Mărirea și decăderea familiei Rufolo  Acumularea de capital în Evul Mediu: de la cămătărie la piraterie  jpeg

Mărirea și decăderea familiei Rufolo. Acumularea de capital în Evul Mediu: de la cămătărie la piraterie

­čôü Istorie Medieval─â Universal─â
Autor: ╚śtefan Alexandru Patra╚Öc

Landolfo Rufolo este un personaj imaginat de Giovanni Boccaccio ├«n Decameronul, ├«ns─â familia Rufolo a existat cu adev─ârat ├«n Italia, fiind originar─â din localitatea Ravello. Aceasta avea demnitatea de civitas, adic─â de ora╚Ö, ╚Öi era sediu episcopal ├«nc─â din 1086, de c├ónd c─âp─âtase o importan╚Ť─â mare datorit─â comer╚Ťului cu sudul Italiei, Sicilia ╚Öi ┼óara Sf├ónt─â.

Membrii familiei Rufolo apar ├«n secolul al XI-lea ├«n documente ca proprietari de p─âm├ónturi prin ├«mprejurimi. Ca ├«n cazul unui infinit ╚Öir de familii medievale ╚Öi renascentiste, ╚Öi ei ajung ├«n v├órful ├«naltei societ─â╚Ťi c├ónd unul de-ai lor, Giovanni, este ales episcop ├«n 1150. Acesta va c├órmui biserica local─â timp de 59 de ani. Dintr-o mare familie de provincie, un secol mai t├órziu, Rufolo cap─ât─â o putere nem─âsurat─â printr-o c─âs─âtorie bine calculat─â.

Nicola Rufolo, str─ânepotul episcopului Giovanni, o ia de so╚Ťie pe Sigilgaida, sora lui Angelo della Marra, bancherul ╚Öi ╚Öeful vame╚Öilor ├«n tot Regatul Siciliei, condus de Frederic al II-lea (1198-1250). Ne-ar ajuta s─â ├«n╚Ťelegem aceast─â pozi╚Ťie amintirea apostolului Matei ╚Öi imaginea general─â a vame╚Öilor ce rezult─â din Evanghelii.

Ca ╚Öi atunci, ace╚Ötia taxau popula╚Ťia dup─â indica╚Ťiile guvernului, av├ónd oportunitatea s─â ├«╚Öi regleze salariul dup─â plac, m─ârind abuziv vamele. Familia Rufolo intr─â astfel ├«n circuitul marilor bancheri care ├«mprumut─â bani cu cam─ât─â chiar regelui, iar c├ónd acesta nu poate pl─âti la timp, creditorii se ÔÇ×mul╚ŤumescÔÇŁ cu feude bogate, titluri nobiliare sau concesii de mine, p─â╚Öuni, mori etc.

Afacerile familiei

S─â nu se ├«n╚Ťeleag─â totu╚Öi c─â norocul familiei se datoreaz─â, ├«n ├«ntregime, unei c─âs─âtorii strategice ÔÇô familia apare ca proprietar─â de p─âm├ónt ├«nc─â de la ├«nceput ╚Öi trebuie s─â clarific─âm ce afaceri avea: ├«n primul r├ónd, exportul de vin ╚Öi de ulei, bunuri de consum mai ales ├«n p─âturile ├«nalte din ├«ntregul bazin al M─ârii Mediterane.

┼×tim despre Nicola c─â achizi╚Ťionase terenuri vaste cultivate cu m─âslini ├«n regiunea Puglia, zon─â care ╚Öi ast─âzi produce cele mai bune uleiuri din lume, ╚Öi ridicase acolo o ferm─â pentru produc╚Ťia pe scar─â larg─â. O importan╚Ť─â ├«nsemnat─â o avea ╚Öi exportul de lemn, fundamental ├«n industria naval─â a vremii. ├Än al doilea r├ónd, membrii familiei se ocupau cu importul de produse de lux din Orient: ceramic─â rafinat─â ╚Öi m─âtase din Corint ╚Öi Atena, mirodenii din Alexandria, ├«n Egipt, marmur─â din Cipru sau bijuterii din Constantinopol.

