Masacrul de la Andijan, o represiune împotriva propriului popor jpeg

Masacrul de la Andijan, o represiune împotriva propriului popor

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Andijan, Uzbekistan, a fost locul celei mai mari ╚Öi s├óngeroase revolte populare din teritoriile fostei URSS de la destr─âmarea sa din 1991. Pe 13 mai 2005, pre╚Öedintele uzbec Islam Karimov a ordonat deschiderea focului asupra mii de oameni care protestau ├«mpotriva politicii sale represive ╚Öi a arest─ârii abuzive a 23 de afaceri╚Öti locali. 

Cei 23 de afaceri╚Öti fuseser─â aresta╚Ťi cu un an ├«nainte ╚Öi acuza╚Ťi de ÔÇ×extremism, fundamentalism ╚Öi separatismÔÇŁ, precum ╚Öi de apar╚Ťinerea la o organiza╚Ťie clasificat─â de stat drept terorist─â. Oamenii de afaceri sus╚Ťineau ├«ns─â c─â au fost aresta╚Ťi din cauza sprijinului de care se bucurau la nivel local. O alt─â teorie spune c─â ace╚Ötia au fost ├«nchi╚Öi ca urmare a unui plan de epurare a alia╚Ťilor fostului guvernator al Andijanului, Kobiljon Obidov, ├«nlocuit din func╚Ťie la ordinea lui Karimov. 

├Än timpul procesului au avut loc mai multe proteste. Pe 10 mai a avut loc o demonstra╚Ťie la care au participat, pa╚Önic, 1000 de oameni, majoritatea rude ale acuza╚Ťilor. Pe 11 mai pe str─âzi erau deja 4000 de oameni;to╚Ťi a╚Öteptau verdictul. Procurorii ceruser─â condamn─âri ├«ntre 3 ╚Öi 20 de ani de ├«nchisoare, ├«ns─â anun╚Ťarea verdicului a fost am├ónat─â. Pe 12 mai autorit─â╚Ťile au arestat o parte din protestatari, inclusiv rude ale acuza╚Ťilor. ├Än aceea╚Öi noapte, protestatarii au ocupat o baz─â militar─â ╚Öi au for╚Ťat intrarea ├«n ├«nchisoarea ├«n care se aflau cei 23 de acuza╚Ťi, eliber├óndu-i. Inspira╚Ťi de succesul recentei revolu╚Ťii din ╚Ťara vecin─â, K├órg├óstan, unde ├«n urma protestetelor pre╚Öedintele a fost demis, grupul de protestatari din Andijan a cerut demisia lui Karimov. S-au lansat acuza╚Ťii de corup╚Ťie ╚Öi persecu╚Ťii ├«mpotriva musulmanilor care erau acuza╚Ťi pe nedrept de comploturi jihadiste.

Karimov a refuzat s─â negocieze cu protestatarii ╚Öi a ordonat ├«n─âbu╚Öirea protestelor. Pia╚Ťa plin─â de oameni a fost ├«nconjurat─â de solda╚Ťi, care au deschis apoi focul asupra mul╚Ťimii. Nu se cunoa╚Öte num─ârul mor╚Ťilor, acesta fiind probabil de ordinul sutelor (unele estim─âri merg ├«ns─â p├ón─â la 1500 de victime). Mor╚Ťii au fost ulterior ├«nmorm├ónta╚Ťi ├«n gropi comune. 

Autorit─â╚Ťile au declarat c─â au existat doar 187 de victime ╚Öi au dat vina pe islami╚Öti ╚Öi pe puterile occidentale pentru pl─ânuirea unei lovituri de stat. ├Än urma valului de opresiune ce a urmat masacrului, sute de persoane au fost arestate ╚Öi condamnate cu p├ón─â la 22 de ani de ├«nchisoare. 

Incidentul a avut repercursiuni ╚Öi asupra influen╚Ťei americane ├«n zon─â. Resping├ónd criticile occidentale cu privire la masacru ╚Öi cererile repetate pentru organizarea unei anchete interna╚Ťionale, guvernul lui Karimov a ├«nchis o baz─â militar─â american─â aflat─â la grani╚Ťa cu Afghanistan ╚Öi s-a reorientat c─âtre Moscova. Astfel, americanii pierdeau influen╚Ťa asupra celei mai populate ╚Öi bine plasate (din punct de vedere strategic) foste ╚Ť─âri sovietice din Asia Central─â.

401px islam karimov 2009 jpg jpeg

Cine e de vin─â?

