â: informarea indivizilor, persuadarea lor ┼či crearea de rela┼úii ├«ntre ace┼čtia. Desigur, mijloacele ┼či metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, a┼ča cum s-a schimbat ┼či societatea"[5].

Originea rela┼úiilor publice o putem identifica ├«n cadrul civiliza┼úiilor complexe ale Antichit─â┼úii:la babilonieni, egipteni, per┼či, romani sau greci.├Äntr-o societate avansat─â, ├«┼či fac inevitabil apari┼úia ┼či instrumentele de comunicare.Cea mai veche scriere literar─â a umanit─â┼úii, Epopeea lui Ghilgame┼č reprezint─â o prim─â form─â de rela┼úii publice.Poemele epice aveau rolul de a glorifica eroii ┼či de a eviden┼úia vitejia lor ├«n lupte ┼či succesele lor politice.La evrei, erau textele religioase, ├«n timp ce ├«n Egiptul Antic mormintele ┼či templele reprezentau instrumente de comunicare.La greci ┼či romani ne apar conturate dou─â forme de opinie public─â:agora atenian─â ┼či forumul roman.Un public din ce ├«n ce mai preten┼úios trebuia s─â ├«i fie captat─â aten┼úia-a┼ča au ap─ârut oratorii:Cicero la romani, Demostene sau Pericle la greci.Totu┼či, m─âestria lui Iulius Caesar ├«n a-┼či promova imaginea este ne├«ntrecut─â:serb─ârile ┼či jocurile ┼úinute ├«n onoarea sa sau scrierile cu o larg─â r─âsp├óndire ├«n r├óndul cet─â┼úenilor romani(R─âzboiul galic; Acta Diurna-primul organ de informare public─â din istorie)sus┼úin ideea existen┼úei unor instrumente de comunicare destul de avansate pentru societ─â┼úile Antichit─â┼úii.

Termenul de opinie public─â, ├«n accep┼úiune modern─â, apare ├«n secolele XVII-XVIII, odat─â cu afirmarea statului-na┼úiune, ├«n special ├«n Anglia ┼či Fran┼úa.├Äns─â, nic─âieri nu a fost mai instrumentalizat spa┼úiul public dec├ót ├«n S.U.A, care a prezentat de timpuriu condi┼úiile necesare dezvolt─ârii rela┼úiilor publice moderne.Revolu┼úia american─â a ├«nsemnat folosirea unui ├«ntreg arsenal de tehnici de comunicare, pe care le cunoa┼čtem at├ót de bine ├«n prezent:ÔÇŁorganiza┼úii care modeleaz─â opinia public─â, utilizarea diferitelor simboluri, producerea de evenimente ├«nscenate (afacerea ceaiului de la Boston), difuzarea rapid─â a propriei versiuni asupra evenimentului, utilizarea a c├ót mai multe canale de comunicare, campanie sus┼úinut─â care satureaz─â publicul cu mesaje.ÔÇŁ[6]Secolele XIX-XX au adus cre┼čterea profesionalismului ├«n domeniul rela┼úiilor publice.Conform cercet─âtorilor franceziConstantin Lougovoy si Denis Huisman, societatea american─â a acelor vremuri prezenta patru elemente caracteristice dezvolt─ârii acestui domeniu:ÔÇŁopractic─â anterioar─â ├«n comunicarea public─â;(dup─â cum am ar─âtat);afirmarea unei prese puternice, de mare tiraj;industrializarea, cu impactul ei mobilizator asupra mediului social-economic ┼či derularea unei experien┼úe politice specifice.ÔÇŁ[7]Dup─â cum se observ─â, Eduard Bernays avea deja ├«n anii '20 un teren propice pentru impunerea ideilor sale.