Frederic al II lea jpg jpeg

ÔÇ×Frederic al II-lea p─âr─âse┼čte Sicilia cu toat─â suita saÔÇŁ ÔÇô miniatur─â dintr-o versiune ├«n limba francez─â a Decameronului

Vastitatea liniilor comerciale din acea epoc─â poate fi exemplificat─â cit├ónd romanul catalanului Ildefonso Falcones, Catedrala M─ârii: ├«n faimoasa oper─â, pe l├óng─â unele prejudec─â╚Ťi grosolane, autorul afirm─â c─â flotele ora╚Öului Barcelona importau cear─â ╚Öi gr├óu chiar de la gurile Dun─ârii.

Un studiu al lui B.P. Hasdeu, desigur ast─âzi dep─â╚Öit, dar interesant ca lectur─â, arat─â importan╚Ťa apiculturii ├«n Banatul Severinului chiar dinaintea desc─âlec─ârii Basarabilor. Ob╚Ťinerea privilegiilor era unul dintre imboldurile dezvolt─ârii unei bresle sau ale unei familii. C├ónd citim ├«n diplome sau cronici c─â un voievod muntean sau moldovean d─âdea privilegii negustorilor din Lvov sau Bra╚Öov, trebuie s─â ne amintim c─â acest lucru ├«i favoriza pe ace╚Ötia ├«ntr-o form─â de concuren╚Ť─â neloial─â fa╚Ť─â de autohtoni.

A pl─âti sau nu taxa pentru trecerea unui pod putea fi extrem de important pentru afaceri. Astfel, familia Rufolo, cu beneficiile primite ├«n Orient ├«nc─â din secolul al XI-lea, ob╚Ťinute din ├«mprumuturile marilor feudatari ╚Öi chiar regilor, ajunge, ├«n 1260, la o bog─â╚Ťie de neimaginat. At├ót de mare ├«nc├ót ├«nclin─â balan╚Ťa politic─â ╚Öi, ├«n 1266, Nicola ├«l ajut─â cu bani pe Carol I de Anjou, care ├«l ├«nvinsese pe ultimul rege ╚Övab, Manfred de Hohenstaufen, fiul lui Frederic al II-lea. Nicola schimb─â chiar blazonul familiei, ├«nlocuind culoarea ro╚Öie cu albastrul, ╚Öi adaug─â trei crini, simboluri ale dinastiei de Anjou. Alian╚Ťa Rufolo- Della Marra ╚Ťine ├«n palm─â ├«ntregul Regat.

Semne ale bog─â╚Ťiei: amvonul Catedralei din Ravello ╚Öi vila familiei

Pentru a ├«ncununa succesul ╚Öi bog─â╚Ťia familiei, Nicola dedic─â un amvon ├«n Catedrala din Ravello ├«n anul 1272. Lucrarea este executat─â de cea mai prestigioas─â ╚Öcoal─â artistic─â a vremii, cea a lui Nicola di Bartolomeo da Foggia, sculptor de curte al Angevinilor. Amvonul este totodat─â un manifest politic: columnele pe care este plasat acesta sunt spiralate, dup─â moda arab─â; a╚Öezate pe ╚Öase sculpturi de lei, sunt decorate cu mozaic pre╚Ťios de aur ╚Öi marmur─â exotic─â.

Stilul oriental aminte╚Öte de arta sicilian─â, care ├«mbina perfect romanicul catolic cu decora╚Ťiunile islamice ╚Öi bizantine. ├Än aceea╚Öi perioad─â este construit─â ╚Öi vila familiei, ├«n Ravello, un complex de palate luxoase, s─âli de pr├ónz ╚Öi b─âi termale ├«n stil islamic, cu vedere la mare. Arheologul italian Paolo Peduto, care a studiat gustul oriental al familiei Rufolo, compar├ónd diferite situri ╚Öi artefacte din zon─â, ├«l consider─â un manifest de originalitate ╚Öi independen╚Ť─â al aristocra╚Ťiei locale fa╚Ť─â de Angevini, dinastie ce importa ╚Öi promova stilul gotic francez ├«n propriile posesiuni.