Cercet─âtorii, martorii ╚Öi liderii opozi╚Ťiei din Uzbekistan ├«nc─â nu s-au pus de acord asupra cauzelor ╚Öi efectelor protestului din mai 2005. Daniil Kislov, specialist pe probleme Asiei Centrale, consder─â c─â autorit─â╚Ťile i-au l─âsat inten╚Ťionat pe protestatari s─â pun─â m├óna pe arme ╚Öi s─â ocupe ├«nchisoarea, pentru a putea prezenta incidentul drept atac terorist ce trebuie comb─âtut. ├Äns─â Saidjahon Zaynabitdinov, avocatul celor 23 de afaceri╚Öti condamna╚Ťi de la care au pornit protestele, are o p─ârere diferit─â. El spune c─â revolta fusese pl─ânuit─â de mult─â vreme ╚Öi organizatorii ei au fost ni╚Öte ÔÇ×v├órcolaciÔÇŁ care s-au dat drept victime inocente ale represiunii guvernamentale. ÔÇ×Nu a fost o revolt─â spontan─â ╚Öi nici un protest pa╚ÖnicÔÇŁ, a declarat avocatul (condamnat dup─â proteste la 7 ani de ├«nchisoare ╚Öi eliberat ├«n 2008 ├«n urma unei campanii interna╚Ťionale privind drepturile omului). El spune c─â organizatorii se preg─âteau demult pentru o ac╚Ťiune armat─â.

La zece ani dup─â masacrul din 2005, Andijan pare lini╚Ötit. ├Äns─â oamenii ezit─â s─â vorbeasc─â desre ce s-a ├«nt├ómplat, iar poli╚Ťia este atotprezent─â ├«n ora╚Ö ╚Öi vigilent─â fa╚Ť─â de orice mi╚Öcare suspect─â. Andijan, un ora╚Ö de 400.000 de locuitori, este capitala informal─â a regiunii Valea Ferghana, locul de na╚Ötere al islamismului post-sovietic din Asia Central─â. Autorit─â╚Ťile locale consider─â mi╚Öc─ârile islamiste drept principala amenin╚Ťare la adresa conducerii lor, iar ├«n Uzbekistan, aceast─â amenin╚Ťare a ap─ârut odat─â cu ob╚Ťinerea independen╚Ťei statului. 

├Än 1991, un grup de militan╚Ťi islami╚Öti a ocupat o cl─âdire guvernamental─â din ora╚Öul Namangan ╚Öi a cerut impunerea legii islamice ├«n Uzbkistan. Karimov, fost lider comunist, a ├«ncercat s─â negocieze, f─âr─â succes, cu atacatorii, dar a reu╚Öit ulterior s─â anihileze grupul. Unii dintre lupt─âtorii islami╚Öti s-au refugiat ├«n Afghanistan, unde au pus bazele Mi╚Öc─ârii Islamice din Uzbekistan (IMU), care s-a al─âturat talibanilor la sf├ór╚Öitul anilor '90. 

Karimov a dus de atunci o politic─â de represiune fa╚Ť─â de religie ╚Öi grupurile islamiste, acuz├óndu-le de terorism. Dup─â atacurile de la 11 septembrie, Uzbekistan a devenit prima ╚Ťar─â fost sovietic─â care a oferit sprijin americanilor pentru opera╚Ťiunile din Afghanistan. Pozi╚Ťia strategic─â a ╚Ť─ârii a fost mai important─â dec├ót problemele mari pe care statul le are ├«n privin╚Ťa drepturilor omului, iar Statele Unite au investit ├«n refacerea unei baze aeriene de la grani╚Ťa cu Uzbekistan. 

├Än luna martie, Karimov ÔÇô care se afl─â la putere de 26 de ani ÔÇô a fost reales ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte f─âr─â niciun fel de opozi╚Ťie. Ac╚Ťiunile guvernului s─âu ├«mpotriva musulmanilor, a opozi╚Ťiei ╚Öi a oamenilor de afaceri care se opun clanurilor ce controleaz─â ╚Ťara fac din Uzbekistan una dintre cele mai represive ╚Öi corupte state din lume. ├Äns─â Uniunea European─â ╚Öi America ╚Öi-au relaxat politica de sanc╚Ťiuni pe care o impuseser─â Uzbekistanului dup─â masacrul din 2005. Speciali╚Ötii vorbesc de o politic─â de ÔÇ×indulgen╚Ť─â strategic─âÔÇŁ a statelor occidentale fa╚Ť─â de politica lui Karimov. 

Sursa:Aljazeera