A┼ča cum am afirmat ├«n introducerea articolului, o democra┼úie ├«n care masele aveau o putere tot mai mare, era considerat─â ca fiind una periculoas─â pentru elitele aflate ├«n v├órful ierarhiei politice ┼či economice.Acestea s-au aflat ├«ntr-o situa┼úie dificil─â la sf├ór┼čitul secolului XIX ┼či ├«nceputul secolului XX, c├ónd au loc importante mi┼čc─âri sociale ├«mpotriva oligarhiei financiar-economice;dificil─â ├«n sensul lipsei unor strategii eficiente de comunicare cu masele.Solu┼úia optim─â g─âsit─â a fost recurgerea la dialog cu oponen┼úii ┼či abandonarea mijloacelor agresive de represiune, care ├«┼či dovediser─â ineficacitatea ├«n condi┼úiile unei democra┼úii participative ┼či existen┼úei unei prese puternice ├«n America acelor vremuri.

Trebuie men┼úionat ├«n acest sens cazul industria┼čului John D.Rockefeller, de┼úin─âtor al companiei Standard Oil, care a fost nevoit s─â apeleze la o campanie de refacere a imaginii sale publice dup─â reprimarea violent─â a revoltelor de la minele de c─ârbune din Ludlow(statul Colorado), petrecute├«n data de 20 aprilie 1914.Aceast─â campanie de pres─â a fost condus─â de c─âtre jurnalistul Ivy Lee, fiind o reu┼čit─â ├«n ceea ce prive┼čte cosmetizarea informa┼úiile referitoare la masacrul comis de Garda Na┼úional─â Colorado, soldat cu 25 de victime ├«n r├óndul muncitorilor.├Än plus, Rockefeller a fost convins s─â adopte  un alt gen de atitudine ├«n rela┼úia cu muncitorii:efectuarea de vizite ├«n zonele cu exploat─âri minieresau organizarea de ac┼úiuni publice de caritate.Astfel, se trece la un alt mod de abordare ┼či gestionare a crizelor.Apar din ce ├«n ce mai multe birouri de publicitate care vizau o informare corect─â a publicului.├Än acest sens, cuvintele lui Ivy Lee sunt memorabile:ÔÇŁSpune adev─ârul, pentru c─â mai devreme sau mai t├órziu publicul va afla oricum.┼×i dac─â publicului nu-i place ceea ce faci, schimb─â-┼úi politicile ┼či adu-le ├«n concordan┼ú─â cu ceea ce doresc oamenii.ÔÇŁ.

Ivy Ledbetter Lee este precursor al domeniului rela┼úiilor publice, fiindu-i atribuit statutul de fondator de c─âtre mul┼úi istorici.(a folosit pentru prima oar─â conceptul de rela┼úii publice ├«n 1906, cu 15 ani ├«naintea lui Eduard Bernays).Cert este c─â cei doi au fost ├«ntr-o competi┼úie ├«n perioada interbelic─â pentru impunerea rela┼úiilor publice ├«n S.U.A, Eduard Bernays av├ónd c├ó┼čtig de cauz─â.Spre deosebire de Ivy Lee, acesta avea atuul cunoa┼čterii tehnicilor de psihanaliz─â, ce ├«l va ajuta s─â aduc─â urm─âtoarea inova┼úie:schimbarea orient─ârii rela┼úiilor publice de la informarea publicului, la ├«n┼úelegerea publicului.[8]