Catedrala din Ravello jpg jpeg

Impresionantul amvon al Catedralei din Ravello, amintind de măreţia familiei Rufolo

Aceast─â independen╚Ť─â ╚Öi trufie cresc ├«ntr-at├ót ├«nc├ót Matteo Rufolo, fiul lui Nicola, avea coroana regelui Carol ca asigurare pentru sumele ├«mprumutate. Mai mult, ├«n 1280, el ordonase cl─âdirea unui turn de ap─ârare de 30 de metri ├«n─âl╚Ťime, un lux pe care pu╚Ťini oameni ├«n Europa ╚Öi-l puteau permite. Napolitanul Giovanni Bonvito povestea c─â Matteo Rufolo i-a invitat odat─â la osp─â╚Ť pe rege ╚Öi pe fiul s─âu, Robert, cu ├«ntreaga lor suit─â de vale╚Ťi si dreg─âtori.

Banchetul a fost at├ót de somptuos ├«nc├ót dup─â fiecare fel servit, osp─âtarii luau tac├ómurile ╚Öi farfuriile de argint ╚Öi le aruncau ├«n ap─â. Asem─ân─âtor cu povestea cinei lui Trimalchio din Satyriconul lui Petronius, ╚Öi ├«n acest caz medieval gazda face totul pentru a impresiona, dac─â nu ╚Öi r─âni, orgoliul oaspe╚Ťilor. Naratorul ├«ncheie aproape comic: pe fundul m─ârii erau ├«ntinse plase de pescuit pentru a ridica argint─âria din ap─â, detaliu care sc─âpa, desigur, ├«nal╚Ťilor meseni.

Declinul ╚Öi dispari╚Ťia familiei

Povestea lui Landolfo, de la care am pornit, are un iz moral ╚Öi se termin─â cu bine, dup─â diferitele fluctua╚Ťii ale sor╚Ťii. Istoria, adev─ârata istorie, n-a fost ├«ns─â favorabil─â eroilor no╚Ötri, pentru c─â sf├ór╚Öitul familiei Rufolo a venit mai devreme dec├ót s-ar fi a╚Öteptat oricine. ├Än anul 1282, conjunctura mediteranean─â ├«mpinge ├«n fa╚Ť─â Regatul de Aragona, care, dup─â glorioasa domnie a lui Iacob I (1213-1276), rege ╚Öi totodat─â conte de Barcelona, avea ambi╚Ťii foarte mari. Petru al III-lea, c─âs─âtorit cu Constan╚Ťa, fiica ultimului Hohenstaufen, Manfred, manifest─â propria legitimitate la tronul Siciliei.

Villa Rufolo jpg jpeg

Influen┼úele arabe ├«n ansamblul reprezentat de Villa Rufolo din Ravello sunt c├ót se poate de vizibile ÔÇô un manifest de originalitate ┼či independen┼ú─â al aristocra┼úiei locale fa┼ú─â de Angevini

├Än acel moment, Carol I de Anjou pl─ânuia, ├«n calitate de rege al Albaniei, anexarea Greciei, fapt ce l-a ├«mpins pe basileul bizantin Mihail al VIII- lea Paleologul s─â se alieze cu aragonezii. Profit├ónd de o revolt─â a popula╚Ťiei ├«n Sicilia, Petru al III-lea ocup─â insula. Carol I de Anjou ├«i aresteaz─â ├«n 1283 pe to╚Ťi membrii familiilor Rufolo ╚Öi Della Marra. Matteo Rufolo, capul familiei, este acuzat de complot cu spaniolii ╚Öi fiul cel mai mare, Lorenzo, de taxare exagerat─â ├«n zonele de competen╚Ť─â, adic─â porturile din Puglia ╚Öi Calabria.

