Matia Corvin îi donează fiului său nelegitim domeniul Hunedoarei

Pe 8 aprilie 1482, regele Matia a emis un act de donație, prin care i-a oferit fiului său nelegitim, Ioan Corvin, domeniul Hunedoarei, proprietatea ereditară a familiei. Acest gest a reprezentat o recunoaștere oficială a lui Ioan Corvin ca membru deplin al familiei de Hunedoara și moștenitor de drept, iar acest fapt a consolidat poziția sa în cadrul nobilimii regatului.

Ioan Corvin deținea titlurile de comite perpetuu de Hunedoara și duce de Liptovia, primind anterior moșii în comitatele Târnava și Dăbâca. La acea dată domeniul Hunedoarei era un domeniu vast și foarte valoros pentru acele timpuri. Domeniul includea aproximativ 123 de sate și 6 târguri, ceea ce îl făcea unul dintre cele mai mari domenii nobiliare din Transilvania, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

Tânărul Ioan Corvin. Pictură de Baldassare Estense (© Wikimedia Commons)

Castelul de la Hunedoara era centrul administrativ și reședința principală. Datorită numărului mare de sate, domeniul genera venituri substanțiale, provenite din taxe, dijme, muncă feudală și exploatarea resurselor (păduri vaste, mine de fier și aur, terenuri agricole). Aflat într-o zonă cheie a Transilvaniei, domeniul era important și din punct de vedere militar și politic. Stăpânirea lui însemna controlul asupra unei părți importante a regiunii.

Matia Corvin

Așadar, când Matia Corvin i-a oferit domeniul fiului său, nu a fost vorba doar de a face un gest simbolic de recunoaștere, ci actul din 8 aprilie 1482, a reprezentat un real transfer de putere și bogăție. Ioan Corvin a păstrat stăpânirea asupra domeniului Hunedoarei pe tot parcursul vieții sale. Aceasta în condițiile în care după moartea tatălui său, situația grea atât din punct de vedere politic și financiar în care s-a găsit, l-au constrâns a zălogi total sau parțial domeniul în mai multe rânduri.

Cu toate acestea domeniul Hunedoarei nu a suferit schimbări teritoriale majore. În ultimii ani ai vieții sale, Ioan Corvin a reușit a recupera mare parte din proprietățile înstrăinate, plătind o parte din sumele cu care acestea au fost zălogite. La moartea sa, castelul și domeniul Hunedoarei au rămas fiului său, Cristofor.