Cunoa┼čterea ┼či ├«n┼úelegerea opiniei publice au fost prin urmare obiectivele majore ale cercet─ârii lui Eduard Bernays.Apari┼úia ├«n anul 1922 a eseului lui Walter Lippman, Opinia public─â, a creat o emula┼úie pentru acesta, public├ónd ├«n anul urm─âtor o lucrare cu un titlu asem─ân─âtor:Cristalizarea opiniei publice.Se consider─â a fi o reac┼úie la lucrarea anterior publicat─â de c─âtre politologul american, Eduard Bernays venind cu anumite complet─âri la ideile acestuia, dar nelipsit─â fiind viziunea sa personal─â.Spre deosebire de Lippman, acesta se vroia a fi nu numai un analist al spa┼úiului public, ci ┼či regizor al acestuia;f─âc├ónd o diferen┼úiere clar─â ├«ntre a analiza┼čia formaopinia public─â.Prin urmare, rela┼úiile publice erau definite ca fiind partea practic─â a procesului de formare a opiniei publice, acea ÔÇŁmunc─â din spatele sceneiÔÇŁ[9].Bernays are o viziune proprie privitoare la ÔÇŁspectacolul socialÔÇŁ ai c─ârui actori sunt organiza┼úiile economice sau politice, mass-media ┼či opinia public─â.Continu├ónd pe aceea┼či linie a compara┼úiei spa┼úiului public cu un spectacol de teatru, Walter Lippman afirma ├«n eseul The Phantom Public(1925)urm─âtoarele:ÔÇŁCet─â┼úeanul obi┼čnuit a ajuns s─â se simt─â asemenea unui spectator surd, aflat ├«n r├óndul din spate, care este nevoit s─â priveasc─â la un spectacol misterios, abia ab┼úin├óndu-se s─â nu doarm─â.Publicul nu face dec├ót, cel mult s─â aprobe sau s─â se opun─â celor care ar putea s─â ia deciziileÔÇŁ.

Lucrarea Cristalizarea opiniei publicea ├«nsemnat p─âtrunderea masiv─â a termenului de ÔÇŁrela┼úii publiceÔÇŁ ├«n literatura de specialitate, catalogat─â ca fiind o piatr─â de temelie pentru un nou domeniu.Ulterior, publicarea ├«n anul 1928 a lucr─ârii Propagandaa determinat o popularizare de propor┼úii a domeniului rela┼úiilor publice.Este o analiz─â a modului de manipulare a maselor ├«ntr-o democra┼úie, o manipulare realizat─â de un grup de restr├óns de oameni-un guvern invizibil care modeleaz─â min┼úile, formeaz─â opiniile ┼či orienteaz─â gusturile cet─â┼úenilor.├Äncep├ónd cu acest an, cartea a ap─ârut tradus─â ┼či ├«n limba rom├ón─â.

Consumerismul-modul prin care oamenilor li s-a dat iluzia că deţin controlul, când de fapt scopul acestuia este transformarea lor din cetăţeni activi, în consumatori pasivi

Odat─â g─âsit─â modalitatea de a controla masele prin exploatarea dorin┼úelor ┼či impulsurilor primitive ┼či incon┼čtiente ale fiec─ârui individ, nu a fost dec├ót un pas pentru a ajunge la concluzia care a reprezentat baza de pornire pentru construirea ÔÇŁsinelui consumator universalÔÇŁ:manipularea subcon┼čtientului colectiv ┼či individual aduce profit.Consumerismul a reprezentat o metod─â eficient─â prin care dorin┼úele ira┼úionale ale indivizilor erau satisf─âcute, transform├óndu-i de fapt ├«n ni┼čte ÔÇŁsclavi ferici┼úiÔÇŁ.Stilul de via┼ú─â standardizat pe care ├«l observ─âm ├«n filmele americane ┼či spre care unii dintre noi tindem, consider├óndu-l ÔÇŁciviliza┼úieÔÇŁ este o dovad─â c─â ideile lui Eduard Bernays din urm─â cu 85 de ani ┼či-au atins scopul.

La mijlocul deceniului trei, Eduard Bernays devine din ce ├«n ce mai cunoscut ├«n S.U.A, fiind solicitat pentru colaborare de tot mai multe corpora┼úii ┼či institu┼úii oficiale ale statului american.├Än 45 de ani de practic─â ├«n domeniul rela┼úiilor publice, num─ârul clien┼úilor care au apelat la serviciile acestuia se ridica la 435.(Eduard Bernays, Biography of an idea:memoirs of public relations counsel, 1965).Activitatea sa ┼či implicarea ├«n proiecte de mare anvergur─â au consacrat profesia de PR ┼či au contribuit la conturarea tehnicilor moderne de publicitate.Printre clien┼úii celebrii ai lui Eduard Bernays trebuie men┼úionate corpora┼úii ca General Motors, Procter &Gamble, Colombia Broadcasting System, Cosmopolitan, Fortune, General Electric, American Tobacco;dar ┼či clien┼úi din mediul politic:pre┼čedintele Calvin Coolidge, diferite comisii guvernamentale, U.S. Navy, U.S. Air Force.