Femeile din cele dou─â familii sunt necinstite de g─ârzi, copiii sunt chinui╚Ťi ├«n deten╚Ťie. Lorenzo este condamnat la moarte, ├«mpreun─â cu doi veri Della Marra. De╚Öi averile familiei sunt ├«n totalitate confiscate, Matteo are ├«nc─â o sum─â mare de capital mobil, ├«n moned─â de aur, pe diferitele pie╚Ťe italiene ╚Öi orientale. Pentru a fi eliberat, a╚Öadar, pl─âte╚Öte nu mai pu╚Ťin de 16.000 de uncii de aur. S─â ├«n╚Ťelegem c├ót ├«nsemna atunci aceast─â cifr─â ├«n contextul unui r─âzboi ├«n curs de desf─â╚Öurare ÔÇô erau, practic, banii necesari arm─ârii unei flote de r─âzboi cu 80 de galere.

├Än afar─â de Genova ╚Öi Vene╚Ťia nu exista vreun stat ├«n acea vreme capabil de asemenea investi╚Ťie. Drept exemplu, ├«n august 1284, Republica genovez─â va distruge flota pisan─â ├«ntr-o b─ât─âlie-n─âval─â considerat─â de unii cea mai mare din Evul Mediu: primii aveau 88 de galere, cei din urm─â, ├«nfr├ón╚Ťi, 72. V├ósla╚Öii de pe nave erau ├«n general b─ârba╚Ťi liberi pl─âti╚Ťi din fondurile publice; c├ónd nu erau de ajuns, se goleau ├«nchisorile sau se c─âutau sclavi. La r├óndul s─âu, Lorenzo Rufolo reu╚Öe╚Öte s─â evadeze ╚Öi se al─âtur─â unor pira╚Ťi, jefuind ╚Öi deranj├ónd rutele comerciale ale Angevinilor. Prins p├ón─â la urm─â, va pieri ├«nchis pe la 1292.

Ultimul Rufolo moare în 1401

S─â nu credem totu╚Öi c─â fapta lui Carol I de Anjou, de a-i aresta pe membrii familiei Rufolo, este una unic─â sau rar─â. C├ó╚Ťiva ani mai t├órziu, Filip cel Frumos, rege al Fran╚Ťei, va anihila un ├«ntreg ordin religios cu scopul de a prelua avu╚Ťiile acestuia. S─âracii Cavaleri ai lui Hristos, faimo╚Öi sub numele de Templieri, departe de a fi o organiza╚Ťie terorist─â sau reptilian─â, cum se zvone╚Öte azi ├«n popor ╚Öi ├«n literatura de supermarket, erau cei mai ├«nst─âri╚Ťi bancheri ai epocii lor ╚Öi pentru asta au pl─âtit.

├Än Germania, Spania sau Ungaria, Templierii nu au p─â╚Ťit nimic, ├«n general fiind recunoscute inocen╚Ťa lor ╚Öi ╚Öantajul la care Filip ├«l supusese pe Papa Bonifaciu al VIII-lea pentru ├«nchiderea ordinului. Putem compara m─ârimea acestor organiza╚Ťii cu cea pe care o au ast─âzi multe b─ânci sau fonduri speculative ├«n ╚Ť─ârile din lumea a treia: alian╚Ťa cu o putere politic─â slab─â duce ├«n mod natural la o facil─â fraudare a norodului. Fenomenul era identic cu ceea ce vor p─â╚Ťi bancherii italieni ├«n Anglia ╚Öi Fran╚Ťa ├«naintea izbucnirii R─âzboiului de 100 de ani (1337-1453).

├Än anii 1327-1340, Giovanni Boccaccio a tr─âit la Napoli ╚Öi a vizitat cu siguran╚Ť─â Ravello, auzind probabil povestea lui Lorenzo Rufolo, bancher ce a devenit corsar; putem ├«n╚Ťelege povestea Laurettei, una dintre nuvelele alc─âtuind Decameronul, ca o ├«ncercare de redresare a imaginii unei familii c├óndva bogate, condamnate la dispari╚Ťie. Familia Rufolo supravie╚Ťuie╚Öte p├ón─â ├«n 1401, c├ónd moare Peregrino, al paisprezecelea episcop de Ravello, ultimul purt─âtor al acestui nume.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Aventurile unui bancher medieval. De la o nuvel─â de Boccaccio la Richard WagnerÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 213 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de difuzare a presei, ├«n perioada 15 octombrie ÔÇô 14 noiembrie 2019, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

H 213 jpg jpeg