Modernizarea prin importuri a României Mari în anul 1938

Anul 1938 a fost definit drept cel în care s-a înregistrat cea mai mare producție industrială și a fost un fel de paradis terestru pentru mediul de afaceri. Prosperitatea din statul român a devenit un fel de obsesie pentru autoritățile comuniste și mereu se făcea referire la acest ultim an de pace și de fericire economică și socială. Nu se preciza cine a contribuit la distrugerea edificiului național.

România Mare a fost definită drept un stat agrar – industrial în curs de dezvoltare și istoricii nu aveau o părere prea bună despre această epocă. Datele statistice ale epocii indică însă o transformare radicală de la an la an și economia se dezvolta în funcție de puterea de cumpărare și de evoluțiile din lumea capitalistă. Cum încă erau relații comerciale libere, au fost aduse 637.432 t de mărfuri și cele mai multe erau produse din fier (383.917 t).

România se metaliza după ce sute de ani a dominat o insuficiență de produse din fier. Cum industria trebuia să prelucreze cât mai multe materii prime, au fost importate și 41.966 t de mașini și motoare. Era însă prea puțin în raport cu necesitățile economiei, dar se făcea un pas înainte în transformarea fabricilor. Autovehiculele erau interesante pentru lărgirea pieței interne prin ducerea de marfă către clienții din zonele lipsite de cale ferată și au fost importate mijloace de transport cu o masă totală de 14.685 t. Camioanele, majoritatea fiind cu origini americane, permiteau și o accelerare a afacerilor în raport cu lentele care trase de boi.

Economia avea nevoie și de alte metale în afară de fier și au fost aduse 20.062 t de produse, cuprul fiind esențial în domeniul electricității. Nivelul de trai ridicat implica aducerea de bijuterii și 41 de tone au sosit în anul 1938.

Importurile au fost în creștere față de anul 1937 și atunci au sosit 525.373 t de marfă din Regnul mineral. Au fost aduse 40.585 t de motoare și aparate pentru industrie și 10.339 t de autovehicule, cele de tip Ford sosind în portul Constanța sub formă de piese pentru asamblare la fabrica din București. Tot fierul era în centrul atenției și au fost trimise spre clienții interni 298.333 t.

Economia României prospera prin aducerea de mașini din statele dezvoltate și rezultatele erau vizibile, chiar dacă mulți contemporani aveau impresia că se stătea pe loc. Au fost importate noi utilaje și după 1938, colaborarea cu Germania în plan tehnologic fiind un mare avantaj pentru fabricile românești. Numai în anul 1939 și numai din Reich au sosit 9.700 t de mașini-unelte pentru prelucrarea metalelor și nu se putea discuta despre lipsa de calitate.

Specialiștii români nu se mulțumeau să studieze ceea ce vedeau cu ochiul liber și au fost importate 167 t de produse optice în anul 1937. Cererea era mare în fabrici și școli și alte 192 t au venit în cel mai fericit an.

Prosperitatea populației era vizibilă și prin aducerea de jucării din străinătate și datele statistice amintesc de cele 56 de tone de produse venite în 1937 și 52 t din 1938. Metalele prețioase au fost la mare căutare în 1937 și au fost aduse în magazine 53 t de bijuterii și alte lucrări fine.

Războiul mondial a dus însă la o devastare a țării prin bombardamente aeriene și apoi a fost ușor să se scrie că nu s-a făcut ceva deosebit în perioada regimului burghez. Partea sovietică a demonstrat totuși că a existat o prosperitate industrială și socială prin faptul că s-a jefuit masiv cu mitraliera și prin tratatele impuse. Se povestește că soldații sovietici erau deosebit de pasionați de ceasuri și le achiziționau sub amenințarea armelor automate. Aveau de unde din moment ce în 1937 au fost aduse 164 t de produse de ceasornicărie și au urmat alte 93 t în 1938. Ar fi fost multe de făcut în România, dar conducătorii marilor puteri au avut grijă să declanșeze ostilități care să ducă la nimicirea de bunuri materiale împreună cu populația unor localități întregi. Este interesant de observat că la final au fost de vină tot cei mici din arena internațională.

_{Foto
sus: Camion Chevrolet, model 1938 (© digitaltmuseum.org)}