Sunt de notorietate ideile furnizare de c─âtre Eduard Bernays corpora┼úiilor americane care c─âutau cu disperare metode de a-┼či extinde pia┼úa.Principiul a fost unul simplu:crearea unei leg─âturi ├«ntre bunurile oferite de c─âtre produc─âtori ┼či dorin┼úele incon┼čtiente ale consumatorilor.Anii '20 reprezint─â afirmarea produc┼úiei de mas─â flexibile, tendin┼ú─â cunoscut─â sub numele de ÔÇŁsloanismÔÇŁ de la numele pre┼čedintelui General Motors, Alfred Sloan.Strategia sa, aplicat─â ├«n industria auto consta ├«n schimbarea  periodic─â a modelelor de automobile ie┼čite pe pia┼ú─â ┼či atragerea consumatorilor prin ofertele de pre┼úuri.Dac─â p├ón─â atunci produsele erau promovate pentru durabilitate ┼či func┼úionalitate, aceast─â strategie era pe aceea┼či lungime de und─â cu viziunea lui Bernays:publicitatea nu trebuia s─â vizeze ra┼úiunea oamenilor, ci dorin┼úele lor incon┼čtiente.

Subiectele referitoare la contribu┼úia lui Eduard Bernays la afirmarea acestei culturi consumeriste, ├«n care ÔÇŁoamenii cump─âr─â ceea ce nu ├«┼či doresc ┼či  ├«┼či satisfac nevoi pe care nu le auÔÇŁ sunt inepuizabile.├Än calitatea sa de PR, a fost autorul unor campanii care s-au bucurat de un succes r─âsun─âtor:popularizarea fumatului ├«n r├óndul femeilor prin inducerea ideii c─â ┼úig─ârile sunt un simbol al independen┼úei;promovarea unor modele de automobile prin inserarea de simboluri sexuale ├«n reclame;implementarea micului dejun specific american-ou─â cu ┼čunc─â;includerea ├«n fiecare locuin┼ú─â nou─â a rafturilor de c─âr┼úi ├«n scopul cre┼čterii v├ónz─ârilor pentru libr─ârii, sunt  doar c├óteva exemple.

[1]    http://www.pr-romania.ro/articole/istoria-relatiilor-publice/864-bernays-inventatorul-pr-ului.html,   articol original:ÔÇŁPR-Erfinder BernaysÔÇŁ, Der Spiegel, 22 nov.2010

[2]    Not─â:Ulterior, familia Bernays a emigrat ├«n America, ├«n anul 1892.

[3]    MODELELE ISTORICE ALE RELATIILOR PUBLICE, autor Assistant Prof. Dr. Eugeniu NISTOR, p.81 http://www.upm.ro/cci/volCCI_II/Pages%20from%20Volum_texteCCI2-8.pdf

[4]    http://www.filmedocumentare.com/secolul-sinelui-freud-pr-ul-controlul-mintii/Film documentar din anul 2002, ÔÇŁSecolul SineluiÔÇŁ, episodul 1:Ma┼činide fericire.

[5]    http://www.pr-romania.ro/articole/istoria-relatiilor-publice.htmlScurt istoric al rela┼úiilor publice.

[6]    http://www.comunicare.codoban.ro/Relatii%20Publice.pdfComunicare, comunicare public─â ┼či rela┼úii publice, p 2

[7]    Idem 3, p 74

[8]    Idem 6, p 3

[9]              Cristalizarea opiniei publice, Ed.Comunicare.ro, 2003, traducere de Florin Paraschiv, studiu introductiv de Remus Pricopie:http://ro.scribd.com/doc/2590801/BERNAYS-EDWARD-L-Cristalizarea-opiniei-publice